6,537 matches
-
de pildă. Dacă aș fi intrat aici acum zece ani, fără să te cunosc cum te cunosc acum, nici nu m-aș fi uitat la pereți. Te-aș fi lăsat doar să-ți amintești cine sunt, Înainte de a ne Încheia socotelile. Acum e altfel. Asta Îmi confirmă totul. Lămurește cu adevărat de ce-s aici. Odată spuse toate acestea, Markovic s-a aplecat În față, ca pentru a-l vedea mai bine pe Faulques În ultima lumină. — Și așa-i? a adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
e totuna dacă ajung ori nu la ea. Știi că aș declanșa la fel camera, clic, clic, clic, și fără rollfilm. Hai, că știi. Dar tu ești altfel, Faulques. Ochii tăi, prea plini de funcții defensive, vor să-I ceară socoteală lui Dumnezeu cu propriile lor reguli. Ori arme. Vor să intre În Paradis, nu la Începutul Facerii, ci la sfârșit, chiar pe buza prăpastiei. Deși la asta n-ai să ajungi nicicând cu o poză mizerabilă.” Locul acesta se numește
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
analizând profund. Apoi s-a uitat iar la pictorul de război. - Și care-i, după dumneata, rațiunea pentru care omul torturează și ucide de pomană? - Inteligența, presupun. - Ce interesant. - Cruzimea obiectivă, elementară, nu-i cruzime. Cea adevărată are nevoie de socoteli. Inteligență, cum tocmai ți-am spus. Uită-te la delfini. - Ce-i cu delfinii? Faulques a explicat ce era cu delfinii. A povestit cum acești prădători marini cu creier evoluat, operând Într-un mediu social complex, comunicând Între ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
urmărit privirea. - Domnule Faulques, ai putut vreodată să Împiedici ceva? O bătaie, o moarte? Ai putut vreodată să le Împiedici și ai făcut-o? A lăsat să treacă o pauză deliberată. Ori ai Încercat? - Uneori. - Multe? - N-am ținut nicicând socoteala. Croatul zâmbea, răuvoitor. - Ei bine, cel puțin știu că o dată da, ai vrut s-o faci. Părea decepționat că Faulques nu făcea comentarii, pironind cu privirile pictura murală. Erau două figuri pe jumătate pictate În spatele ostașului din prim-plan, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
părea Întotdeauna pantoful Domnului, deși pe ele le omoară geometria. Pașii Hazardului pe un eșichier de șah. - Acum pricep ce spui - Markovic i-a aruncat o privire răutăcioasă. Asta te liniștește, nu-i așa? - Firește. N-ai cum să ceri socoteală cuiva. E imposibil să te duci până acolo și să pocnești pe cineva În particular. În plus, ține minte cum am făcut fotografia: fără teleobiectiv, cu un treizeci și cinci și de la Înălțimea unui cap de om. Asta Înseamnă că eram aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-l țină pe Orgon sub observație. Astfel încât, crede el, regele va interveni și-l va susține atunci când va vedea informațiile pe care i le furnizase, informații personale obținute prin supravegherea domestică: delațiunea este cea mai bună strategie în acest caz. Socoteală greșită însă, căci fățarnicul intrigant nu a apreciat corect omniprezența supravegherii politice plasate la ordinele regelui, stăpânul absolut. A uitat că trăiește într-una dintre acele societăți numite de Gilles Deleuze „societăți de suveranitate”, societăți care, spune acesta, „mânuiau forme
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ca un mijloc de presiune asupra țăranilor. Faci acest lucru, Însă legal. Dar așa cum s-au dat dispozițiile a Împins la acte abuzive. (ă) Am ajuns la concluzia că din o serie Întreagă de motive s-a procedat aventurist, fără socoteală, au fost arestați mii de oameni care nu trebuiau să fie arestați și În special țărani muncitori, ei sunt majoritatea, mai mulți decât chiaburii. Țăranii săraci și mijlocași luați cu muncitorii sunt majoritatea zdrobitoareă Nu este vorba de elemente care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
