5,226 matches
-
sădeascî vii” (Idem). Solul din metalul sacru este făcut să rodească nu numai prin gestul instaurator, masculin al aratului intens, ci și printr-un act de magie, alchimia inițiatică dă particulelor metalice însușiri hrănitoare pentru planta vieții. Marmura și piatra simbolizează duritatea materiei ce își așteaptă brațul demiurgic să îi dea un sens. „Simbol al Gliei-mumă”, piatra se lasă brăzdată de plugul ordonator și duce la pârg fructul din care se trage băutura nemuririi. Amintirea mai recentă a valorificării agricole a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reînnoită de „a mai mică” însăși. Este cunoscut că la nuntă mireasa oferă mirelui o cămașă la schimbul de daruri. Hainele sunt identificate cu personalitatea celui ce le poartă (de aici folosirea lor în magia prin contagiune), ba chiar ele simbolizează „ființa însăși a omului”, în cazul nostru a aparițiilor divine. Răpirea lor echivalează cu o privare de puteri și cu imposibilitatea întoarcerii pe tărâmul celălalt, de aici prețul atât de mare plătit pentru ele. Inelușa devine soția lui Pătru și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o protejează forța solară a focului și lichidul cunoașterii sacre, a cărui folosire epidermică anulează eroziunea timpului și fortifică trupul cabalin împotriva infernalului. Jarul are aici o proveniență specială, el nu este produs din orice lemn, ci din corn, care simbolizează „forța vie a sângelui și a influențelor benefice”. Arbustul are cea mai lungă perioadă vitală cunoscută în dimensiunea florală, înflorește primul în primăvară și fructele lui se coc toamna târziu. Lemnul conține, așadar, misterul longevității fecunde și transmite calului, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli, urși, lebede, lupi etc. Capetele acestor animale slujeau ca măști. Tocmai ele simbolizau transformarea omului în animal”. Eroul hotărăște prin gesturile sale încheierea etapei liminare inițiatice, în urma căreia frații „sălbăticiți” au coborât în lumea esențială, a existenței puternice și libere de constrângeri arbitrare, neatinsă de formele răului. Personajele ce se prind tovarăși cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reprezentările ei multiple, temei magicomitice a toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte din amplul spectru simbolic al caduceului. Autoritatea dată de prima armă aflată în mâna omului, după cum consideră Petru Caraman, stă la baza tuturor formelor de putere simbolizate de toiag (sceptru, pateriță, cârjă, topuz, baston) iar basmele de pe un spațiu foarte larg dezvoltă acest motiv al puterii puse în slujba binelui. Etnologul a analizat în Excursul caduceului basme și povești românești, slovace, cehe, polone, rusești, germane, franceze și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
său. Practicile istorice explică natura luminoasă, pură cromatic, a eroilor care au trecut într-o lume a arhetipurilor și spectrelor mitice. Proba vitejească a saltului peste groapă, analizată în balada Arian cel Mic, se regăsește la tribul african Pangwe: „Groapa simbolizează pântecul divinității culturale și novicii pășesc peste ea, arătând astfel noua lor naștere”. Datele istorice inventariate și analizate de etnografi constituie o probă a arhaicității credințelor românești, ce nu pot fi înțelese în absența obiceiurilor primitive universale. Lupta cu monstrul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de animale sau monștri cu chip uman - cum o făceau isteții Greci! -, dar, În fapt, fuga, spaima - poate groaza! - de ceea ce nu poate fi numit, de acea forță necesară, dominantă, ce scapă Însă capacității noastre firești de a reprezenta și simboliza. Revolta contra lui Avraam, de fapt, primul om care a avut intuiția - În fapt, necesitatea - unei alte Reprezentări, și această necesitate a Abstractului absolut ca „Înlocuitor” al tuturor zeităților istoriei nu e cumva primul Semn al Omului, specie ciudată rătăcită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
