35,079 matches
-
în-chis por-ți-le. O gră-di-nă, se gân-deș-te Levy, a în-vă-ță-rii pe de rost ig-no-ra-te cu un aer plic-ti-sit, în care cei răi și proști îi do-mi-nă pe cei ti-mizi și con-ști-in-cioși, dar o gră-di-nă totuși, o par-ce-lă ver-de de speranțe, un răsad brut și ne-în-gri-jit al as-pi-ra-ți-i-lor acestei na-țiuni. Fa-ceți abs-trac-ție de po-li-țiș-tii în-ar-mați plasați ici și colo în spa-te-le am-fi-tea-tru-lui și de de-tec-toa-re-le de me-ta-le de la fie-ca-re ușa. Ui-tați-vă mai bine la absolvenți, la gra-vi-ta-tea zâm-bi-toa-re cu care își
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
a-și ocupa locul meritat, în rândul celor mai serioase lucrări dedicate postmodernismului românesc. Între timp, însă, tabloul generației '80, decupat din cel al literaturii române contemporane, s-a modificat sensibil. Departe de a mai reprezenta un eșalon al tinerelor speranțe, "optzeciștii" au intrat masiv în câmpul literar, în instituțiile academice și culturale. Și-au creat asociații, reviste și edituri proprii. Nu mai sunt niște outsider-i organizați în falangă macedoneană și desant autohton, ci individualități dispuse pe toate palierele vieții
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
dureri care nu poate fi stăpînită. Gesturile ei au o duritate care reclamă deopotrivă sensibilitatea exacerbată pînă la cruzime, dar tocmai datorită acestei sensibilități contrariate putem vedea prin ochii lui Julie adevărata partitură a existenței, fără edulcorări, fără compromisuri, fără speranță. Tot ceea ce se întîmplă cu ea se reflectă în muzica soțului, mai ales intervențiile corale de o mare frumusețe tragică, catartică, muzica irumpe în prezentul Juliei aducînd cu ea trecutul, suferința, dar în final, și izbăvirea. Culoarea, albastrul melancoliei, intervine
Pur și simplu Albastru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9688_a_11013]
-
cu entuziasm. Oricum, am să ajung și la Sighet, în iulie, ca să țin o prelegere și voi avea prilejul să-i cunosc pe tinerii admiși la Școala de vară. Îmi vor fi foarte dragi. Am să mă uit plin de speranță la ei. Olimpiada de română de la Iași În dimineața zilei de 14 aprilie, anul acesta, m-am aflat la Iași, în vasta sală a Teatrului "Luceafărul", unde am asistat la decernarea premiilor pentru faza pe țară a Olimpiadei de limba
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
meu acolo era să le vorbesc elevilor despre un roman foarte bun apărut recent, Copilul de foc de Mirela Stănciulescu, utilizat ca subiect, de către organizatori, pentru elevii din clasa a VIII-a. N-am văzut peisaj uman mai dătător de speranțe decât mulțimea sutelor de copii și de adolescenți îndrăgostiți de literatură, însoțiți de profesorii lor. Toți, absolut toți, erau frumoși, nu frumoși ca niște păpuși, ci frumoși ca niște ființe gânditoare. Delicați, spiritualizați, cuviincioși și, uneori, cu un licăr de
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
se adaugă o vulgaritate română, o băgare în vorbă,... o vorbire băgăreață, gen Rânzei, personajul enervant din romanele lui }oiu, care pune în evidență, mai târziu, dupe revolusie, activitatea foștilor comuniști, ca Visarion Pandeluță, membru, senator de onoare al Partidului Speranțelor înșelate Și Veșnic Reînnoite. A fi un... PSIVR-ist era o chestie în 1994. Care avea să schimbe ordinea literelor, înțelesul cu cât de transformare, cu atât... vorba franțuzului... Cu cât se schimbă, cu atât rămâne același lucru!
