6,398 matches
-
reprezentările celorlalți și cele proprii despre sine. În acest caz, grupul reglementează relațiile intraindividuale; copilul este determinat să-și controleze reacțiile față de alții, după cum la fel de necesar este să-și regleze imaginea despre propria persoană. - Grupul este un mijloc cert al socializării. Conviețuirea grupală oferă persoanei satisfacții sociale specifice (Krech și Crutchfield deoarece, "În timp ce nevoia de dominare se găsește doar la unii indivizi, nevoia de participare la activități comune se Întâlnește la toți membrii. Individul simte nevoia să fie acceptat, să fie
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
metodei proiectelor. a Concepția lui Roger Cuisenet În spațiul francez, Roger Cuisenet a experimentat mai bine de două decenii "metoda de muncă liberă pe echipe". Pedagogul a observat că Între 9 și 12 ani, copiii manifestă o nevoie puternică de socializare. În școala pe care a coordonat-o, a Îngăduit copiilor ca timp de 3-4 săptămâni să se grupeze În echipe de lucru. Dacă la Început grupurile se destrămau relativ repede, o dată cu apariția unor relații afective mai profunde, elevii erau antrenați
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
prima oară când, în afara partidelor unioniste lipsite de șanse, s-au aliat două formațiuni din cele două republici surori. Emisiunile de pe micul ecran, precum și fotografiile din presa scrisă au abundat în imagini terifiante cu cadavrele animalelor ucise. Prin rețelele de socializare de pe internet, mișcarea a devenit virală. Milioane de oameni de pe toate continentele au luat atitudine imperativă față de cele ce se petreceau lângă "gardul ucigaș", cerând nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea sa! Niciodată până atunci, partidele ecologiste n-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
tuturor animozităților dintre popoarele celor două republici frățești, în Republica Umanistă Vandana a apărut un curent unionist, ba chiar și P.U.D.V. (Partidul Unionist Democrat Vandan). Scos în afara legii, membrii săi au continuat să se "întâlnească" pe rețelele de socializare și în tot felul de ONG-uri fantomă, dintre care cel al iubitorilor de animale de companie a devenit cel mai cunoscut. Nici când în presa oficioasă s-au publicat o mulțime de materiale privind o presupusă primejdie a turbării
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
deranjante, impunînd creșterea a două forțe importante: globalizarea și regionalizarea și un imperativ: eficacitatea. În consecință, regiunile se angajează în politici și exerciții variate pentru a-și construi viitorul. Autoritățile regionale favorizează structurile informale de reglare locală. Culturile regionale facilitează socializarea indivizilor, dar și ai unor vectori informali ai cunoașterii. Aglomerările regionale de producători sunt întotdeauna locuri unde se acumulează cutume culturale, rituri sociale și forme rutiniere de schimburi interpersonale. Cel mai bun exemplu în acest sens pare să fie City-ul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
prima oară când, în afara partidelor unioniste lipsite de șanse, s-au aliat două formațiuni din cele două republici surori. Emisiunile de pe micul ecran, precum și fotografiile din presa scrisă au abundat în imagini terifiante cu cadavrele animalelor ucise. Prin rețelele de socializare de pe internet, mișcarea a devenit virală. Milioane de oameni de pe toate continentele au luat atitudine imperativă față de cele ce se petreceau lângă "gardul ucigaș", cerând nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea sa! Niciodată până atunci, partidele ecologiste n-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
tuturor animozităților dintre popoarele celor două republici frățești, în Republica Umanistă Vandana a apărut un curent unionist, ba chiar și P.U.D.V. (Partidul Unionist Democrat Vandan). Scos în afara legii, membrii săi au continuat să se "întâlnească" pe rețelele de socializare și în tot felul de ONG-uri fantomă, dintre care cel al iubitorilor de animale de companie a devenit cel mai cunoscut. Nici când în presa oficioasă s-au publicat o mulțime de materiale privind o presupusă primejdie a turbării
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
joc cu sumă nulă: poate cîștiga toată lumea, dar nu în mod egal bineînțeles, sunt unii mai egali întotdeauna, sau pot pierde cu toții. Există totuși un caz particular în care ce pierd unii se adună în buzunarele altora o formă de socializare. Am desprins chiar un principiu subiacent, conform căruia cîștigurile se concentrează în tot mai puține mîini, iar pierderile se socializează și le plătim cu toții în calitate de cetățeni, prin creșterea impozitelor sau prin inflație. În general, e bine să avem cunoștințe de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu-i atacăm rădăcinile profunde, criza se poate repeta. De ce vinovații nu au fost pedepsiți? Comisia de Anchetă a Crizei Financiare a guvernului SUA a calificat boomul drept "nebunie", fără nimic penal. În SUA, oamenii se adună cu ajutorul rețelelor de socializare, dar au trecut de la demonstrații pașnice la bătăi cu mii de perticipanți, a căror motivație nimeni nu o înțelege. Oare? Chiar nimeni nu se gîndește la frustrările acestor oameni deposedați de criză și lipsiți de sens, la deficiențele reale din