națiuni care avea să stăpânească lumea!Ă. Unul care era și trebuia să fie Totul, iar asta cu un mileniu și mai bine Înainte ca isteții, genialii Greci să vorbească de Unitatea lumii, de unul și totul, reducând Însă și simbolizând materia și viața la vreo 12 forme sau energii. Zeii, ce se deosebeau unii de alții, cu istoriile și certurile lor, cu capriciile și privilegiile lor, forme exacerbate imitând umanul... Nu, nu perfecțiunea - atât de atrăgătoare pentru oamenii Renașterii, moștenind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Eisenstadt -, ca mănunchi de modernități (și de modernizări) alternative... La noi s-au încercat mai multe modernizări, începând cu cea otomană din secolul XVIII ambiguă, lipsită în special de aportul cartezianismului și Luminilor -, cunoscută în germene la sursă și chiar simbolizată de Cantemir... V. N.: ...și adusă în Principate de fanarioți. S. A.: Da. Fanariotismul, dincolo de legendarele sale abuzuri, a fost către finalul lungului său secol un proiect de modernizare, cel puțin în viziunea unora dintre domnitori, care au realizat cu gândul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pentru Francis Ford Coppola tu ai făcut elogiul Nașului, eu, al Conversației. Coppola, pe care amândoi îl admirăm (să te văd cum o să admiri și cel mai recent titlu al său, după Eliade Tinerețe fără tinerețe !), poate și pentru că amer-italianul simbolizează cel mai bine acest menaj (sau mariaj) dificil : Artă + Comerț. Coppola, autor în sensul tare al termenului, dar care a dat lovitura cu un film de comandă, pe care nu ținea să-l facă : Nașul... Deși cinematograful a nceput prin
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
o soluție !), se vede încăpând cu toată familia și mahalaua lui într-un submarin care să-i ducă Dincolo. De fapt, toți visează să evadeze din carcera comunistă : imaginea unui vapor (ce apare de mai multe ori în cuprinsul filmului) simbolizează acest dor de ducă pe care, după 89, Eva chiar îl va pune în practică... Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (titlul este excelent găsit !) are multe lucruri bune : în primul rând, câteva interpretări foarte convingătoare (copiii mai ales, dar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este respingerea omului, a valorii sale și a semnificației personalității umane. Autorul lui Dincolo de bine și rău tăgăduiește ceea ce era sursa cea mai profundă a revelației creștine semnificația sufletului uman. La Nietzsche omul este sacrificat ideii de Supraom 123. Nietzsche simbolizează renunțarea de sine a individului și a umanismului, în timp ce Marx demonstrează dezintegrarea colectivă a umanismului și a imaginii omului. Doctrinele lor reprezintă două căi de ieșire din criza umanismului, două căi de a transforma umanismul în antiumanism și, în cele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
zeităților multiple și exotice ale lumilor care-l înconjurau, ce, ca și mândrii greci, cei atât de capabili de abstractizare și generalizare a semnelor și fenomenelor, au fost capabili să se oprească la cifra de 12 sau 14, reducând și simbolizând forțele naturii, Focul, (fulgerulă, Războiul, Oceanul, Frumosul, Căminul (familiaă, Creația (demiurgulă, Inspirația divină (Apolloă sau Înțelepciunea (Minervaă, dar totuși 10, 12 sau 14 Forme și reprezentări vii... Iar Patriarhul, pe numele său Abraham, a „redus toate la Unul” și acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în poeziile dedicate copilăriei autorul găsește o tonalitate oarecum proprie, rezultată din simplitatea și armonia imaginilor. El are psihologia înstrăinatului, a „osânditului” și de aceea versurile de după 1880 sunt dominate de motivul obsedant al copilăriei fericite. Preferă două teme: pădurea (simbolizând prospețimea) și râul (simbol al liniștii), pe care, melancolic, le combină până la saturație. Mai realizate, basmele, în special Ileana Cosinzeana, din cosiță floarea-i cântă, nouă-mpărății ascultă, sunt creații proprii, după modele folclorice din Bihor. P. îi precedă pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
de participanți activi, printre care elevi cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani. Programul ENO a primit numeroase premii internaționale, ultimul fiind cel de la Praga în 2009 (Energy Globe Awards). Logo-ul ENO este reprezentat de un zmeu. Acesta simbolizează provocările în procesul de învățare, precum și libertatea și egalitatea în învățare, în pofida granițelor. ENO reunește elevi din întreaga lume prin intermediul unui element comun: mediul înconjurător. Activitățile realizate în cadrul acestui program sunt diverse și consolidează cooperarea dintre școli și profesori sau
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
de pe Frontul de Est în Gara de Nord. Trecerea unui tren e un spectacol în sine, dar și o ispită. De aceea domnișoara Cucu, profesoara din Steaua fără nume, pedepsește aspru elevele care vin la gară să se uite la trenul ce simbolizează infinitul lumii și aventura. Ce mai! Trenul are mister! Cel de noapte, al lui Ioan Groșan, este o garnitură fantomatică, necuprinsă în tabele, și mirosind incredibil a trandafiri. Mircea Ghițulescu consacră un roman întreg călătoriei inițiatice a unui muzician român
