5,139 matches
-
mai întâi umbrele, apoi reflexele care se văd în ape, sau la suprafața corpurilor opace, lustruite și strălucitoare și toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca și la procesul de reprezentare al oglindirii în natură. Nici Aristotel nu invocă experiențe senzoriale sau forme cu dimensiuni spațiale, corporalitate reprodusă. Ideea pe care se fundamentează filozofia greacă este că eidos-ul - reprezentarea, forma, ideea - există
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
toate reprezentările de acest fel" (Platon, Republica, 2005: 7). Filosoful făcea referire la imaginea strict vizuală (deosebită de imaginile auditive, olfactive, senzoriale, tactile, sinestezice etc.), ca și la procesul de reprezentare al oglindirii în natură. Nici Aristotel nu invocă experiențe senzoriale sau forme cu dimensiuni spațiale, corporalitate reprodusă. Ideea pe care se fundamentează filozofia greacă este că eidos-ul - reprezentarea, forma, ideea - există în materie. De-a lungul istoriei culturii, conceptul de "icon" a fost cercetat din diferite perspective (religios, tehnic, artistic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ar fi: "evenimente" cu un potențial deosebit de informație sunt comunicate în termenii unor echivalențe accesibile unui public inegal (intelectual/ cultural); fenomenele cele mai simplu de conceptualizat prin strategiile specifice sunt cele legate de experiența culturală a unei comunități, de experiența senzorială și corporală. Mecanismul acestor transferuri este de natură conceptuală. Analiza paradigmatică ne-a permis interpretarea sensurilor, iar metoda sintagmatică privind textele și contextele în care echivalența are un rol fundamental permite cercetarea dinamicii metaforei jurnalistice. Aceasta, cu atât mai mult
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensurile de "aspect, formă, aparență; formă distinctă, caracter; idol, gen, specie, clasă, fel" (A. Gioroceanu, 2008: 117). Conceptul a evoluat în diferite curente și școli filozofice, "spre sensuri din ce în ce mai abstracte, păstrând în același timp o legătură organică cu conținutul concret senzorial, plastic-corporal al intuițiilor originare" (Dicționar de filozofie, 1978: 222). Reprezentanții filozofiei naturii îl concepeau ca "imagine" (Leucip, Democrit). Unii eleați, dintre care Parmenide conferă conceptului de eidos accepțiunea de esență perceptibilă. Sofiștii, cum ar fi Protagoras, i-au atribuit pe lângă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
presupune asocierea substantivului cu mărci, determinanți specifici care concură la individualizarea referentului. Substantivele abstracte reprezintă clasa semantico-gramaticală acomodată în cel mai înalt grad în limbajul științei contemporane, prin caracteristici semantice specifice, dintre care, capacitatea de a denumi concepte neperceptibile subiectiv/ senzorial: navigație, politică (politică monetară; politică economică). O altă caracteristică ce concură la convertirea clasei semantico-gramaticale este incapacitatea de asociere a substantivelor abstracte, cu un obiect strict material, concret, în sintagmele unor limbaje: politică externă/ de stat/internațională etc. Referenții substantivelor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin adjectiv categorial: cercetare fundamentală, cercetare aplicată, cercetare operațională;//certitudine empirică, certitudine teoretică. Spre deosebire de substantivul concret, unitate a lexicului al cărui referent este un obiect material, perceptibil, conceptul desemnat printr-un substantiv abstract în limbajul filozofic nu are un referent senzorial. VII.7.2. Rolul adjectivului în sintagma terminologică Procesul de dezambiguizare este unul motivat, niciodată arbitrar, realizat în funcție de competența științifică/ conceptuală și lingvistică a terminologului. Acesta are capacitatea de a propune termeni care pot desemna o nouă percepție a realității
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
piruvatkinază (trecerea acidului fosfo-enolpiruvic în acid piruvic); piruvat dehidrogenază (conversia piruvatului în acetil CoA în vederea intrării acesteia în ciclul acizilor tricarboxilici). Deși unii autori au evidențiat modificări importante ale fluxului sanguin în diferite regiuni ale creierului ca răspuns la stimuli senzoriali diferiți, nu se știe dacă în aceste condiții și consumul de glucoză crește în mod paralel. Interrelațiile metabolice cerebrale Deși coeficientul respirator cerebral apropiat de 1 indică glucoza ca sursă aproape exclusivă pentru creier (așa cum în mod obișnuit și este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