Jurnalul unui informator român by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9707_a_11032]
-
l Italia, precum știe toată lumea, are forma unei cizme, ce-și are rădăcinile bine înfipte în istorie. l Clopotarul cu o mînă ține de funie, iar cu cea dreaptă mușcă dintr-un colac nu tocmai proaspăt. Informații l O mare speranță a Hollywoodului, gravidă în penultima lună, a fost desființată ca organism viu. l Un traficant a fost împușcat mortal într-o încăierare într-un bar din Las Vegas, exact cu o jumătate de oră înainte de a fi arestat. l Locotenentul
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
tanti Elvira a învățat atîtea fete să aducă fericire bărbaților, am privit Dunărea de pe faleză și am simțit umbra Chirei Chiralina și foșnetul fustelor ei, am rîs, ne-am privit în ochi și ne-am înțeles să nu ne pierdem speranța, ne-am bucurat de orele în care am știut să fim împreună. Frumos. Amintirile acestea m-au ridicat puțin deasupra potopului. Mi-au readus umorul, mi-au dat simțul detașării și m-au ajutat, știu sigur, să ajung cu bine
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
să plesnească la fiecare pagină. Dacă există un nivel sublim al existențelor terne, un ieșit-din-comun al normalului și insignifiantului, o ligă de onoare a marilor loser-i, ele și-au găsit în Daniel Vighi autorul perfect. Oamenii care ne înconjoară, cu speranțele lor mărunte și existențele lor lipsite de orizont, cu replicile anodine și ticurile lor verbale, în spatele cărora se ascunde nu vidul, ci plinul existențial, cu poveștile locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
testamentul pentru o nepoată, aflată permanent departe de casă, și căreia îi lasă moștenire nu bani sau proprietăți, ci adevărul (despre familia lor), o mărturie asupra a mai bine de jumătate de secol de abuzuri, minciuni, amăgiri, vești rele și speranțe năruite. Șase ani mai tîrziu, senescența și confesiunea rămîn la fel de prezente în creația scriitoarei pentru că Moral Disorder (Ed. Doubleday, 2006), ultimă culegere de (unsprezece) povestiri ale canadiencei, este tocmai așa ceva: o retrospectivă cu puternice tente autobiografice a unei vieți oarecum
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
Bucureștiul anilor '35, dintr-o carte cu numele orașului, scoasă de Mircea Damian la Fundații. Unul pe care îl vizitezi ca să-l uiți pe-al doilea, sau ca să-i mai poți ghici, în riduri, netezimile fostei frumuseți. Bucureștiul e azimutul speranțelor provinciale, de care cu-atîta superbă neîngăduință își bate joc: "București! București!... Câte visuri se sting, flămânde, pe străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
atâția alții de mirajul cultural al locului, ci în încercarea disperată de a-și salva fiul - el însuși scriitor de mare talent, nominalizat în acest an la premiile Uniunii Scriitorilor - bolnav de cancer. Parisul devenise pentru el un loc al speranței și al propriei supraviețuiri. Între două drumuri la spital își drămuia cu grijă fiecare centimă pentru traiul de zi cu zi. De aceea, comportamentul său nu mai avea nimic de artist. Totul indica un om deziluzionat, grav, preocupat, realist, pe
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
traiul de zi cu zi. De aceea, comportamentul său nu mai avea nimic de artist. Totul indica un om deziluzionat, grav, preocupat, realist, pe care soarta l-a lovit nemeritat de crud. Parisul lui Gheorghe Mocuța devenise o combinație de speranță și coșmar. Un vis urât, din care, cu siguranță, ar fi dorit să se trezească, într-o bună dimineață, în patul său de acasă. Gheorghe Mocuța nu a încetat să scrie nici măcar în aceste circumstanțe cu totul neprietenoase creației. călătorie
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
fi dorit să se trezească, într-o bună dimineață, în patul său de acasă. Gheorghe Mocuța nu a încetat să scrie nici măcar în aceste circumstanțe cu totul neprietenoase creației. călătorie. exil este un fel de jurnal liric al zilelor de speranță și angoasă petrecute la Paris. Poetul se plimbă prin marea metropolă măcinat de gânduri, covârșit de întrebările fără răspuns. Se mișcă precum un lunatic pe străzile străine și familiare în același timp. Din când în când ridică privirea și zărește
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
de aur țara noastră are/ și prevăz prin secoli a ei înălțare"? Nu putem invoca aceste versuri altfel decât ironic, cu o satisfacție sarcastică prin răstălmăcire, cu atât mai mare cu cât retorica sacrificiului cu care ar trebui să plătim speranța ne este complet străină: Însă mai-nainte trebuie să știm/ Pentru ea cu toții martiri să murim!// Căci fără aceasta lanțul ne va strânge/ și nu vom ști nici chiar a ne plânge!" Recitite în continuitate, cele trei distihuri nu ne
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