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mă stimează. Denumiri istorice devin și ele denumiri generice. Așa este Pazvante Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, de mult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul Hector din care se reține doar organul viril: „Ce ... lui Hector ?” este egal cu „Ce absurditate mai e și asta?”. Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se evidențiază numai în conturile de evidență în afara bilanțului 8. 1.8. Planul de conturi al societăților bancare Planurile de conturi bancare ține cont de cadrul general al planului de conturi pe econmie Și de specificul activității bancare. Conturile sunt simbolizate în baza sistemului zecimal Și sunt grupate astfel: pe clase - corespund primei cifre din simbolul contului; pe grupe - corespund primelor două cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul întâi - corespund primelor trei cifre din simbolul contului; pe conturi
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
se evidențiază numai în conturile de evidență în afara bilanțului 8. 1.8. Planul de conturi al societăților bancare Planurile de conturi bancare ține cont de cadrul general al planului de conturi pe econmie Și de specificul activității bancare. Conturile sunt simbolizate în baza sistemului zecimal Și sunt grupate astfel: pe clase - corespund primei cifre din simbolul contului; pe grupe - corespund primelor două cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul întăi - corespund primelor trei cifre din simbolul contului; pe conturi
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
bine de patru sute de ani sunteți prinși în războaie devastatoare. Cerul v-a trimis acum un semn. Luați-l în considerare. Cruțați Imperiul de un nou război și răsplata va fi binemeritată.» Sfatul ministrului a fost ascultat. În Orient, unicornul simbolizează pace și liniște. În Occident, agresiune și patimă. În ambele locuri, unicornul rămâne însă un animal fabulos, și tocmai pentru că este imaginar, fiecare îi poate da orice semnificație dorește. Există și o specie de delfini care nu au un corn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
trebuie să ne gândim. N-avem decât să aruncăm în aer apartamentul ăsta, nu contează. Deci, să nu te mai aud pomenind de ușă! Eu și ușa, mi-am zis în gând. Nu conta că era ieftină sau nu. Ea simboliza ceva. — Bine, nu mai zic nimic de ușă. Dar să știți că mă vor da afară din clădire din pricina scandalului ăsta. E un bloc liniștit și toată lumea își vede frumos de treabă. — Dacă-ți face cineva probleme, dă-mi un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Spirala consumului este impulsionată nu atât de dezideratele de reprezentare socială, cât de dorința individului de a se autoguverna, de extindere a puterilor sale de organizare. În momentul când voința de putere asupra direcției vieților noastre triumfă, obiectele tehnice care simbolizează puterea virilă tind să piardă din aspectul lor agresiv și cuceritor. Dovadă noile forme rotunjite și îndulcite ale automobilului, forme care revalorizează dimensiunile de habitabilitate și de confort, de destindere și de securitate. Și din ce în ce mai multe obiecte și ambiente ilustrează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
sănătoase. O altă sărbătoare, cu adânci rădăcini în obiceiuri strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu întâi martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală. Iar banul înseamnă prosperitate și bogăție. Mărțișorul se poartă până la înflorirea primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în obiceiuri strămoșești este sărbătoarea mărțișorului, care la români coincide cu întâi martie, prima zi de primăvară și marchează începutul anului agricol. Obiceiul este foarte vechi, primit și oferit la orice vârstă. Roșul simboliza sănătatea fizică și robustețea, iar albul simboliza puritate, gingășie, curățenie, sănătate, morală. Iar banul înseamnă prosperitate și bogăție. Mărțișorul se poartă până la înflorirea primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile care aveau darul de a complecta bucuriile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pentru apărarea gliei strămoșești și întregirea neamului. Cu această ocazie, se depunea o coroană de flori cu frunze de stejar la cimitir, se făcea o slujbă de pomenire a eroilor, iar celor prezenți li se distribuia câte o cocardă care simboliza eroismul luptelor de la Mărășești, sau alte locuri unde ostașii români și-au dovedit vitejia. Cu cinstea cuvenită, se întâmpina și celelalte sărbători ca : Sfânta Maria, zi considerată ca hotar dintre vară și iarnă, când se țineau și multe iarmaroace ; Sfântul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]