6,135 matches
-
limitele acestor analogii, legate de conjugarea unor trăsături evolutive (agricultura extensivă). În plus, studierea societăților numite tradiționale (de exemplu, a societăților amerindiene sau a celor din Oceania) relevă aspecte de obicei neglijate, În special privind statutul persoanelor. Faptul că reproducerea sclavilor nu a fost văzută ca un mijloc de aprovizionare decât În situații În care cumpărarea, cucerirea sau răpirea erau imposibile subliniază importanța factorului antropologic, precum și substituirea sclaviei prin șerbie. În planul mentalităților, pentru ca astfel de practici să fie percepute drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
momentul Revoluției, când interesele financiare au trecut Înaintea celor umaniste. Importanța religiei. Se pretinde adesea că Biserica Catolică s-ar fi opus În mod constant sclaviei. Este neîndoios că au existat În sânul său personalități care au protestat Împotriva statutului sclavilor sau Împotriva condițiilor de viață care li se impuneau. Dar, În sens invers, se poate evoca la fel de bine protecția directă și indirectă pe care ea a acordat-o neîncetat unei instituții pe care ar fi trebuit să o respingă și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-o neîncetat unei instituții pe care ar fi trebuit să o respingă și Împotriva căreia ar fi trebuit să lupte În mod clar. Încă din Antichitate, stăpânii creștini puteau să invoce un Sfânt Teodor care să-i ajute să regăsească sclavii fugiți. De asemenea, există o Întreagă tradiție antică, Încă de pe vremea Sfântului Pavel, care aspiră la o perspectivă metaforică asupra sclaviei ca instrument privilegiat de mântuire (Martin, 1990, p. 145 și urm.). În ciuda acestor rezerve, este neîndoielnic faptul că Învățătura
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fost pusă totdeauna În practică de credincioșii lor, a avut un efect benefic. Pentru lumea occidentală, primii aboliționiști au fost quakerii din Pennsylvania, care, la 1688, au publicat „Protestul din Germantown”, În care atât sclavia, cât și comerțul cu sclavi erau În mod clar denunțate. La mijlocul secolului al XVIII-lea, renașterea evanghelică engleză, suscitată de predicile lui John Wesley și ducând la crearea Bisericii Metodiste, a condamnat fără echivoc sclavia. Mai târziu, credincioșii care au luat partea sclavilor sau, astăzi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comerțul cu sclavi erau În mod clar denunțate. La mijlocul secolului al XVIII-lea, renașterea evanghelică engleză, suscitată de predicile lui John Wesley și ducând la crearea Bisericii Metodiste, a condamnat fără echivoc sclavia. Mai târziu, credincioșii care au luat partea sclavilor sau, astăzi, a descendenților lor au făcut acest lucru mai mult În numele unor valori umaniste decât În calitatea lor de membri ai vreunei Biserici. Așa s-a Întâmplat În special În cazul lui Martin Luther King, care a plătit cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Martin Luther King, care a plătit cu viața convingerile și angajamentul său pacifist În favoarea fraților săi de culoare. Punctul de vedere al umanismului. Codul Negru francez a fost promulgat În 1685. Acesta avea ca scop restrângerea puterii stăpânilor asupra sclavilor lor și limitarea abuzurilor la care erau supuși adesea aceștia din urmă. Și totuși, recitindu-l astăzi, realizăm cu oroare care trebuie să fi fost condițiile de viață de atunci. Abia pe la Începutul secolului al XVIII-lea au Început să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
manifestările aboliționiste. Vreme de cincizeci de ani, acestea rămân Însă izolate și lipsite de consecințe. Tot sub influența quakerilor, protestele vehemente ale lui Anthony Benezet, de origine hughenotă, au constrâns În 1772 „Societatea Prietenilor din Philadephia” să condamne comerțul cu sclavi. Benezet și-a continuat lupta prin scrieri larg difuzate În Anglia și Franța. Conform unei opinii larg răspândite În epocă, ar fi fost de-ajuns să fie interzis comerțul cu sclavi pentru ca sclavia să dispară; aceasta a fost și perspectiva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1772 „Societatea Prietenilor din Philadephia” să condamne comerțul cu sclavi. Benezet și-a continuat lupta prin scrieri larg difuzate În Anglia și Franța. Conform unei opinii larg răspândite În epocă, ar fi fost de-ajuns să fie interzis comerțul cu sclavi pentru ca sclavia să dispară; aceasta a fost și perspectiva În care s-au Înscris eforturile primilor aboliționiști. Mișcarea a căpătat elan În Anglia. Începând cu anul 1765, Granville Sharp, simplu funcționar londonez de confesiune evanghelistă, a inițiat mai multe procese