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
35 de milioane de americane trăind cu mai puțin de doi dolari pe zi. A apărut și un fenomen nou și ciudat, după cele brele mișcări pașnice de tip Occupy. Acum, mii de tineri americani se convoacă pe rețelele de socializare în diferite locuri și se bat ca chiorii, fără nici un motiv explicit. Sunt tineri care și-au pierdut case, locuri de muncă, venituri etc., acumulînd numeroase frustrări în condițiile în care pentru criza economico-financiară nu s-a găsit nici un vinovat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sunt controlați, sub diferite forme, de vectorul politic și/sau de serviciile secrete române și/sau străine. Nu mai pot avea încredere în ce citesc, în informațiile cu care sunt bombardat dacă deschid televizorul, în ce apare pe rețelele de socializare etc. Nu vreau decît o informare corectă, profesionistă și nefiltrată politic. Or, pare că cei care se oferă au conștiințele încărcate de prea multe compromisuri și prea multe abateri de la deontologie. Presa liberă a devenit o iluzie. Asta să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de întîrziate. Prin urmare, putem să ne pregătim pentru ce e mai rău. 1.5. SANCTUARELE HAOSULUI Crizele financiare internaționale par să se succeadă cu o periodicitate remarcabilă: 1987, 1997, 2007... În fiecare caz, indiferent de țară, soluția a fost socializarea pierderilor și privatizarea profiturilor; vezi cazul băncii britanice falimentare Northern Rock, recent naționalizată pentru a i se injecta bani de la buget și a fi salvată. Și asta în țara lui M. Thatcher... Președintele Sistemului Federal de Rezerve american, Ben Bernanke
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
un progres important în știința economică. El a văzut cauzele șomajului în masă ca fiind de or-din tehnic și nu ideologic, venind cu soluții de aceeași natură și menținînd economia de piață liberă, spre deosebire de multe voci din epocă ce doreau socializarea, naționalizarea deplină a economiei. Lordul britanic consideră că șomajul involuntar este un rezultat al unei cereri insuficiente, pe care mecanismele de piață o reabilitează foarte lent. De aceea, el recomandă politici guvernamentale de reabilitare a cererii, inclu-zînd cheltuieli guvernamentale mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
claselor înstărite 9, ca și morala resemnării și a austerității. În societatea democratică de hiperconsum, toți au pornirea să pretindă ce e mai bun și mai frumos, să-și oprească privirile asupra produselor și mărcilor de calitate. Cum modurile de socializare nu mai închid indivizii în universuri etanșe, toată lumea consideră că are dreptul la excelență și aspiră să trăiască în cele mai bune condiții. Astfel încât produsele de calitate (alimente, băuturi, mărci superioare de orice fel) sunt din ce în ce mai mult privilegiate în raport cu cantitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unui produs de marcă nu e doar o manifestare de hedonism individualist, ea urmărește în egală măsură să răspundă noilor incertitudini provocate de reducerea sistemelor de referință și noilor așteptări privind securizarea estetică ori sanitară. În perioadele anterioare, modurile de socializare, normele și reperele colective în vigoare făceau neechivoc distincția între sus și jos, între bunul-gust și prostul-gust, între eleganță și vulgaritate, între ceea ce e șic și ceea ce e popular; culturile de clasă instituiau un univers clar și solid de principii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
că publicitatea funcționează pe un teritoriu cucerit, nemaigăsind în fața ei modele reale de viață antagoniste: ea s-a degajat de imperativul dresării maselor în vederea satisfacției mercantile a nevoilor. Nu mai e cazul ca populațiile să fie eliberate de normele de socializare eterogene în raport cu sistemul mărfii, să li se inculce dorința de divertisment, de confort și de nou. Toate acestea se impun acum ca o evidență: „alfabetizate” în limbajul bunurilor de piață, hrănite cu laptele mărfii-spectacol, masele sunt de la bun început consumeriste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
televizoare în camera lor. Presiunile și atitudinile consumeriste nu se opresc la frontierele sărăciei, ele se răspândesc acum în toate straturile sociale, inclusiv printre persoanele care trăiesc din asistența socială. Într-un fel, faza III este o formidabilă mașină de socializare prin consum; în altul, ea dezorganizează comportamentele unor întregi categorii ale populației, incapabile să se adapteze la sărăcie și să reziste la solicitările ofertei de piață. Obligate să stea acasă din cauza lipsei de resurse financiare, aceste populații petrec frecvent ore
