12,660 matches
-
a intrat pe o piață de muncă În plină dezvoltare și, per ansamblu, venitul mediu este aproape dublu față de cel al părinților lor (generația G1). În plus, generația G2 dispune de un patrimoniu important: peste 80% sunt proprietari. Este - subliniază sociologii francezi - „o generație cu un destin excepțional, comparat cu cel al părinților și al copiilor lor. Această generație a profitat din plin de perioada de creștere economică de după al doilea război mondial și de dezvoltarea protecției sociale” (Attias-Donfut, 2000, 649
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
categoriilor profesionale ale generațiilor succesive, poate fi măsurată pentru bătrâni (G1) și pentru cei din generația intermediară (G2), dar nu și pentru tinerii al căror statut profesional este Încă nesigur. În acest sens, pentru compararea pertinentă a celor trei generații, sociologii francezi au introdus o evaluare subiectivă a mobilității sociale cu ajutorul Întrebării următoare : „Credeți (aveți sentimentul) că ați reușit (pentru tineri: „că veți reuși”) din punct de vedere social În viață: mai bine ca părinții dumneavoastră?/mai puțin bine ca părinții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cenzurii istorice” care a marcat raporturile Între generații În deceniul șapte. În majoritatea anchetelor generaționale, percepțiile diferențelor dintre generații, colectate de la cei mai bătrâni și de la copiii lor, dovedesc această discontinuitate. Revenind la anchetele de tip ,,Trei generații” efectuate de către sociologii francezi, observăm că, la Întrebarea: „Resimțiți o mai mare diferență Între generația dumneavoastră și cea a părinților dumneavoastră?”, răspunsurile indică, Într-un mod concludent, o mai mare diferență Între G1 (generația de bătrâni) și G2 (generația-„pivot”) decât Între G2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inversă, Între o viziune mai tradițională a diviziunii sexelor și o practică mai puțin diferențiată. Atitudinile contradictorii ale femeilor și bărbaților, persistența valorilor tradiționale la ambele sexe și o anumită inerție a practicilor conjugate explică, fără Îndoială, constatarea făcută de sociologii francezi potrivit căreia nu există o corelație Între modelul de cuplu efectiv al părinților și cel al copiilor, chiar dacă este vorba despre relația dintre G2 și G3. În schimb, există o legătură semnificativă Între părerile părinților și cele ale copiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezintă produsul negocierii dintre soți: de multe ori, prin aceste negocieri se ajunge la o neutralizare a moștenirii familiale primite de către partenerii din cuplu. Deși evoluează lent, Împărțirea sarcinilor Între partenerii de cuplu Începe să devină un fapt incontestabil, spun sociologii francezi. În plus, modelul de educație primit influențează modelul de cuplu constituit: faptul de a fi primit o educație suplă, flexibilă, Îngăduitoare determină formarea unui cuplu egalitar, cu toate că, subliniază Attias-Donfut, această legătură statistică este destul de slabă și puțin semnificativă. Din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
practicile de Întrajutorare privesc un număr mic de persoane, În special de gen feminin. După părerea lui Attias-Donfut, „solidaritățile familiale au putut să se mențină grație sistemului public de protecție socială, plățile prestațiilor sociale stimulând Întrajutorarea privată” (Revue Française de Sociologie, oct.-dec., 663). Ajutoarele primite de către tineri - rezultatele anchetei trigeneraționale demonstrează existența unor schimburi reciproce Între cele trei generații În materie de servicii - personale, domestice, sociale - În cadrul cărora generația-pivot este cea mai activă și furnizează, În general, ajutoare atât către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
bine, nu pot să vin eu pentru că vine la mine mama. Și acest lucru eu Îl văd ca pe ceva rău, ceva oarecum impus, aș vrea să am timp să respiră Nu mai am nici o șansă” (apud Attias-Donfut, 2000, 672). Sociologii contemporani Își pun Întrebarea, legitimă, dacă nu cumva, În familia modernă, ce cultivă norme de autonomie, obligația morală de reciprocitate este Înlocuită de către constrângerea normativă sau, mai mult, această reciprocitate se exercită Într-o relație de dependență directă cu autonomia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reîmprospătarea” social-demografică. Articolul de față s-a dorit a fi și un demers la interogația cu care, de altfel, a și Început: „A dispărut astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor și - prin reproducerea unei ordini sociale exterioare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1981). Introduction à la philosophie de l’histoire. Paris: Gallimard. Arrondel, L., Wolff, F.C. (1998). La nature des transferts inter vivons en France: investissements humains, aides financières et transmissions du patrimoine. Economie et prévision, 135, 4, 1-27. Attias-Donfut, C. (1988). Sociologie des générations, l’empreinte du temps. Paris: PUF. Attias-Donfut, C. (1991). Générations et âges de la vie. Paris: PUF. Attias-Donfut, C. (coord.) (1995). Les solidarités entre générations : vieillesse, familles, Etat. Paris: Nathan. Attias-Donfut, C. (1996). Renten und Gerechtigkeit zwiscgen den Generationen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