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obliga justiția engleză să recunoască, În 1772, că „sclavia nu ar putea exista fără o lege specifică” și că „nu se poate În nici un caz susține un astfel de drept”. În 1783, un alt proces (cazul vasului de comerț cu sclavi „Zong”) a Întărit aceste poziții. Patru ani mai târziu, un deputat de Yorkshire, William Wilberforce, și-a făcut auzită vocea În Camera Comunelor. Puterea politică a permis mai apoi unui număr de 4000 de negri, rămași fideli Coroanei britanice În timpul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
făcut auzită vocea În Camera Comunelor. Puterea politică a permis mai apoi unui număr de 4000 de negri, rămași fideli Coroanei britanice În timpul Războiului de Independență al Statelor Unite, să se instaleze În Sierra Leone. În 1806, Parlamentul a interzis comerțul cu sclavi; abolirea sclaviei n-a venit Însă decât În 1833, după noi lupte. În Franța, reacția este condusă de filosofi. În 1798, Declarația universală a drepturilor omului și cetățeanului proclamă că „toți oamenii se nasc și rămân liberi și egali În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
datora cafelei și zahărului din Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor. A Început atunci cea mai mare revoltă a sclavilor de la descoperirea Lumii Noi. Prin decretul de la 4 februarie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor. A Început atunci cea mai mare revoltă a sclavilor de la descoperirea Lumii Noi. Prin decretul de la 4 februarie 1794, Convenția a Încercat să procedeze la o abolire imediată a sclaviei, dar dispoziția a fost abrogată de Napoleon În 1802. Aboliționismul se Înscrie de asemenea, În special În secolul al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opune abolirii, fie pentru a-i amâna aplicarea, cum s-a Întâmplat În cazul legii de emancipare progresivă promulgate În Brazilia În 1871, a fost multă vreme argumentul economic, o asemenea măsură considerându-se că va provoca o catastrofă căreia sclavii Înșiși i-ar cădea victime. Acest argument, reformulat În secolul XX Împotriva decolonizării, a permis o oarecare Întârziere a evoluției devenite ireversibilă. În aceeași ordine de idei, abolirea sclaviei a dus, În anumite situații, la Înlocuirea unei forme de exploatare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
substituit forme de muncă forțată care, prin duritatea și ferocitatea lor, au stârnit asemenea proteste Încât comunitatea internațională a intervenit, cerându-i să pună capăt acelui regim. De asemenea, pentru a compensa pierderile financiare susceptibile a fi cauzate de emanciparea sclavilor, unii au sugerat să se recurgă la o imigrare masivă, În special din Africa și India, menită să contrabalanseze În colonii eliberarea sclavilor. Propunerea aceasta ne amintește de cea formulată cu mai bine de trei secole Înainte, imediat după descoperirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pună capăt acelui regim. De asemenea, pentru a compensa pierderile financiare susceptibile a fi cauzate de emanciparea sclavilor, unii au sugerat să se recurgă la o imigrare masivă, În special din Africa și India, menită să contrabalanseze În colonii eliberarea sclavilor. Propunerea aceasta ne amintește de cea formulată cu mai bine de trei secole Înainte, imediat după descoperirea Lumii Noi, de Bartolomeo de Las Casas, care obținuse din partea Coroanei spaniole suplimentarea mânii de lucru autohtone cu mână de lucru servilă importată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secole Înainte, imediat după descoperirea Lumii Noi, de Bartolomeo de Las Casas, care obținuse din partea Coroanei spaniole suplimentarea mânii de lucru autohtone cu mână de lucru servilă importată din Africa, propunere care a fost una dintre cauzele apariției comerțului cu sclavi negri. La vremea respectivă, soarta negrilor (era de bănuit!) nu a fost cu mult mai bună decât cea a indienilor cărora le luaseră locul. La fel s-a Întâmplat și În secolul al XIX-lea. Muncitorii de import au trebuit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a indienilor cărora le luaseră locul. La fel s-a Întâmplat și În secolul al XIX-lea. Muncitorii de import au trebuit să se mulțumească cu remunerații În general de patru ori mai mici decât cele acordate prin lege foștilor sclavi, deveniți acum liberi. Numeroase sunt mărturiile cu privire la condițiile deplorabile În care au trăit acești muncitori; astfel, În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o treime dintre imigranții indieni din Guatemala și Martinica au murit În decurs
