6,584 matches
-
sunt (două) ouă fierte 87. b. (Două) ouă fierte este / *sunt mic-dejunul meu preferat.88 Cum s-ar putea explica acest contrast? În (37)a, putem considera că N1 este subiect, deci este normal ca acordul să se facă la singular - spre deosebire de (36)a, în care N1 este un topic. În (37)b, N1 este într-o poziție de focus, deci este un termen predicativ, nu un subiect; prin urmare, el nu declanșează acordul. Trebuie să presupunem structuri sintactice diferite pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
termenul mai marcat morfosintactic. În prima parte a structurii pseudoscindate avem o relativă introdusă prin ceea ce, care s-ar acorda la persoana III-a sg., cea mai puțin marcată, conform ierarhiei acordului din (22). Nu este exclus nici acordul la singular, dar astfel de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cea mai puțin marcată, conform ierarhiei acordului din (22). Nu este exclus nici acordul la singular, dar astfel de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ierarhiei acordului din (22). Nu este exclus nici acordul la singular, dar astfel de exemple sunt foarte rare și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt (ceea) ce se aude toată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și determinate mai degrabă de hipercorectitudine. Vorbitorii se gândesc că subiectul verbului copulativ este termenul N1, la singular, și fac acordul la singular pentru a nu greși. În structurile pseudoscindate inversate, dacă N1 plural este nearticulat, acordul se face la singular: (45) a. Trandafiri a fost / *au fost (ceea) ce mi-a adus Ion. b. Zgomote e / *sunt (ceea) ce se aude toată ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce vreau să vizitez. Dacă N1 plural este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceea) ce se aude toată ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce vreau să vizitez. Dacă N1 plural este articulat definit, el impune acordul verbului-predicat, dar cu o anumită intonație este destul de acceptabil și acordul la singular: (46) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / ?e ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / ?este ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / ?e ceea ce vreau să vizitez. Acordul la singular este la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul la singular: (46) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / ?e ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / ?este ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / ?e ceea ce vreau să vizitez. Acordul la singular este la fel de acceptabil precum cel la plural dacă pronumele relativ este precedat de pronumele cuantificator tot, care subliniază caracterul de singular al termenului postcopulativ, având și un caracter rezumativ: (47) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / e tot ceea ce mi-
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt / ?este ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / ?e ceea ce vreau să vizitez. Acordul la singular este la fel de acceptabil precum cel la plural dacă pronumele relativ este precedat de pronumele cuantificator tot, care subliniază caracterul de singular al termenului postcopulativ, având și un caracter rezumativ: (47) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / e tot ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / este tot ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de ziua mea. b. Zgomotele sunt / este tot ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / e tot ceea ce vreau să vizitez. Dacă N1 la plural este însoțit de articolul indefinit sau este nearticulat, acordul se face la singular: (48) a. Niște trandafiri e / ??sunt ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Niște cercei e / ??sunt ceea ce vreau să cumpăr. c. Niște muzee și expoziții e / ??sunt ceea ce mă interesează în acest oraș. (49) a. Trandafiri e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt ceea ce mă interesează în acest oraș. Aparent, ar fi cel puțin un motiv pentru care acordul ar trebui să se facă cu N1, la plural, în acest exemplu: acesta este mai puternic marcat morfosintactic decât N2, care este la singular, deci ar trebui să se poate aplica principiul maximizării informației oferite de acord, enunțat în (33). Lipsa acordului la plural se poate explica printr-o nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nouă ipoteză, care ține cont de ierarhia sintactică a termenilor: ipoteza focalizării. N1 este un element focalizat, probabil în Spec,GFocus, deci în afara domeniului unde se stabilește acordul (acesta fiind GFlex). Așadar, acordul se face la persoana a III-a singular (persoana nemarcată), cu termenul de pe poziția postcopulativă, singurul accesibil pentru acord. Enunțurile din (48) și (49) pot fi echivalate cu cele de mai jos, conținând pronumele rezumativ neutru (din punct de vedere semantic) asta: (50) a. Niște trandafiri, asta e
