4,646 matches
-
care el îl considera legat de problemele economice. La 19 iunie 1947, miniștrii de externe francez (Georges Bidault) și britanic (Ernest Bevin) au semnat un comunicat prin care invitau 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept "imperialism economic american", Moscova a interzis țărilor satelit să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera sa
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
limpezi și avortonii schilodiți de natură, surdo-muții, orbii, cârnii cu trupuri blege, cu răsuflarea bolnavă, pleșuvii... Cum se comportă clienții? Pătrund fără nicio formalitate, ca la restaurant sau ca la gară, se așează, fumează, beau, se prefac veseli, țopăie și schițează gesturi porcoase, imitând actul sexual. Uneori, pe-ndelete, cu grijă, alteori, cu o grabă brutală, își aleg o femeie, siguri că nu vor întâmpina refuzul. Plătesc repede suma cerută dinainte și, pe patul cald încă de trupul predecesorului lor, săvârșesc în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Benveniste distinge între o lingvistică a limbii-sistem sau "semiotică", care semnifică, a cărei funcționare este paradigmatică, și a cărei unitate este semnul, și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
social care trebuie gîndit ca o formațiune sociodiscursivă, ca un loc social asociat unei limbi (sociolect) și genurilor discursului. Programul de cercetare care decurge din includerea lingvisticii textuale în cîmpul analizei discursului este foarte apropiat de cel pe care-l schițează J.-M. Schaeffer: "În măsura în care orice activitate de textualizare se înscrie în cadrul unui gen discursiv specific (pragmatic determinat), înmulțirea studiilor detaliate ale genurilor particulare ar trebui [...] să permită evitarea extrapolărilor abuzive cu care s-au obișnuit prea mult teoriile textului." (DUCROT
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și el dimensiunea textuală a actelor de discurs: "În planul utilizării limbajului, actele ilocuționare complete (și nu niște propoziții izolate) sînt unitățile de bază ale seminificației în continuitatea discursului (fie oral sau scris)" (1992: 61). Într-un articol în care schițează o abordare a discursului și o lărgire a "logicii ilocuționare", el declară limpede: "Un discurs veritabil este mai mult decît o simplă secvență finită de acte ilocuționare. El are o structură și condiții de succes care-i sînt proprii și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
magie. Luminile propuneau distrugerea miturilor, sprijinirea imaginației pe știință. Dar pământul "luminat" în întregime strălucește sub semnul calamităților ce triumfă pretutindeni. De aceea, când este vorba de fundamentarea criticii de înstrăinare, este necesar să se facă apel la principiul autonomiei schițat de Adorno și Horkheimer. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, unele curente culturale, avându-l ca reprezentant, printre alții, pe marele poet Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), s-au împotrivit iluminismului, promovând și valorificând la maximum posibilitățile
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
câte beri băuse domnul cu pricina, ideea mea trebuie să-i fi părut interesantă, pentru că tipul a spus: „Trimite-mi o propunere!”. Plin de ambiție, a doua zi m-am trezit devreme, mi-am scos mașina de scris și am schițat un plan. L-am trimis și-am așteptat. Și-am tot așteptat, cred, vreun an. Sigur că am încercat să-i scriu din nou și să-l sun, însă nu mi-a răspuns nimeni la apeluri. Erau vremurile grele pentru
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de piață știu foarte multe despre ce se vinde și cine cumpără. Totuși, preluarea de date de pe registrul de casă prezintă două probleme majore. Prima constă în faptul că deși industria este capabilă să colecteze aceste informații, ea nu poate schița sisteme sau procese prin care să studieze respectivele date în timp util. A doua este că vederea de la casă în interiorul magazinului este de-a dreptul mioapă. Când oamenii de afaceri încearcă să tragă concluzii pe baza casetelor din magazin, se
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