transgresiunea ei era un act de curaj moral, o formă pură de jubilație spirituală. A citi în ascuns un mare autor interzis, a avea o viață religioasă, a asculta „Europa Liberă”, a găzdui prieteni din străinătate, a face bancuri pe socoteala guvernului totalitar, a nu declara la poliție că ai mașină de scris - erau tot atîtea victorii, tot atîtea puncte cîștigate împotriva abuzului dictatorial. Bucuriile interzise sunt bucurii periculoase. Plăcerea e dublată de palpitația riscului. Chiar și anumite bucurii care - în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
părere; Petru; piață; pierdere; plantă; plăcere; să pleci; politicos; poliție; dacă poți; a poziționa; președintele; prieten; prima; prinde; produse; profesia; pune; renunțare; responsabil; responsabilitate; rînd; rochia; sat; sau; schimbare; schimbări; scrie; scurta; se decide; selectare; selectiv; selecționa; selecționează; sigur; situații; socoteală; soră; sortat; specialitate; a spune ce dorești; stil; a stinge dorința; dreapta; suma; stînga; șansa; șansă; șanse; ști; o temă; Timofte; tîrg; totul; trăia; ține; ținea; țintește; se uită; una; vacanța; variante diferite; variație; a vedea; verb; vestimentație; vis; voie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unice; muzică; năzdrăvănii; nebunie; necaz; necazuri; neplăcută; neuitat; de neuitat; nostalgii; parte a sufletului; păreri de rău; părinți; plîng deja; pomeni; pomenire; poza; prăpastie; prima învățătoare; primăvară; proastă; ramă; răscolire; regret; relație; remușcări; rîs; romantică; săpun; secret; senzații plăcute; sex; socoteală; strălucire; subconștient; succes; suferință; supărări; superioară; tablou; tata; timp; timp ireversibil; tinerețe; tipe din trecut; trăiri; uit; ură; urîte; urmă; usturătoare; vacanță; vacanțe; vagă; valoare; vara; vară; vedere; veșnică; viață; pe viață; viitor; vis, reverie; visare; vise; zîmbete; 3 Sud-Est
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obligații; a obține; oferi; om; a ordona; orfan; organism; panică; pămînt; pleacă; plînge; poamă; pofte; poftim; politicos; de pomană; porunci; posibilitate; poveste; pretenții; prieten; primești; pune; puturos; răgaz; răspuns; rău; reducere; refuz; repede; reținere; rugă; sănătate; scrisoare; sfaturi; siguranță; slăbiciune; socoteală; a solicita; solicitare; soție; a spune; stresant; a striga; supărat; telefon; de toate; a trebui; tupeu; țigan; urca; vagabond; verde; viață; vinde; vorbește; vrei; vrere; zice (1); 781/252/81/171/1 chema: striga (149); strigă (52); a striga (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); afacerea (2); agent (2); capăt (2); cămașă (2); un contract (2); decizie (2); fermoarul (2); finalizare (2); finiș (2); lăcata (2); lecția (2); oprire (2); orele (2); pantaloni (2); poveste (2); proiect (2); sacou (2); semestrul (2); sfîrșește (2); socotelile (2); stopa (2); strînge (2); ușă (2); ușurare (2); abandon; acord de colaborare; act juridic; acte; activitate; acum; aduna; o afacere; alianță; amurg; aplauze; astupare; atît; bluza; bluză; buburuză; bucuroasă; cămașa; a pune capăt; capitol; carieră; carte; cartea; casă; cearta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a se opri; oră; pact; panglică; paza; păcat; perioada; pleca; plecăciune; plecare; plîns; poezia; povestea; priceput; proces; pui capăt; a pune punct; rapid; reflectare; o relație; relax; renunța; reparația; a rectifica; reuși; ridica; scrisoarea; semestru; semna; a semna; sigila; slujbă; socoteală; stimă; stopare; strica; strîngere de mînă; subiect; succes; școala; șiretul; șireturi; șlițul; tema; termen; termin; se termină; tîrziu; tot; de