3,684 matches
-
Piatra Neamț) este o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar. a început să joace handbal la Școala Sportivă de Elevi Piatra Neamț, sub îndrumarea fostului mare antrenor Ovidiu Țoc. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul portarilor a fost următorul: Lidia Stan (37 voturi), Elisabeta Ionescu (30 voturi), Viorica Ionică (20 de voturi), Clara Bartok (10 voturi), Doina Copotz (8 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1978, desfășurat în Cehoslovacia, și din cea care s-a clasat a opta la Campionatul Mondial din 1982, care s-a ținut în Ungaria. Viorica
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
Solomonov (n. 4 septembrie 1945, în Miloșești, județul Ialomița) este o fostă handbalistă română care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de pivot. a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. A făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS, unde a fost votată cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
cel mai bun pivot și selectată în "All-Star Team". În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
echipe din Europa, Federația Internațională de Handbal a decis să îl considere doar o ediție experimentală, nu una oficială. Cu cele 21 goluri marcate pentru reprezentativă României, Soós a fost declarată golgeter al competiției. Rozália Soós a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul pivoților a fost următorul: Doina Furcoi (47 voturi), Rozália Soós (41 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
la Campionatul Mondial pentru Tineret din 1967. Deoarece la acest turneu nu au participat decât echipe din Europa, Federația Internațională de Handbal a decis să îl considere doar o ediție experimentală, nu una oficială. Petruța Băicoianu-Cojocaru a fost componentă a selecționatei României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1971, care s-a desfășurat în Olanda, precum și a echipei naționale care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
arcada spartă, în urma loviturilor primite în special de la Klára Horváth-Csik. În total la acest campionat, Băicoianu-Cojocaru a înscris 19 goluri în 5 partide, fiind cea mai bună marcatoare a echipei României. De asemenea, Petruța Băicoianu-Cojocaru a făcut parte și din selecționata României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul centrilor a fost următorul: (43 voturi), Constantina Pițigoi (38 de voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
în monumentala enciclopedie a handbalului scrisă de el și intitulată „Istoria Jocului”. În cei patru ani de facultate, Constantin Popescu a jucat handbal la Clubul Sportiv Universitar București, avându-l ca profesor de Victor Cojocaru, cel care va deveni antrenorul selecționatei feminine de handbal a României la Campionatul Mondial din 1957. În 1949, acesta îi propune lui Popescu să renunțe a mai juca handbal din cauza staturii care nu-l avantaja și să i se alăture ca antrenor secund la secția de
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
I a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, iar în pregătirea acestuia s-a pus pentru prima dată problema alcătuirii unei echipe naționale feminine de handbal. Constantin Popescu, singurul antrenor de handbal licențiat, a fost desemnat să conducă echipa, iar selecționata, care cuprindea 17 jucătoare, s-a clasat în finalul competiției pe locul al doilea. La Ediția a II-a a Festivalului Tineretului și Studenților desfășurată la Varșovia, între 4-11 august 1955, naționala României, condusă de Constantin Popescu, s-a clasat
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Iarnă, competiție nou-introdusă pentru handbalul feminin în 7 jucătoare. Urmează Ediția a treia a Festivalului Tineretului și Studenților, desfășurată la Moscova, în 1957, unde echipa de handbal feminin în 11 jucătoare a României se clasează pe locul al doilea după selecționata Republicii Democrate Germane. Pentru obținerea acestei performanțe, antrenorul principal Constantin Popescu Pilică a fost ajutat de secundul Dumitru Popescu-Colibași. În același an, fostul profesor de sport al lui Popescu, Victor Cojocaru, s-a deplasat cu selecționata națională de handbal în
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
locul al doilea după selecționata Republicii Democrate Germane. Pentru obținerea acestei performanțe, antrenorul principal Constantin Popescu Pilică a fost ajutat de secundul Dumitru Popescu-Colibași. În același an, fostul profesor de sport al lui Popescu, Victor Cojocaru, s-a deplasat cu selecționata națională de handbal în 7 jucătoare la primul Campionat Mondial de Handbal Feminin desfășurat în acest format. În sezonul competițional intern 1958/59, Constantin Popescu câștigă cu Cetatea Bucur București titlul național la handbal în 7 și termină pe locul
