KorAP: Find »[drukola/base=stimul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...144 145 146 ...221 >

5,507 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

primară. (74, 75) 5) În tehnica potențialelor evocate psiho-verbale am extins fereastra de culegere la 1000 ms și peste această valoare, preconizând că toate evenimentele electrice situate după 300 ms și până în 1000 ms exprimă procesele neurocognitive strict corelate cu stimulul. Avantajul extinderii ferestrei de achiziție îl reprezintă posibilitatea de identificare a unor componente noi de potențiale evocate situate după latența de 300 ms. În literatura științifică sunt citate componente de interes în cercetare situate la latența de 400 ms (N400

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la tendințele actuale de pe plan internațional. Una din problemele alegerii ferestrei temporale de interes o constituie faptul că procesele cognitive survin și după 1000 ms, dar cu cât componentele identificate sunt mai îndepărtate ca latență, acestea „devin independente' de prezența stimulului. Cu cât fereastra temporală este mai largă, cu atât scade și probabilitatea corelării potențialelor generate cu stimulul. Mai mult decât atât, procesele cognitive corelate cu stimulul pot fi intricate printre procese corticale de prelucrare a unor stimuli administrați anterior în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
că procesele cognitive survin și după 1000 ms, dar cu cât componentele identificate sunt mai îndepărtate ca latență, acestea „devin independente' de prezența stimulului. Cu cât fereastra temporală este mai largă, cu atât scade și probabilitatea corelării potențialelor generate cu stimulul. Mai mult decât atât, procesele cognitive corelate cu stimulul pot fi intricate printre procese corticale de prelucrare a unor stimuli administrați anterior în efortul de integrare cognitivă complexă suprasemantică a stimulilor verbali. 6) Capacitatea softului de a salva, stoca și

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu cât componentele identificate sunt mai îndepărtate ca latență, acestea „devin independente' de prezența stimulului. Cu cât fereastra temporală este mai largă, cu atât scade și probabilitatea corelării potențialelor generate cu stimulul. Mai mult decât atât, procesele cognitive corelate cu stimulul pot fi intricate printre procese corticale de prelucrare a unor stimuli administrați anterior în efortul de integrare cognitivă complexă suprasemantică a stimulilor verbali. 6) Capacitatea softului de a salva, stoca și transmite datele conferă dispozitivului tehnic avantajul comparării și prelucrării

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
independente' de prezența stimulului. Cu cât fereastra temporală este mai largă, cu atât scade și probabilitatea corelării potențialelor generate cu stimulul. Mai mult decât atât, procesele cognitive corelate cu stimulul pot fi intricate printre procese corticale de prelucrare a unor stimuli administrați anterior în efortul de integrare cognitivă complexă suprasemantică a stimulilor verbali. 6) Capacitatea softului de a salva, stoca și transmite datele conferă dispozitivului tehnic avantajul comparării și prelucrării statistice a datelor culese în urma mai multor determinări, iar compatibilitatea fișierelor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu atât scade și probabilitatea corelării potențialelor generate cu stimulul. Mai mult decât atât, procesele cognitive corelate cu stimulul pot fi intricate printre procese corticale de prelucrare a unor stimuli administrați anterior în efortul de integrare cognitivă complexă suprasemantică a stimulilor verbali. 6) Capacitatea softului de a salva, stoca și transmite datele conferă dispozitivului tehnic avantajul comparării și prelucrării statistice a datelor culese în urma mai multor determinări, iar compatibilitatea fișierelor transmise cu aplicațiile de telemedicină permite raportarea rezultatelor la alte cercetari

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
realizarea unor instrumente mai performante și în ceea ce privește rezoluția spațială a tehnicii de potențiale evocate. 7) Avantajul tehnicii de potențiale evocate psiho-verbal este că deține în schimb o rezoluție temporală înaltă în descrierea proceselor neurocognitive, prin strânsa corelație a momentului apariției stimulului cognitiv și momentul achiziției potențialelor evocate psihoverbal. Inovația tehnică permite deschiderea de noi cercetări privind modul de activare a generatorilor neuronali implicați în procesele neurocognitive, prin corelația actului lexical sau recunoașterea imaginii cu răspunsul electric evocat cerebral. Altă problemă aflată