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu nominalul cel mai marcat, indiferent de poziția pre- sau postverbală a acestuia. Există o ierarhie a puterii trăsăturilor implicate în acord: persoanele I și a II-a au prioritate față de persoana a III-a, iar pluralul are prioritate în fața singularului. Pentru acordul din structurile copulative nepredicaționale din română, am adoptat ipoteza că acordul trebuie să respecte un principiu al maximizării informației phi pe care o oferă, astfel încât alege întotdeauna cel mai marcat nominal pentru acord. Acest tip de acord arată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de propoziții, prin ștergerea (elipsa) unor elemente (Aoun et al., 1994, Aoun et al., 1999): Ion și nevastă-sa au plecat < Ion a plecat și nevastă-sa a plecat. Această analiză ea a fost propusă pentru a explica acordul la singular al verbului-predicat cu sintagma coordonată, în unele situații (vezi infra, 2.1.1.). Nu este general acceptată ipoteza că sintagma coordonată este un grup (cf. Borsley, 2005). Din acest motiv, vom folosi termenul de sintagmă, care este mai neutru în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu ar avea o trăsătură de număr. Dacă ar fi așa, ar trebui explicat de ce unele conjuncții acceptă două posibilități de acord, în funcție de tipul de lectură. Ar trebui să presupunem că și poate avea două valori ale trăsăturii de număr (singular, plural), în funcție de lectura monoreferențială sau non-monoreferențială. De asemenea, conjuncțiile sau și ori ar putea avea două valori ale trăsăturii de număr, în funcție de sensul inclusiv sau exclusiv: (6) a. Colegul și prietenul meu a venit. - lectură monoreferențială a'. Colegul și prietenul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de compunere sau de stabilire a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe electorale. (stâlp - m.sg.) b. Panoul era acoperit de afișe electorale. (panou
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a genului sintagmei coordonate pe baza genului conjuncților 90 (vezi infra, 2.1.3.). Aceste reguli explică realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe electorale. (stâlp - m.sg.) b. Panoul era acoperit de afișe electorale. (panou - n.sg.) c. Stâlpul și panoul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
realizările acordului unor sintagme coordonate ai cărei conjuncți au valori de gen diferite. De exemplu, un substantiv masculin singular coordonat cu unul neutru singular se acordă la feminin plural, deși fiecare nominal luat în parte s-ar acorda la masculin singular: (7) a. Stâlpul era acoperit de afișe electorale. (stâlp - m.sg.) b. Panoul era acoperit de afișe electorale. (panou - n.sg.) c. Stâlpul și panoul erau acoperite (/??acoperiți) de afișe electorale. Compunerea trăsăturilor de persoană ale conjuncților se face pe baza unei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul se acordă doar cu unul dintre conjuncți (cel mai apropiat), la singular, acest tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II, 4.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În limba română, se întâlnesc variate exemple în care verbul se acordă doar cu unul dintre conjuncți (cel mai apropiat), la singular, acest tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II, 4.1.2. Excepții de la regulile acordului impus de subiectul multiplu, p. 365-366), sunt prezentate șapte situații în care verbul-predicat se acordă la singular cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la singular, acest tip de acord fiind numit acord parțial (și prin atracție, totodată). În GALR (II, 4.1.2. Excepții de la regulile acordului impus de subiectul multiplu, p. 365-366), sunt prezentate șapte situații în care verbul-predicat se acordă la singular cu sintagma coordonată: (A) "dacă subiectul multiplu este postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma coordonată: (A) "dacă subiectul multiplu este postpus, este tolerat acordul prin atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate, se admite acordul la singular" (punctul d). Se dau exemple ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur, și argint., Carne și brânză se găsește. (C) "dacă elementele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
atracție cu primul termen al subiectului" (punctul c). Se dau exemple ca Se aude ploaia și vântul., Mă doare capul, burta, ficatul. (B) "dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sunt substantive (masive sau nume abstracte) nearticulate, se admite acordul la singular" (punctul d). Se dau exemple ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur, și argint., Carne și brânză se găsește. (C) "dacă elementele componente ale subiectului multiplu se comportă ca un bloc semantic, ca un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca Ploaie și vânt a mai fost și până acum., Era și aur, și argint., Carne și brânză se găsește. (C) "dacă elementele componente ale subiectului multiplu se comportă ca un bloc semantic, ca un compus, predicatul se acordă la singular" (punctul e). Se dau exemple ca Praf și pulbere se va alege din imperiul britanic. (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii), De când îi lumea și pământul, așa se scurg zilele., Punctul și virgula desparte fraza. (D) "dacă unul dintre constituenții subiectului multiplu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dau exemple ca Praf și pulbere se va alege din imperiul britanic. (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii), De când îi lumea și pământul, așa se scurg zilele., Punctul și virgula desparte fraza. (D) "dacă unul dintre constituenții subiectului multiplu, ambii fiind la singular, este reliefat prin expresii de tipul: mai ales, mai cu seamă, în special, mai întâi, în primul rând, îndeosebi etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
desparte fraza. (D) "dacă unul dintre constituenții subiectului multiplu, ambii fiind la singular, este reliefat prin expresii de tipul: mai ales, mai cu seamă, în special, mai întâi, în primul rând, îndeosebi etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]