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
responsabil de propriile competențe, sarcina de a fi subiect devine istovitoare, generatoare de depresii și tot mai greu de asumat 39. De aici decurg înmulțirea cazurilor de dezechilibru psihic, cascada sentimentelor de insuficiență personală și de insecuritate interioară. Așadar, dacă socializarea „dură” și marile flageluri ale trecutului au dispărut, viața n-a devenit prin aceasta mai ușoară, ea încetând să mai ofere securitate identitară și sprijin comunitar, altădată prevalente. Totuși, nu numai dificultatea de a fi la înălțimea imperativului de a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Făcându-i pe indivizi să judece, să compare și să măsoare experiența lor de viață cu etalonul imaginii unei fericiri euforice, mereu noi și intense, civilizația bunăstării hrănește, în proporții de masă, frustrările și neîmplinirile existențiale. Instrument al reflexivității negative, socializarea individualistă și consumeristă face să se nască în om sentimentul de a fi întotdeauna privat de partea esențială a vieții. Mai există un factor care favorizează epidemia hipermodernă a nemulțumirii: este vorba de schimbările survenite în educația familială. Ele sunt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
bărbați, dar care tind să excludă femeile de la participarea politică și de la procesele de exercitare a drepturilor cetățenești democratice. Un proces de democratizare deplin și profund necesită schimbări de substanță în relațiile tradiționale dintre bărbați și femei, în modul de socializare a bărbaților și a femeilor și modificări nu doar în cadrul instituțiilor publice, cum sunt partidele, legislativul, administrațiile și curțile de justiție, ci și în obiceiurile și practicile familiilor, organizațiilor religioase, întreprinderilor și asociațiilor de voluntari. Dacă perspectivele unor democrații care
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Mae Kellytc "Arpana Sircar și Rita Mae Kelly" Înțelegerea comportamentului sociopolitic și participarea în rândul forței de muncă atât a femeilor, cât și a bărbaților depind de multe clase de variabile, care contribuie toate la un ciclu de viață al socializării. Globalizarea, prin migrarea pe care o promovează, distruge modelele de socializare tradiționale și aduce la lumină forțe contrare, ce pot permite și, de obicei, chiar permit apariția de noi tipuri de comportamente. În acest capitol, folosind date despre angajatele de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și participarea în rândul forței de muncă atât a femeilor, cât și a bărbaților depind de multe clase de variabile, care contribuie toate la un ciclu de viață al socializării. Globalizarea, prin migrarea pe care o promovează, distruge modelele de socializare tradiționale și aduce la lumină forțe contrare, ce pot permite și, de obicei, chiar permit apariția de noi tipuri de comportamente. În acest capitol, folosind date despre angajatele de origine indiană asiatică din clasa de mijloc-superioară, examinăm unele dintre modalitățile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Kellyxe "Kelly, Rita Mae", Boutilier, 1978). Variabilele din caseta I, figura 6.1, se referă la moștenirea noastră sociopolitică și culturală și la relațiile reciproce pe care această moștenire le are cu variabilele din caseta II, ce se referă la socializare. Desigur, variabilele din caseta V au impactul cel mai puternic asupra comportamentelor noastre de participare politică și publică. Globalizarea intervine major în procesele de socializare, prin faptul că modelele liniare tipice ale unei societăți în ceea ce privește socializarea fetelor și a femeilor
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pe care această moștenire le are cu variabilele din caseta II, ce se referă la socializare. Desigur, variabilele din caseta V au impactul cel mai puternic asupra comportamentelor noastre de participare politică și publică. Globalizarea intervine major în procesele de socializare, prin faptul că modelele liniare tipice ale unei societăți în ceea ce privește socializarea fetelor și a femeilor sunt întrerupte în familie, în comunitate, în biserică, la școală și printre colegi. Obligațiile și responsabilitățile ce-i revin fiecăreia ca adult, privind participarea în
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ce se referă la socializare. Desigur, variabilele din caseta V au impactul cel mai puternic asupra comportamentelor noastre de participare politică și publică. Globalizarea intervine major în procesele de socializare, prin faptul că modelele liniare tipice ale unei societăți în ceea ce privește socializarea fetelor și a femeilor sunt întrerupte în familie, în comunitate, în biserică, la școală și printre colegi. Obligațiile și responsabilitățile ce-i revin fiecăreia ca adult, privind participarea în rândul forței de muncă și definirea eului socioeconomic, se schimbă, de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]