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În coloniile franceze din America se efectua În condiții atât de Îngrozitoare, Încât 20% dintre cei Îmbarcați puteau să moară În cursul traversării oceanului (Schmidt, 1994, pp. 172-173). În mod paradoxal, eforturile aboliționiștilor au avut uneori ca efect agravarea sorții sclavilor prin presiunea economică creată de aceste eforturi. Există astfel o strânsă corelație Între profiturile scontate ale comerțului cu sclavi negri și condițiile În care se efectua acest comerț, creșterea dificultăților de achiziționare a acestei mâini de lucru crescând adesea În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moară În cursul traversării oceanului (Schmidt, 1994, pp. 172-173). În mod paradoxal, eforturile aboliționiștilor au avut uneori ca efect agravarea sorții sclavilor prin presiunea economică creată de aceste eforturi. Există astfel o strânsă corelație Între profiturile scontate ale comerțului cu sclavi negri și condițiile În care se efectua acest comerț, creșterea dificultăților de achiziționare a acestei mâini de lucru crescând adesea În mod substanțial profiturile comercianților (Roger Anstey, in Rubin și Tuden, 1993, pp. 94-104). Să precizăm În fine că, independent
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
operațiune foarte delicată, În vreme ce vântul și curenții Împing navele fără dificultate Înspre Antile. Această particularitate a portului din Guyana explică În parte Întârzierea dezvoltării unei regiuni În care licitațiile modeste au descurajat și mai mult acostarea vaselor de comerț cu sclavi negri (Bruleaux et alii, coordonatori, 1986, pp. 15-19). G. J. & BERNARD Carmen și GRUZINSKI Serge (1993), Histoire du Nouveau Monde, tom 2: Les Métissages, Paris, Fayard. BIRKET-SMITH Kaj (1971), Studies in Circumpacific Culture Relations, tom 2: Social Organization, Copenhaga, Det
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
locuitori ai Terrei. Mișcarea de extindere a sferei personale (rudele apropiate, concetățenii, Întreaga umanitate) poate fi făcută În ambele sensuri: de la mine Înspre umanitate și de la umanitate Înspre mine. Se șterg astfel distincțiile existente: grecii și barbarii, oamenii liberi și sclavii, bărbații și femeile. Toți sunt „parte din Dumnezeu și Întregul care ne cuprinde este tot Dumnezeu: noi suntem asociații Lui și membrii Lui” (Seneca, Scrisori către Luciliu, 92). Bineînțeles, aceste accente evocă creștinismul: „Nu mai este nici iudeu, nici elin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
păstrează un loc important, un stadiu intermediar Între bandă și stat. Acest grup instituționalizat, ai cărui membri vorbesc aceeași limbă, au aceeași cultură și sunt legați Între ei prin legături de rudenie, integrează În anumite cazuri străini fugari, prizonieri sau sclavi. Triburile sioux sau irocheze În America de Nord, ca și triburile de beduini Își uneau forțele uneori când porneau la război. Africaniștii au calificat drept societăți tribale societățile segmentare lipsite de stat și fără o autoritate centralizată. Segmentele, unite În funcție de gradul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stat ar avea ca efect demonstrarea dominației, pedepsirea celor ce Încalcă normele și descurajarea violenței. Printre formele de violență, distingem: violența individuală (automobilistul irascibil) și cea colectivă (deținuți care se răscoală); violența Îndreptată Împotriva persoanelor (violul, tortura, răpirea, transformarea În sclavi) și cea Îndreptată Împotriva bunurilor (furtul, distrugerea, ocuparea teritoriului); violența declanșată la inițiativa unui grup și cea manifestată ca răspuns la atacuri sau provocări. Poate fi punctuală sau constantă, descentralizată sau bine organizată, Însă cu riscuri de derapaj. Este descrisă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cunoscut nenumărate mutații tehnice din vremea societăților arhaice ă când violența fizică avea drept scop În special prădarea, adică jefuirea resurselor de hrană ale poporului vecin, cucerirea și supunerea de noi teritorii care să plătească tribut, dobândirea de femei sau sclavi, eventual și gloria Învingătorului ă până În zilele noastre. Tehnologia distrugerii, de la banalele cocteiluri Molotov sau pistoale automate Kalașnikov până la rachetele cu rază lungă de acțiune, deschide calea nimicirii sau ruinei, mărind În același timp, pentru fiecare din noi, riscul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori de cooperare, alteori de dominație cu partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație nouă născută din foștii colonizatori și din metisajul tuturor componentelor. În cazul particular al Occidentului, inegalitățile etnice au căpătat În mod oficial aspectul unei misiuni educative și civilizatoare, Înscriindu-se așadar În mod natural
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]