care însă o ratează grotesc. Cele trei femei au situații sociale diferite, profesii și sensibilități aparent incompatibile. Există însă condiția de femeie care le apropie. Cele trei se regăsesc în nefericirea comună, în încercarea disperată de a da sens și speranță unor existențe cvasi-eșuate. Frumusețea se fanează, de visurile adolescentine se alege praful, romantismul devine zgură, grobianismul și agresivitatea celor din jur, compromisul, exigențele tot mai scăzute, dispariția respectului de sine fac parte din noua realitate a vieții. Cu cinism și
Decalogul nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9699_a_11024]
-
înnobilau clipa... - Au de toate, am zis, ca un fel de încheiere. Energie, să încălzească secole la rând planeta. Metale prețioase, pietre scumpe, blănuri, să învelească-n ele toate damele prezente și viitoare ale Europei, dragă Omicron, scuze. Și nici o speranță. Și suferință. Multă suferință. - Ah -, făcu, grav, Omicron, stând pe o parâmă făcută colac -, ce v-aș mai trimite eu pe voi toți un sezon la Vorkuta! - Și, mai era vreo șansă?... - Sigur, răspunse Omicron, fiindcă totul, dar absolut totul
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
reclamațiile depuse, cât și sub aspectul duratei timpului după care au fost informați cu privire la aspectele sesizate. Cu toate acestea, persoanele în cauză, în loc să se adreseze mediatorului, apelează mai întâi la Protecția Consumatorului - de unde multe ajung în sălile de judecată -, în speranța că vor câștiga procesul care, în fapt, durează mult timp și presupune cheltuieli ce pot depăși cuantumul prejudiciului ce-l au de recuperat. Urmarea aplicării întocmai de către instanțele judecătorești a prevederilor art. 6, coroborat cu art. 2, alin. 2 din
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
mai trăiască omul? Avem peste șaizeci de ani, hai să trăim cât om mai avea cu folos și cu bunătate, hai să le arătăm ticăloșilor că nu ne este frică de ei. Poate reușim! Dacă vin americanii, deși sunt slabe speranțe dacă iau lăsat pe bolșevici să-și facă de cap și să omoare o parte frumoasă din sufletul românilor? Dacă Ștefan va trăi și o vom putea spune sau arăta vreodată, ne vom bucura nespus de mult și ține minte
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
adormiseră. Ar fi vrut să citească, să mai revadă documentele și argumentația pentru cei de la București dar lumină nu era, singurul bec din plafon era unul ca de lanternă. În tren era rece, așa că-și trase haina peste față, În speranța că va adormi. Realiză Încă odată că are o misiune nu tocmai ușoară și ar fi dorit s-o ducă până la capăt cu bine. Se gândea la importanța asimilării În țară a acestor motoare speciale dar se gândea și la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de Dumnezeu. Apoi, chiupul Întredeschise mai Întâi ochiul stâng, apoi și ceea ce mai rămăsese din cel drept, Îi Închise la loc și iar făcu aceleași mișcări și zărind un chip omenesc lângă el a Încercat un strigăt În care licărea speranța din care Maria desluși: Sorineeee! Sorinuțaaa lu’ tăticu’! Chiupul sleit de puteri a schițat dorința de a se mișca apoi a adormit până a doua zi dimineață. Victor a sosit de la magazin unde se Întărise cu o cinzeacă de rom
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
trezit câinele lor, Vizanti, care urla prelung și dureros, apoi scheuna a chemare, lătra de două-trei ori pentru ca apoi iar să tulbure noaptea cu urletul lui care În urechile Mariei răsuna ca un sfârșit dureros, ca un rămas bun fără de speranță dar, mai ales, ca un semn rău, un semn care, ca și cântecul de cucuvea, Îi prevestea Mariei că musai, În curând, se va Întâmpla o nenorocire asupra familiei sale, ceva plin de jale, o moarte, o Îmbolnăvire, pierderea cuiva
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
chiar Îi era frică. Să meargă la spital, la o copilă care cine știe cum ar putea primi o veste atât de dureroasă, și-ar putea pierde cunoștința, ar putea striga, ar plânge În hohote, poate veni Miliția, cercetări și dărâmarea tuturor speranțelor sale. Cum s-o abordeze? L-ar crede ea? Sau poate, și mai grav, ar chema chiar ea milițianul cel mai apropiat. Ce garanție ar avea fata că toate câte i le va spune sunt și adevărate, și apoi cum
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
putea ca eu să determin semnarea unui astfel de contract! Să văd ce se poate face, să Întreb pe directorul Stânescu dacă este de acord și dacă primesc avizul Romexchim-ului de a-l semna. Voi vedea mâine, dar am eu speranța că am venit cu noroc În ... Maroc. După o baie bună, deschise tv-ul și ușa de la frigiderul luxos, bine garnisit cu mâncare și băutură, alese o sticlă de vin sec Château Lafitte din care bău moldovenește, apoi urmări un film
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Înapoi la mașină. Puțin după miezul nopții, ajunse În vila palat a Aminei, unde petrecură poate cea mai frumoasă și pasională noapte din câte au fost pe pământ. Erau În dăruirea lor fierbinte și tumultuoasă gânduri și umbre cenușii, nesiguranță, speranță dar și teama că acesta ar putea fi ultima lor noapte. Și așa a fost! Abia a doua zi dimineață a avut loc o discuție sfâșietoare, Amina chiar Îl iubea și dorea să rămână Împreună pentru tot restul vieții, ar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]