4,791 matches
-
legături (sau "linkuri") care indică altă pagină sau trimite informații pe server. La 12 decembrie 1991 la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC) a fost instalat un server web și primele pagini Web, care făceau legătura cu biblioteca centrului. Dar primul server web a fost realizat aproape cu un an înainte, la Centrul European pentru Cercetări Nucleare (CERN), la Geneva, în Elveția, și s-a numit la început nxoc01.cern.ch, iar mai apoi info.cern.ch . Iar prima pagină web a
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
exact, la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) Geneva, prin proiectul lui Tim Berners-Lee și contribuția câtorva colegi și studenți, a fost creat primul navigator și editor de legături (cu o primă versiune a limbajului HTML) și primul program de server Web. La acea dată comunicația prin Internet, prin serviciile de atunci, adică e-mail, ftp și telnet, mergea bine și era destul de serios folosită de comunitatea academică. În 1991, traficul prin nodul NSF (miezul Internetului) depășea 1 miliard de octeți/oră
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
luna mai a anului 1990. În octombrie Tim lucra deja la un navigator cu interfață grafică și la editorul aferent, folosind mediul de dezvoltare NeXTStep. În acest timp proiectul este reformulat în cooperare cu Robert Cailliau, astfel că, atunci când primul server Web devine funcțional, prima pagină vizibilă cu ajutorul navigatorului care încă se dezvolta a fost chiar TheProject.html, cu coordonatele complete: http://nxoc01.cern.ch/hypertext/www/TheProject.html Studentul Nicola Pellow reușește să facă un navigator mod linie (în genul
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
fișiere hipertext și la grupurile de știri. În 1991 proiectul începe să fie prezentat în diverse colective din CERN, iar în luna iunie este organizat primul seminar de calculatoare cu ajutorul acestui sistem, adică pe WWW. Din august 1991 fișierele constituind serverul, navigatoarele și editorul de pagini Web au fost puse la dispoziția celor interesați, accesibile prin ftp, și chiar difuzate în cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, și comp.mail.multimedia. În octombrie încep să funcționeze listele e-mail
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
prin ftp, și chiar difuzate în cadrul grupurilor alt.hypertext, comp.sys.next, comp.text.sgml, și comp.mail.multimedia. În octombrie încep să funcționeze listele e-mail www-interest și www-talk@info.cern.ch, fiind introdus și accesul cu telnet anonim pe serverul web info.cern.ch. Sunt instalate și punți între WWW si WAIS, respectiv VMS/HELP. La început de decembrie, în 1991 la San Antonio în Texas are loc conferința Hypertext'91, unde Tim Berners-Lee prezintă un poster și demonstrează sistemul
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
context, fizicianul Paul Kunz de la SLAC (Centru colaborând strâns cu CERN-ul), care participase la o consfătuire la Geneva în septembrie, unde, după propria mărturie, Tim Berners-Lee i-a arătat despre ce-i vorba, la revenirea acasă instalează programul de server web și realizează împreună cu colaboratorii săi (Louise Addis, George Crane, Tony Johnson, Joan Winters și Bebo White) câteva documente HTML de legătură spre biblioteca electronică a Centrului. Potrivit relatărilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibilă/vizibilă din 12
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
este că Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch și www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, prin care anunță: "There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz and Louise Addis of SLAC". Spre deosebire de pagina de prezentare a proiectului, folosită de Tim în demonstrații, pagina SLAC permitea navigarea prin documentele bibliotecii, accesibile până atunci
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
proiectului, folosită de Tim în demonstrații, pagina SLAC permitea navigarea prin documentele bibliotecii, accesibile până atunci doar cu ftp. Drept urmare, când, o lună mai târziu, în cadrul unei prezentări în public la conferința AIHEP'92 din Franța, Tim Berners-Lee accesează demonstrativ serverul din Stanford, unii dintre participanți se pare că au intuit marea realizare. Echipa de la SLAC a constituit grupul WWW-Wizards care a contribuit serios la dezvoltarea și popularizarea acestui serviciu nou introdus în Internet. Tony Johnson va realiza și el un
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
în Internet. Tony Johnson va realiza și el un navigator, numit Midas și disponibil din ianuarie 1993 chiar în mediul X (la fel ca și navigatorul VIOLA, realizat de Pei Wei de la O'Reilly Associates). Erau deja cam 50 de servere Web în funcțiune, la începutul lui 1993, când apare prima versiune a navigatorului grafic MOSAIC, realizat de Marc Andreesen, cel care a înființat și condus, mai apoi, compania Netscape. Mosaic include multe din facilitățile navigatorului Midas, fiind conceput pentru mediul
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
au fost făcute publice, cu sursele difuzate pe listele e-mail și disponibile prin FTP. Mai mult, la 30 aprilie 1993, apare declarația CERN asupra caracterului public al tehnologiei World Wide Web. Curând după aceea, Ari Luotonen rescrie programul httpd - nucleul serverului Web, implementând și autorizațiile de acces. În august 1993, la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. În septembrie traficul Web prin nodurile NSF ajunge la 1%. Apar versiuni operaționale ale MOSAIC și pentru PC-uri cu MS Windows
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
la Cambridge Massachusets, are loc primul workshop WWW Wizards. În septembrie traficul Web prin nodurile NSF ajunge la 1%. Apar versiuni operaționale ale MOSAIC și pentru PC-uri cu MS Windows, și pentru Macintosh. În octombrie erau deja 200 de servere Web în funcțiune, inclusiv unul la Casa Albă. Se lansează primul proiect European bazat pe Web. Este anunțată prima conferință privind World Wide Web la Geneva, între 25-27 mai 1994, conferință la care s-au înscris peste 800 de doritori
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