tot; totul; tranzacție; tratate; trecut; ultimul; uni; unison; ușurat; veni; verb; vorba; vorbă; zi (1); 772/216/72/144/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pachet; poveste; problema; problemă; profesoară; de profesor; profesorul; prostește; proștii; provoca; a pune; question?; rapid; răgaz; răpus; răspundea; răspundere; fără răspuns; răspunsul; realiza; recunoștință; repede; retoric; rușine; salută; de sănătate; semn de întrebare; semn interogativ; semnul interogativ; serios; sfat; socializa; socoteală; a solicita; soția; sprîncene; străin; striga; suspiciune; a nu ști; să știi; cînd nu știi; dacă nu știi; tace; taci; tăcea; teamă; tema; tema de acasă; temele; tendință; de toate; tot ce trebuie; treabă; uitare; unde; vorbăreț; vorbe; vorbire; vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîndrie; mult; multe; multitudine; nefericit; neinteresant; neomis; nou; nouă; număr; număra; numerar; numeros; numeroși; o sută; opus; oră; ordin; orice; pace; pantaloni; pare; paritate; păr; pereche; pînă la 10; pînă la 3; plural; posibilitate; prim; real; rundă; sens; sex; simbol; socoteală; somn; sorți; studenți; sută; școală; șir; tablă; timp; tot; total; ținînd minte; unic; univers; unu, doi; unul; ușă; valori; vară; zecimală; zi; zilele (1); 780/220/72/148/0 nume: prenume (164); identitate (77); persoană (41); frumos (24); familie (19
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mărit; mediu; mie; monedă; mult; nașpa; natură; necesitate; neînsemnat; neprețios; neprețuit; nesemnare; nevaloros; nimic; nivel; nou; număr; numere; obiect; obiecte; pantofi; pentru victorie; pericol; pierdere; pretutindeni; preț galben; prostie; provocare; puțin; răsplată; rău; realizare; reducere; reduceri; salariu; satisfăcător; scăzut; societate; socoteală; standard; stat degeaba; suc; succes; supermarket; șoc; șpagă; tablou; taxă; tîrg; umflat; umor; unitar; unitate; uriaș; de valoare; valorificare; viața; de-o viață; vinde; vorbește; zecimale(1); 793/186/54/132/0 priceput: deștept (146); îndemînatic (52); meșter (47); iscusit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ore; perfect; permanent; poet; poftim?; povestește; pozitiv; prezent; prezență; prinde; problemă; proces; profesor; rapid; a nu răspunde; rău; a reacționa; a afirma; receptiv; receptor; repetă; responsabilitate; rezolva; rezolvare; scaun; scrisoare; scurt; sens; serios; servici; silitor; sincer; sociabil; socializare; a da socoteală; spațiu; strigăt; studentul; sună; școală; știi; știutor; tac; tăcere; a telefona; la temă; temă; tot timpul; tîrziu; tocilar; tot; tu; tupeist; tutelar; ură; ușor; verifică; vesel; vine; vîrtos; voce; vorbire; zici; zii(1); 788/286/94/192/0 rău: bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parte; partea; pasăre; patrie; păhar; păstra; pix; plăcintă; poartă; podul; pornește; porni; nu prea; presiune; a prețui; prezenta; primești; a primi; primit; a prinde; prins; proteja; a proteja; pungă; răutate; ridică; rugăminte; scama; scapă; scapără; scăpa; din scurt; sigur; simte; socoteală; soțul; sprijină; a sta alături; statornicie; stă; stăpînește; a stăpîni; stop; strîns; din strîns; suspendă; șmecherie; taină; tărie; temporar; tot așa; totdeauna; treabă; nu ține; a ține minte; uite; universul pe umeri; vas; cu vecina; la viață; vis; vrea (1
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
operațiunilor economico-financiare care sunt ocazionate în cursul unui exercițiu financiar; ~ instrument al contabilității prin care se înregistrează, urmărește și controlează totalitatea modificărilor patrimoniale care au loc în cursul unui exercițiu financiar în legătură cu bunurile, drepturile și obligațiile unei entități economice; ~ ține socoteala scrisă a unui mijloc, sursă sau proces economic și reflectă existențele inițiale, creșterile, diminuările, intrările și ieșirile, precum și existențele finale ale fiecărui element patrimonial; ~ procedeu și model de înregistrare, reflectare și control valoric, iar uneori și cantitativ al existenței și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