entre générations : vieillesse, familles, Etat. Paris: Nathan. Attias-Donfut, C. (1996). Renten und Gerechtigkeit zwiscgen den Generationen. În F.X. Kaufmann, (coord.). Sozialpolitik in franzosich-deutschen Vergleich (pp. 745-763). Wiesbaden: Verlag Chmielorz GmbH. Attias-Donfut, C. (2000). Rapports de générations. Revue Française de Sociologie, octombrie-decembrie, 643-679. Attias-Donfut, C. și Lappiere, N. (1997). La famille providence. Trois générations en Guadeloupe. Paris: La Documentation Française. Attias-Donfut, C., Lapierre, N. și Segalen, M. (1996). Relations entre générations et soutien familial. Enquête qualitative, Rapport de terrain. Paris: CNAV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Presses Universitaires de France. Attias-Donfut, C. și Segalen, M. (1998). Grands-parents : la famille travers générations. Paris: Odile Jacob. Barry, C. de, Eneau, D. și Hourriey, J.-M. (1996). Les aides financières entre ménages. Insee première, 441. Bădescu, I. (1994). Istoria sociologiei - perioada marilor sisteme. Galați: Editura Porto Franco. Bengston, V.L. și Kuypers, J.A. (1971). Generational difference and the developmental stake. Aging and human development, 2, 246-260. Bertaux, D. (1987). L’indépendance, la délinquance et les deux salariats. Annales de Vaucresson
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inscription sociale. În IDEF, La famille en questions. Etat de la recherche (pp. 187-210). Paris: Syros. Bloch, F. și Buissons, M. (1994). La circulation du don entre générations, ou comment reçoit-on? Communications, 59, 555-572. Blöss, T. (1997). Les liens de famille. Sociologie des rapports entre générations. Bourdieu, P. (1979). La distinction. Critique sociale du jugement. Paris: De Minuit. Bourdieu, P. (1980). Le sens pratique. Paris: De Minuit. Chauvel, L. (1998). Le destin des générations. Paris: PUF. Chapell, N. și Blandford, A. (1991
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1, 2-6. Dechaux, J.H. (1994). Les échanges dans la parenté accentuent-ils les inégalités? Sociétés contemporaines, 17, 75-90. Drouin, V. (1995). Enquête sur les générations et la politique. Paris: Harttman. Fize, M. (2001). Le deuxième homme. Paris: PUF. Galland, O. (1997). Sociologie de la jeunesse: l’entrée dans la vie. Paris: Armand Collin. Gaulejac, V. (1987). La névrose de classe: trajectoire sociale et conflits d’identité. Paris: Hommes et Groupes. Hagestad, G.O. (1989). Social perspectives on the life course. În E. Shanas
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
internationales. Paris: La Documentation Française. Manheim, K. [1928] (1990). Le problème des générations. Paris: Nathan. Mauger, G. (1990). Avant-propos. În K. Mannheim (1990). Le problème des générations. Paris: Nathan. Mauss, M. [1923] (1960). Essai sur le don. În M. Mauss. Sociologie et anthropologie. (vol. 1, pp. 145-312). Paris: PUF. Mead, G.H. (1934). Mind, Self and Society. Chicago: University of Chicago Press. Mendras, H. [1967] (1984). La fin des paysans. Arles: Actes Sud. Merlie, D. (1994). Les enquêtes de mobilité sociale. Paris
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Travaux et Documents. Cahier no. 78. Paris: Editions de l’I.N.E.D./PUF. Roussel, L. și Bourguignon, O. (1978). Générations nouvelles et mariage traditionnel, Travaux et Documents. Cahier no. 86. Paris: Editions de l’I.N.E.D./P.U.F. Segalen, M. (1996). Sociologie de la famille. Paris: Armand Colin. Singly, F. (1996). Le soi, le couple et la famille. Paris: Nathan. Schultz, A. (1987). Le chercheur et le quotidien. Paris: Méridiens Klincksieck. Terrail, J.-P. (1995). La dynamique des générations. Action individuelle et changement