25-27 mai 1994, conferință la care s-au înscris peste 800 de doritori (din care au fost selectați 400). Conferința a subliniat importanta WWW pentru învățământ, materialele fiind accesibile încă la TECFA. În iunie 1994 erau înregistrate deja peste 1500 servere Web. Lansat ca un instrument care să sprijine cooperarea cercetătorilor fizicieni, World Wide Web-ul devine în doar câțiva ani aproape sinonim cu Internetul. Cu toate că nici navigatoarele și nici editoarele de pagini Web nu au ajuns încă la performanțele visate
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
este un sistem de operare bazat pe Linux pentru computerele personale, servere și netbook-uri. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, este ușor de instalat și folosit, des actualizat și neîngrădit de restricții legale. Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth. Numele
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
ce poate fi instalat pe sistemul de operare Microsoft Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird, AbiWord, Blender sau ClamWin. Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere personale de birou și laptopuri și o a doua pentru servere. Prima este disponibilă pentru arhitecturile x86 și x86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru arhitectura SPARC (fără LiveCD). Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent pe accesiblitate și internaționalizare, în scopul său de a acapara o
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
pentru tehnologia Click'n'Run aparținând Linspire. Versiunea 6.06, nume de cod „Dapper Drake” este prima versiune ce oferă suport tehnic extins. Pentru utilizatorii obișnuiți, Canonical va oferi suport timp de trei ani de la data lansării, iar pentru varianta server - 5 ani. Ubuntu 6.06 LTS conține GNOME 2.14, Mozilla Firefox 1.5.0.3, OpenOffice.org 2.0.2, X.org 7.0, GCC 4.0.3 și versiunea 2.6.15 a nucleului Linux. Prima actualizare de
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
apărut pe 10 august 2006 și este distribuită alături de versiunile recente ale Ubuntu. Cea mai recentă versiune necesită un minimum de 256 MO RAM și cel puțin 3 GO spațiu liber pe hard disc pentru o instalare standard. Versiunea destinată serverelor necesită minimum 64 MO RAM și 500 MO spațiu liber. Diversele derivate și variante Ubuntu se impart în două mari categorii: Ubuntu, Kubuntu și Edubuntu sunt singurele versiuni ce pot fi comandate prin serviciul ShipIt. Pe lângă derivativele oficiale Ubuntu, suportate
Ubuntu () [Corola-website/Science/299215_a_300544]
-
restrânsă, cum ar fi la domiciliu, birou, sau o cladire. Rețelele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Ethernet. De exemplu, o bibliotecă va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta dispozitive locale (ex.: imprimante, servere) și pentru a accesa Internetul. Toate calculatoarele din bibliotecă sunt conectate prin fir de rețea de categoria 5, numit "UTP CAT5 cable", rulează protocolul IEEE 802.3 printr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conectează și la Internet
Rețea de calculatoare () [Corola-website/Science/299358_a_300687]
-
Internetul. Toate calculatoarele din bibliotecă sunt conectate prin fir de rețea de categoria 5, numit "UTP CAT5 cable", rulează protocolul IEEE 802.3 printr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conectează și la Internet. Cablurile care duc spre server sunt de tipul numit "UTP CAT5e enhanced cable"; ele suporta protocolul IEEE 802.3 la o viteză de 1 Gbit/s. În exemplul din dreapta rețeaua a fost construită în așa fel încât calculatoarele angajaților bibliotecii din partea drepta a imaginii pot
Rețea de calculatoare () [Corola-website/Science/299358_a_300687]
-
unul din cele mai mult portate nuclee de sistem de operare (deși NetBSD a fost portat și el pe aproape tot atâtea arhitecturi), rulând pe o gamă largă de sisteme, de la iPAQ (un calculator handheld) până la IBM System z9 (un server mainframe masiv care poate rula sute sau chiar mii de instanțe concurente de Linux). Linux este gândit pentru a rula ca sistem de operare principal pe noua arhitectură de supercalculator Blue Gene de la IBM, când aceasta va fi terminată. Linus
Linux (nucleul) () [Corola-website/Science/299418_a_300747]
-
acțiune nu trebuie să fie reprezentat într-o astfel de diagramă (conceptul blackBox). Este folosită în cadrul proiectării arhitecturii de sistem, având scopul reprezentării repartizării fizice a diferitelor elemente ale sistemului (de exemplu repartizarea unui sistem ce este compus dintr-un server, routere și alte componente exterioare, inclusiv software).
Unified Modeling Language () [Corola-website/Science/298769_a_300098]
-
primesc informații și sfaturi utile specifice modelului de terminal pe care îl dețin dar și alte informații despre noi produse și servicii. Mesageria Nokia permite purtarea unei conversații în timp real folosind mesageria instantanee și conectarea la contul utilizatorului de pe serverul de e-mail astfel încât mesajele sunt primite în același timp și pe telefonul mobil. E-mail-urile sunt redirijate automat către telefonul mobil al utilizatorului, nefiind necesară crearea unei alte adrese de email. În mai 2010, Nokia și Microsoft au lansat în premieră
Nokia () [Corola-website/Science/297750_a_299079]
-
începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” (CLI), permițând crearea de aplicații independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side, existând versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de site-uri web și pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licență PHP și Free Software Foundation îl considera a fi un software
PHP () [Corola-website/Science/297940_a_299269]
-
cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side, existând versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de site-uri web și pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licență PHP și Free Software Foundation îl considera a fi un software liber. Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul sau, Rasmus Lerdorf. Odată cu creșterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate
PHP () [Corola-website/Science/297940_a_299269]
-
cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2. PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va
PHP () [Corola-website/Science/297940_a_299269]
-
conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și până la Oracle, trecând prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2. PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML). Arhitectură tip LAMP a devenit populară în industria web ca modalitate rapidă
PHP () [Corola-website/Science/297940_a_299269]