administrare al unui regim democratic depinzând în mare măsură de înțelegerea noastră asupra conceptului de responsabilitate, concept care se află în strânsă interdependență cu reprezentativitatea demnitarilor care conduc instituțiile publice și cu mecanismele prin care demnitarii și funcționarii publici dau socoteală de acțiunile lor în fața comunității pe care o deservesc. Mecanismul democratic se bazează pe capacitatea sistemului electoral de a desemna demnitari cu o largă reprezentativitate pentru comunitățile ale căror treburi publice le vor gestiona, însă aceștia, odată aleși sau numiți
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
care o deservesc. Mecanismul democratic se bazează pe capacitatea sistemului electoral de a desemna demnitari cu o largă reprezentativitate pentru comunitățile ale căror treburi publice le vor gestiona, însă aceștia, odată aleși sau numiți la cârma instituțiilor publice, vor da socoteală de acțiunile lor în fața legii. Prețurile sunt afectate de costuri, cel puțin pe termen lung, și de aceea specialiștii în achiziții au și sarcina de a încerca, lucrând cu ceilalți colegi dar și cu furnizorii, de a eradica toate costurile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
din comun. De obicei, un zâmbet transmite căldură, grijă și empatie și este un factor puternic în promovarea conversației. Umorul este un factor puternic care îi unește pe participanți, mai ales când este spontan și când nu se râde pe socoteala cuiva. Eforturile excesive de a părea amuzant pot eșua, pot fi interpretate greșit sau pot fi contraproductive. Totuși, dacă cineva spune ceva nostim, nu vă abțineți să râdeți. Echipa de moderaretc "Echipa de moderare" Gândiți-vă la posibilitatea folosirii unei
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
am profesie Ă și natural că nu câștig nimic. Nu pot considera nemiloasă soarta ce mi-a permis să trăiesc până la 35 de ani liber și în marginea societății. Raționamentul meu e simplu: când nu va mai merge, mă împușc. Socoteala n-a fost proastă, căci mi-a îngăduit Ă contrar turmei din jur Ă să perseverez... în ființă fără teroarea viitorului” (484 Ă 2 decembrie 1946). Cum plătește Cioran o astfel de înstrăinare, nu față de viitor, ci față de propriul prezent
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sine: „Afinitățile mele cu înverșunații, cu toți cei pe care-i detest. Cine a semănat cu dușmanii săi mai mult decât mine?”. Apoi, generalizează: „Pătimașii, înverșunații sunt în general niște prizăriți, niște «stârpituri». Pentru că trăiesc într-o veșnică ardere, pe socoteala trupului lor”. Despre epilepsie, Cioran vorbește și cu altă ocazie, când este epuizat de insomnie: „E trecut de miezul nopții. Tensiune nervoasă vecină cu epilepsia. Îmi vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc ca să nu explodez în bucăți
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
îl somează pe Cioran să se calmeze, să nu se mai zbuciume, să nu mai fie deopotrivă „torționar și torturat”. Continuă Cioran: „Sunt în conflict cu Creațiunea și mi-e cu neputință să mai dau înapoi. Fără să pun la socoteală că am o nevoie fizică să mă iau de piept cu legile lumii. ș...ț Mă aflu aici ca să dau mărturie împotriva universului și împotriva mea”. Imediat, însă, precizează: „Dar și ca să exult în felul meu” (I, 281). Se admiră
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]