-și privească trupul, învață din nou să și-l vadă, să și-l arate, să și-l miște. Clara Goldschmidt, care avea să devină soția lui André Malraux, va sublinia în memoriile sale în ce măsură echitația reprezentase pentru ea o revelație senzorială, aproape senzuală. Până atunci, menționează ea, nu găsise vreo plăcere în niciunul dintre exercițiile care îi fuseseră impuse. Gimnastica nu era decât năduf și constrângere. Tânăra iubea apa, dar se simțea neajutorată în ea. Dimpotrivă, când era călare, cu toate că stătea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
niciodată albe ca neaua: plăcerea, chiar dacă nu a devenit încă juisare, nu le este străină. Înainte de măritiș, aceste fete tinere au intrat în contact fizic, au fost atinse de alți bărbați. Au cunoscut deja primele trăiri senzuale, au încercat trăiri senzoriale. Au reușit să stabilească o complicitate, un schimb amoros cu partenerul lor. Așa cum va spune și romancierul Marcel Prévost, aceste fete nu mai erau pe de-a-ntregul virgine. Nu sunt astfel decât pe jumătate. Căci neprihănirea nu admite nicio pată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
educatorul nu trebuie decât să monitorizeze creșterea copilului, astfel încât acesta să se dezvolte psiho-afectiv și intelectual liber. Până la vârsta de 12 ani, copilul nu trebuie să fie forțat să se instruiască prin studiul cărților, adevărata sa educație rezultând din cunoașterea senzorială nemijlocită a mediului natural și social care-l înconjoară. Până la această etate, copilul sau puberul ar trebui crescut în mediul rural și nu în lumea viciilor, specifică doar mediului urban. Etapa următoare de vârstă, de la 12 la 15 ani, trebuie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
politică. În legătură cu principiile de predare-învățare, Rousseau insistă pe următoarele: sensibilizarea atenției și a curiozității (ceea ce mai târziu s-a numit în pedagogie învățarea prin descoperire), eliminarea sistematică a memorării mecanice din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez recomanda ca educația morală să fie subordonată atât educației intelectuale, cât și educației fizice. De asemenea, autorul lui Emile stabilește și principalele reguli consensuale sau principii în activitatea prestatorului de educație, precum: principiul exemplului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
doua copilărie, care are ca dominantă imitația. Etapa celei de-a doua copilării are la rândul său trei subetape componente, care se succed din doi în doi ani, ca și în cazul primei copilării. Astfel, pedagogul vorbește despre subetapa imitației senzoriale, subetapa imitației pure și subetapa imitației intuitive. Cea de-a treia etapă este adolescența, întinsă între 12 și 18 ani și având ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
programelor școlare trebuie astfel elaborată încât să reflecte interesele dominante ale copilului și adolescentului. Pedagogul francez vorbește despre șase etape în devenirea bio-psiho-socială a copilului și adolescentului, fiecărei trepte de devenire fiindu-i aferent un interes predominant: 0-3 ani - interesele senzoriale; 4-6 ani - vârsta intereselor împrăștiate sau vârsta jocului; 7-8 ani - perioada intereselor imediate; 10-12 ani - vârsta intereselor abstracte simple; 16-18 ani - vârsta intereselor abstracte complexe. OPȚIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI PÂNĂ LA JUMĂTATEA SECOLULUI XX Instituirea statului național unitar român la 1918 a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
după cum s-a spus, SM. Durerea în SM merită o abordare mai profundă. Întâi, SM e responsabilă pentru o serie de dureri neuropate pentru că afectează multe căi anatomice ale sistemului nervos. Aceasta se poate combina cu o multitudine de tulburări senzoriale, care adesea sunt la fel de neplăcute ca durerea însăși. Mai mult, leziunile inflamatorii ale bolii pot cauza durerea nociceptivă prin afectarea meningelui. De asemenea multe dureri musculo 94 scheletice și tendinoase pot fi cauzate de spasticitate și postura anormală, impuse de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
scheletice și tendinoase pot fi cauzate de spasticitate și postura anormală, impuse de boală. În ultimul rând, pacienții cu SM pot suferi de afecțiuni acute sau cronice care afectează populația generală. În aceste situații de durere nociceptivă, prezența unor tulburări senzoriale poate ajuta la localizarea și identificarea locului anatomic și al originii durerii. Din aceste motive e fundamental ca medicii care tratează durerea pacienților cu SM să recunoască durerile neuropate și nociceptive, de care fiecare pacient suferă (KRAMER R. și colab
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