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
Iugoslavia, a fost o nouă ocazie pentru antrenorul Constantin Popescu să conducă echipa națională a României până în finală. Aceasta s-a desfășurat în Sala Pionir din Belgrad, în fața a circa 8.000 de spectatori, dar România a fost învinsă de selecționata țării gazdă cu scorul de 16-11. Din echipa românească ce a devenit vicecampioană mondială au făcut parte jucătoare precum Simona Arghir-Sandu, Petruța Băicoianu-Cojocaru, Maria Bosi-Igorov, Doina Furcoi-Solomonov, Elisabeta Ionescu sau Christine Metzenrath-Petrovici. În sezonul competițional intern 1974/75, Universitatea București
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
"Sampdoria Genova s-a calificat cu scorul general 3-0" "FC Petrolul Ploiești s-a calificat cu scorul general 5-0" "Real Zaragoza s-a calificat cu scorul general 8-2" "La scorul general 2-2 s-a disputat un meci de baraj" "Selecționată Utrecht s-a calificat cu scorul general 5-3" "RU Saint-Gilloise s-a calificat cu scorul general 4-3." "Selecționată Leipzig s-a calificat cu scorul general 2-1." "Ferencvárosi TC s-a calificat cu scorul general 7-5." "NK Dinamo Zagreb s-a
Cupa Orașelor Târguri 1962-1963 () [Corola-website/Science/327248_a_328577]
-
general 5-0" "Real Zaragoza s-a calificat cu scorul general 8-2" "La scorul general 2-2 s-a disputat un meci de baraj" "Selecționată Utrecht s-a calificat cu scorul general 5-3" "RU Saint-Gilloise s-a calificat cu scorul general 4-3." "Selecționată Leipzig s-a calificat cu scorul general 2-1." "Ferencvárosi TC s-a calificat cu scorul general 7-5." "NK Dinamo Zagreb s-a calificat cu scorul general 2-1." "Drumcondra FC s-a calificat cu scorul general 6-5." "Hibernian FC s-a
Cupa Orașelor Târguri 1962-1963 () [Corola-website/Science/327248_a_328577]
-
lor către poliție zburau pietre, sticle și rachete. Un fan Juventus a fost surprins de televiziune trăgând dintr-un pistol (mai târziu a fost indetificat ca fiind un ). Înainte de meciul principal s-a jucat un meci amical între jucători de la selecționatele de juniori belgiene, care se jucau în culori identice cu concurenții cupei. În prima repriză, echipa roșie belgiană a construit un avans de 3-0, spre deliciul fanilor lui Liverpool care au acționat ca și cum jocul din Cupă a început deja. Atunci când
Tragedia de pe Stadionul Heysel () [Corola-website/Science/330273_a_331602]
-
meciuri și a marcat 2 goluri. El a debutat la națională în anul 2009, în preliminariile Campionatului Mondial de Fotbal 2010, într-un meci cu , pierdut de Moldova cu 0-2. Anterior, între 2009 și 2012 el a fost membru al selecționatei de tineret a Moldovei (U-21), pentru care a jucat 13 meciuri și a marcat 4 goluri.
Artur Ioniță () [Corola-website/Science/330377_a_331706]
-
națională de junioare a României în 1968. În total, Bosi-Igorov a înscris pentru reprezentativele românești de junioare și tineret 58 de goluri în 18 meciuri. În 1972, ea a fost convocată la selecționată de senioare. -Igorov a fost componentă a selecționatei României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin
Maria Bosi () [Corola-website/Science/329065_a_330394]
-
1972, ea a fost convocată la selecționată de senioare. -Igorov a fost componentă a selecționatei României care a câștigat medalia de argint la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1973, desfășurat în Iugoslavia. De asemenea, a făcut parte și din selecționată României care s-a clasat pe locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1975, desfășurat în URSS. În 1974, ea a câștigat titlul național alături de echipa IEFS București. Un an mai tarziu, în sezonul competițional 1974/75, Bosi-Igorov
Maria Bosi () [Corola-website/Science/329065_a_330394]
-
Campionilor EHF, unde a fost învinsă de Spartak Kiev. În urma unei ședințe de analiză cu toți antrenorii echipelor de handbal feminin, desfășurată în 1975, după Campionatul Mondial, s-a stabilit prin vot deschis clasamentul pe posturi din lotul lărgit al selecționatei României. Clasamentul extremelor dreapta a fost următorul: Maria Boși (38 voturi), Nadire Ibadula Luțaș (35 voturi). În 1976, cele 22 de jucătoare alese prin vot au fost urmărite în meciuri de pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost
Maria Bosi () [Corola-website/Science/329065_a_330394]
-
care altădată mișunau toată ziua de solicitatori de tot felul au fost închise pentru public, cu excepția unor perioade bine stabilite pentru lucrul cu cetățenii. Vintilă Brătianu a înțeles că o administrație publică eficientă are nevoie de un aparat funcționăresc bine selecționat și de aceea una dintre primele sale măsuri a fost aceea de a impune cerințe minime de studii la numirea și promovarea funcționarilor publici. A impus șefilor de servicii să-și susțină și să-și asume soluțiile pe care le
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]