aparență fizică puțin ștearsă, ci cu relieful și culoarea unui personaj aflat în centrul unui întreg tablou pe care-l rezumă și-l exprimă succint. De ce, dintre toți membrii familiei, Stendhal a păstrat o amintire atît de profundă și îi schițează un portret atît de viu mai ales bunicului său? Oare nu pentru că acesta reprezenta pentru el sfîrșitul secolului al XVIII-lea, pentru că-i cunoscuse pe cîțiva dintre "filosofi" și pentru că, prin intermediul lui, Stendhal a putut pătrunde cu adevărat în vechea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fel de automatism colectiv, o rigiditate a gîndirii persistentă în unele medii ale comercianților și clienților. Dacă aceste grupuri nu se adaptează mai repede, dacă, în numeroase circumstanțe, dovedesc o extraordinară caracteristică de inadaptabilitate e pentru că în trecut și-au schițat limitele și și-au determinat reacțiile în raport cu o configurație dată a mediului exterior, pînă la a deveni parte integrantă a zidurilor de care-și sprijineau dughenele, a stîlpilor care le încadrau, a bolților care le acopereau. Pentru ei, pierderea locului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a interiorității reciproce a memoriei individuale și a memoriei colective, putem înțelege teza (dezvoltată în capitolele 3 și 4) superiorității memoriei colective față de istorie. Ideea că memoria colectivă înglobează din exterior memoriile individuale și țese o unitate interioară fusese deja schițată în Cadrele sociale (p. 146). Halbwachs spunea: "[...] e normal să considerăm grupul însuși capabil să-și amintească și să atribuim o memorie familiei, de exemplu, ca și oricărui alt ansamblu colectiv". Dimensiunea exterioară a apropierii, sublinierea exteriorității conștiinței colective față de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se dezvoltă cu adevărat ca pe tot atîtea terenuri diferite în conștiințele diferitor membri ai grupului domestic". Al doilea moment al acestei dialectici simme-liene, momentul interiorității reciproce de la conștiință la memoria colectivă și de la conștiință la memoria individuală, era astfel schițat: "[...] aceste conștiințe rămîn, în unele privințe, de nepătruns unele față de altele, dar numai în unele privințe, în ciuda distanțelor [...] tocmai fiindcă oamenii au fost amestecați în aceeași viață cotidiană, iar schimburile continue de impresii și opinii au strîns între ei legăturile
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
după o reprezentare socială artificială a totalității formate din timpul social și spațiul social, dar cu accent pe timpul social, adică timpul cronologiei universale a istoricilor, timpul cronologiei universale a calendarelor. Dubla natură a timpului se articulează cu o altă idee, schițată în Cadrele și reluată în Memoria, și anume că timpul este cadrul care privilegiază experiențele esențiale ale grupului, iar spațiul ar fi mai degrabă cadrul experiențelor celor mai îndepărtate ale grupului. Aceste două idei conduc spre necesitatea unei tranziții, dar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
cunoașterii, care începe cu articolul despre muzicieni și se dezvoltă în textul atît de important despre spațiu, omis pînă acum. Importanța și noutatea sociologiei cunoașterii propuse de articolul despre muzicieni constau în căutarea unui termen de mijloc între sociologia valorilor schițată de Durkheim în Reguli ale metodei sociologice, ca fiind susținută de un grup religios, estetic sau moral și avînd vocația de a deveni națională, și sociologia științei care apare în Formele elementare ale vieții religioase și Diviziunea muncii sociale ca
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ceva în lipsa sa. Dorine începe să-i relateze problemele de sănătate pe care le-a avut Elmire, soția lui Orgon. Întreruptă mereu de intervențiile lui Orgon, care nu pare a fi interesat decât de protejatul său (Dar el, Tartuffe?), Dorine schițează două situații contrastante (starea de boală a stăpânei vs bulimia și trândăvia lui Tartuffe) și sfârșește prin a declara: "Azi, bine sunt amândoi deplin;/ Și-alerg să dau de știre și doamnei, chiar îndată,/ Ce mult vă bucurarăți că-i
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în cazul următorului fragment din M. Duras: Tata bea și tace. Nici măcar nu știu dacă ascultă muzica pe care o cânt. Serile sunt ucigătoare, însă eu nu știu asta înainte de acea seară. Dușmanul își ridică capul către mine și abia schițează un surîs. Am senzația că fac o crimă. Închid obloanele, de parcă aș fi în fața unui spectacol abominabil. Tata dormitează pe fotoliu, ca de obicei. Pe masă încă sunt tacâmurile amândurora și vinul lui tata. În spatele obloanelor piața e ca marea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Așadar acesta era ... evenimentul! Fiecare și-a exprimat mulțumirea pentru invitație, În felul său. Eu am Îndrăznit să-l și felicit pe profesor pentru calmul de care a dat dovadă În acele momente atât de dramatice. În loc de răspuns, dumnealui a schițat doar un zâmbet fugitiv. Acesta a fost profesorul Alexandru Moruzi și În acest mod s-a lucrat la Spitalul „Caritatea" Într-o zi de război sub bombardament aerian rusesc. CAPITOLUL V PROFESORUL NICOLAE OBLU - CREATORUL ȘCOLII IEȘENE MODERNE DE NEUROCHIRURGIE