teste serologice de laborator pentru a exclude boli regionale sau generate de cauze non-neurologice. Examinarea neurologică are scopul de a identifica la nervul periferic sau la rădăcini, semne și simptome care în caz de îndoială pot fi identificate electromiografic. Testarea senzorială clinică calitativă și cantitativă este necesară întotdeauna. Toate tipurile de cefalee și durere dorsală sunt evaluate în contextul unei posibile relații cu SM. În practica clinică criteriul principal de diagnostic diferențial se bazează pe antecedentele patologice și țintesc identificarea diverselor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
unei posibile relații cu SM. În practica clinică criteriul principal de diagnostic diferențial se bazează pe antecedentele patologice și țintesc identificarea diverselor calități ale 95 durerii. Triada electrică a șocurilor, a senzațiilor de gâdilare, eventual combinate cu o perturbare a senzorialului sunt particulare durerii neuropatice, în timp ce mișcarea, încărcarea cu greutăți și postura influențează durerea musculo-scheletică. De aceea anamneza trebuie să fie cât mai precisă și orientată ca să distingă diversele tipuri de durere. Este evident că informațiile diverse sunt culese, întrebând bolnavii
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1991). În absența unei înțelegeri mai profunde a mecanismelor fiziopatologice responsabile pentru fiecare dintre tipurile de durere este necesară clasificarea clinică. În literatură nu se descriu diferențele între durerea de tip periferic sau centrală, deoarece fiecare pacient poate folosi descrieri senzoriale discriminative diferite (LEIJON G. și colab., 1989). La bolnavii cu SM analiza simptomelor ar trebui să permită recunoașterea atât a durerii neuropate cât și nociceptive. Folosind aceleași criterii, durerea neuropată poate fi împărțită în durere tipică centrală, durere centrală similară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
scaun cu rotile. Mai mulți bolnavi cu SM pot suferi datorită unei senzații comune, cu sindromul de tunel carpian sau radiculopatia cauzată de hernie de disc și spondilartrită, care pot fi dificil de diagnosticat, când se suprapun peste o disfuncție senzorială preexistentă. Leziunile sistemului nervos central pot cauza durere centrală tipică, atunci când leziunea afectează funcția spinotalamică și durere centrală „de tip periferic“, când leziunea este în zona de intrare a rădăcinii în măduvă sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
centrală tipică, atunci când leziunea afectează funcția spinotalamică și durere centrală „de tip periferic“, când leziunea este în zona de intrare a rădăcinii în măduvă sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a rădăcinii în măduvă sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG A. (1994) a raportat un procent de 22% incidență a acestui tip de durere de tip central la 225 bolnavi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau trunchiul cerebral. În acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG A. (1994) a raportat un procent de 22% incidență a acestui tip de durere de tip central la 225 bolnavi cu SM. Durerea tipică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acest tract îngust substanța albă a măduvei, ramura centrală a primilor neuroni senzoriali intră în diverse straturi ale coarnelor dorsale. O demielinizare a măduvei la nivelul de intrare a zonei cauzează disfuncții senzoriale ale tuturor modurilor senzoriale, dând disfuncție disociată senzorială a durerii centrale tipice. Durerea centrală tipică are o prevalență înaltă. ÖSTERBERG A. (1994) a raportat un procent de 22% incidență a acestui tip de durere de tip central la 225 bolnavi cu SM. Durerea tipică centrală e continuă, fiind
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
reci. Majoritatea pacienților cu durere centrală raportează durere în ambele membre inferioare. Durerea centrală în SM imită caracterul și localizarea durerii centrale datorate stroke-ului, traumatismului spinal, tumorilor spinale sau siringomieliei. În toate aceste dureri centrale, testarea clinică calitativă și cantitativă senzorială evidențiază disfuncții ale tractului spinotalamic unde percepția scăzută la rece, cald și mecanic este combinată cu un grad variabil de hipoalgezie la stimuli mecanici și mai frecvent stimuli termali (MORIN C. și colab., 2002). Disfuncția spinotalamică produce frecvent aberații în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aberații în sumația temporală cu pierderea progresivă, găsită la pacienții cu SM, probabil favorizată de blocajul conducerii de-a lungul plăcilor demielinizate. Cu timpul, durerea centrală este singurul simptom prezent al bolii și rezultatele examinării neurologice sunt normale, cu excepția disfuncției senzoriale. Demielinizarea rădăcinilor de intrare în măduvă sau trunchi (zona de intrare a rădăcinii) cauzează durere cu caracter similar cu aceea cauzată de nevralgia de origine periferică. Durerea periferică cea mai comună central generată este nevralgia trigeminală simptomatică și care, dacă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]