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and Improvement. Sanders, M.G. (2003). Community involvement in schools. From Concept to Practice. Education and Urban Society, 35, 2, 161-180. Sandu, D. (1999). Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Stahl, H.P. (2002). Familia și școala, București. 1949-1952. Contribuții la sociologia educației. București: Editura Paideia. Stănciulescu, E. (2002). Sociologia educației familiale (vol. I). Iași: Editura Polirom. *** (2000). Rolul părinților În sistemele educaționale din Uniunea Europeană. Eurydice. Rețeaua de informare asupra educației În Europa. Bruxelles: Unitatea Europeană Euridyce. Abstract In this article we
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
schools. From Concept to Practice. Education and Urban Society, 35, 2, 161-180. Sandu, D. (1999). Spațiul social al tranziției. Iași: Editura Polirom. Stahl, H.P. (2002). Familia și școala, București. 1949-1952. Contribuții la sociologia educației. București: Editura Paideia. Stănciulescu, E. (2002). Sociologia educației familiale (vol. I). Iași: Editura Polirom. *** (2000). Rolul părinților În sistemele educaționale din Uniunea Europeană. Eurydice. Rețeaua de informare asupra educației În Europa. Bruxelles: Unitatea Europeană Euridyce. Abstract In this article we approach the way in which communities can prosper
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republica Moldova, faptul că o parte considerabilă a societății - 39,5% (Barometrul de Opinie Publică, iunie 2003) - consideră, speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici de cercetare sociologică. Galați: Editura Porto-Franco. Rotariu, T., Iluț, P. (2001
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici de cercetare sociologică. Galați: Editura Porto-Franco. Rotariu, T., Iluț, P. (2001). Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică. Iași: Editura Polirom. * * *, Democrația și tranziția socială În regiunea Mării Negre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însemnat În acest manual este a se vedea colaborând la el reprezentanți ai științelor pozitive, mai mult sau mai puțin exacte, ca matematicile, fizica, chimia, morfologia, fiziologia, științele medicale, Împreună cu acei ai disciplinelor care tratează despre faptele spiritului, ca psihologia, sociologia, morala și istoria. Această colaborare arată o apropiere Între cei ce caută a desfunda tărâmul adevărului și dovedește că reprezentanții științelor pozitive nu mai privesc disciplinele mintale ca Îndeletniciri literare, ci ca niște sforțări de a face să lucească adevărul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ci ca niște sforțări de a face să lucească adevărul pe toate faptele despre care spiritul poate lua cunoștință. Este adevărat că apropierea nu este pentru moment decât exterioară; căci caracteristica științei Îndeobște, pentru științele mentale, decât cu psihologia și sociologia, care trebuie, prin natura lor chiar, să fie călăuzite de aceleași principii ca și științele pozitive. Cât despre istorie, vom vedea că ea constituie o disciplină care nu are mai nimic comun cu aceste științe și care este ținută să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fizice, chimice și mai ales biologice, pe când legile logice sunt de o exactitate fără seamăn. În locul logicii noi găsim morala, care nu poate constitui o știință; căci, dacă se Înțelege, sub numele ei, studiul fenomenelor morale, ea se confundă cu sociologia, cum o recunoaște Însuși dl Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, când zice: ,,Pretinsa morală teoretică dispare; morala practică stăruiește, de fapt, și devine obiectul investigării științifice sub numele de sociologie, care Întreprinde studiul teoretic al realității morale” (p. 302). Dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sub numele ei, studiul fenomenelor morale, ea se confundă cu sociologia, cum o recunoaște Însuși dl Levy-Bruhl, autorul capitolului asupra moralei, când zice: ,,Pretinsa morală teoretică dispare; morala practică stăruiește, de fapt, și devine obiectul investigării științifice sub numele de sociologie, care Întreprinde studiul teoretic al realității morale” (p. 302). Dar morala nu expune numai ceea ce sunt faptele morale, ci și ceea ce ar trebui să fie și o știință normativă este un nonsens. Nu ne putem Împăca apoi cu cele ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și cu biologia ca și cu științele medicale, care caută să reconstituie puterile vieții reale, zdruncinate prin boli. Dacă trecem la științele mentale, găsim ca fapte nu mai mult date exterioare, ci fenomene de conștiință, individuală pentru psihologie, colectivă pentru sociologie; dar aceste fenomene alcătuiesc realități tot atât de puternice ca și cele date de corpurile fizice. Dacă am stăruit asupra caracterului realist al științei, am făcut-o spre a putea stabili principiul că toate științele răsfrâng În cugetul nostru o parte din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]