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
în rest nimic. Totul alb. La un moment dat, au intrat în cameră doi bărbați masivi. Păreau mai degrabă boxeri, halterofili, karatiști, și nu asistenți medicali, cum îmi închipuiam. — Haide, domnu’, dezbrăcarea și pe pat. N-am avut timp să schițez vreun gest, că unul dintre ei, aproape luându-mă în brațe, m-a întins pe pat, m-a dezgolit de la brâu în jos, a aruncat un cearceaf pe mine și mi-a desfăcut și ridicat picioarele, sprijinindu-le, în zona
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
creațiile lor, profunzimea acestor creații, obligă la mai mult decât la o tehnicistă analiză a "actului lecturii", ori a "scriiturii". NICOLAE STEINHARDT Notă autobiografică Din porunca Î.P.S. Arhiepiscopului Teofil Herineanu și după îndemnul Părintelui Arhimandrit Serafim Man, duhovnicul meu, schițez această scurtă autobiografie spre a fi păstrată în arhiva Mănăstirii Rohia. Sunt născut în 1912 într-o margine de București, unde tatăl meu inginer, conducea o fabrică de mobile și cherestea (comuna suburbană Pantelimon). Din copilărie m-au atras clopotele
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
operei sale științifice. Însă lui Steinhardt nu i-a scăpat din vedere nici activitatea de literat a lui Mircea Eliade. După ce în 1934 la debutul său în literatură cu lucrarea În genul ... Tinerilor, Steinhardt l-a atacat pe Eliade: "... am schițat în 1934 e ceva vreme de atunci, nu? o imitație malițioasă și destul de obraznică, ..., despre Eliade"21, în cele din urmă va deveni un mare admirator al operei literare eliadiene, fiind impresionat în mod deosebit de nuvela O fotografie mai veche
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cele trei per-spective distincte, a analizei societăților, a politicii și a reflecției filosofice. Această distincție ne permite să afirmăm că încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în Franța mai ales, țesătura sociologică a națiunii moderne se schițase deja. Mai rămîne însă să fie încoronat edificiul ca atare pentru a-l transforma în Stat-Națiune identificat pe deplin cu "un teritoriu istoric, mituri și amintiri istorice comune, o cultură de masă, o economie comună, drepturi și îndatoriri comune pentru
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însă de activiști aliniați celei de-a Treia Internaționale întemeiate la Moscova în martie 1919. Ceilalți vor reacționa mai lent. Ei ezită în a lua vreo atitudine, chiar dacă o exclud deja pe aceea a angajamentului național. În Franța, aceștia vor schița o alegere abia din 1922, cînd foștii dadaiști evoluați acum la suprarealism sub influența lui André Breton și Louis Aragon vor deveni mai activi din punct de vedere politic. Breton și Aragon se vor apropia atunci de partidul comunist, în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la sfârșitul anilor '60, în jocurile de culise ale literaturii române a fost ușor manevrat de către "veteranii" Uniunii Scriitorilor, care l-au folosit în războiul lor cu fostul redactor-șef al Luceafărului. La rândul său, Fănuș Neagu avea să-i schițeze, cu ajutorul metaforelor bine ticluite, un portret memorabil lui Eugen Barbu, de unde răzbate nu doar admirația pentru proza acestuia, ci și regretul etern pentru ceartă literară din 197052. Odată cu polemica iscată de apariția romanului Principele, a căzut cortina nu doar peste
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
reptilian al unui prădător. El este samsarul de pe Broadway, omul în mâinile căruia se adună toate firele. Agitat și ubicuu, el este un pontif al cultului profitului. Tabloul lui Baranga recuperează o întreagă linie de critică anticapitalistă americană. Ceea ce se schițează este o Americă divizată, ruptă între exploatatori și masa celor ce muncesc. În acest spațiu normat de goana după bani cu orice preț, colorat țipător și dominat de zgomote, maculat de o presă de scandal, Tom Hull are atributele ideale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Valeriu Cristea, într-o operă poetică înțeleasă ca un singur "vast poem de dragoste de o idealitate dureroasă"4. În poemul de față, eul liric monologhează în prezența ființei feminine fără ca ea să răspundă sau să ni se sugereze că schițează vreun gest; de asemenea, cum remarcam și mai înainte, privirea poetului, cuviincioasă poate până peste marginile îngăduite, nu reține, din corporalitatea iubitei, nimic legat de arsenalul seductiv al eternului feminin, dacă lăsăm la o parte "părul, unduiosul, de zână", oricum
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]