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
mai degrabă decât pentru distribuirea sedințelor pe o perioadă mai lungă de timp, cu o durată mai scurtă și mai numeroase. b) Principiul facilitării senzitivo-motorii preconizează că refacerea este favorizată de o stimulare mutisenzorială prin prezentarea pe fond muzical a stimulilor auditivi, prezentarea prin scris, imagine, gest, concret și desen a stimulilor vizuali, iar în ansamblu prezentarea simultană a formei audibile verbale și scriere, asociate semanticii concrete sau abstrat reprezentate. c) Principiul constrângerii induse se referă la reducere utilizării metodelor auxiliare

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de timp, cu o durată mai scurtă și mai numeroase. b) Principiul facilitării senzitivo-motorii preconizează că refacerea este favorizată de o stimulare mutisenzorială prin prezentarea pe fond muzical a stimulilor auditivi, prezentarea prin scris, imagine, gest, concret și desen a stimulilor vizuali, iar în ansamblu prezentarea simultană a formei audibile verbale și scriere, asociate semanticii concrete sau abstrat reprezentate. c) Principiul constrângerii induse se referă la reducere utilizării metodelor auxiliare mimico-gestuale paralingvistice, încât afazicul să facă efortul reorganizării expresiei verbale doar

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Stimularea urmărește refacerea engramelor gnozico-mnezice și semantice, morfo-sintactice sub aspect structural și operațional de recunoaștere, refacerea praxiei verbale și refacerea engramelor motorii prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
prin răspuns. Metoda de stimulare-facilitare se bazează pe următoarele principii: 1. Stimularea auditivă intensivă se referă la administrarea stimulilor verbali auditivi consecvent, la un ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles; 4. Stimularea cu stimuli asociativi îimagine - auz

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ritm care se apropie de vorbirea normală; 2. Stimularea senzorială repetitivă se referă la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles; 4. Stimularea cu stimuli asociativi îimagine - auz - tact etc.) urmărește stimularea simultană a căilor convergente ce asigură accesul la forma și semantica verbală; 5. Stimularea cu un material având semnificație impune

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
la readministrarea acelorași stimuli în contexte și în sedințe diferite; 3. Stimularea variată și diferențiată se referă la folosirea unor arii tematice variate și realizarea stimulării cu stimuli asemănători, dar cu nuanțe diferite ca formă și înțeles; 4. Stimularea cu stimuli asociativi îimagine - auz - tact etc.) urmărește stimularea simultană a căilor convergente ce asigură accesul la forma și semantica verbală; 5. Stimularea cu un material având semnificație impune folosirea unui material care să poate fi judecat în ansambul: povestiri, dialoguri tematice

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
poate fi judecat în ansambul: povestiri, dialoguri tematice; 6. Stimularea cu un grad de dificultate accesibilă răspunsului va permite o întărire a sentimentului reușitei și va constitui un imbold în exersarea cu perseverență a programului recuperator; 7. Manipularea adecvată a stimulilor se referă la modul de administrare a stimulilor: sintetic pentru stimulii complecși și analitic pentru cei simpli; 8. Evitarea forțării obținerii răspunsului are drept scop evitarea tensionării subiectului în cazul lipsei unei soluții de interpretare sau de formulare; 9. Evitarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
6. Stimularea cu un grad de dificultate accesibilă răspunsului va permite o întărire a sentimentului reușitei și va constitui un imbold în exersarea cu perseverență a programului recuperator; 7. Manipularea adecvată a stimulilor se referă la modul de administrare a stimulilor: sintetic pentru stimulii complecși și analitic pentru cei simpli; 8. Evitarea forțării obținerii răspunsului are drept scop evitarea tensionării subiectului în cazul lipsei unei soluții de interpretare sau de formulare; 9. Evitarea corecției răspunsului greșit asigură formarea unor soluții minime

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un grad de dificultate accesibilă răspunsului va permite o întărire a sentimentului reușitei și va constitui un imbold în exersarea cu perseverență a programului recuperator; 7. Manipularea adecvată a stimulilor se referă la modul de administrare a stimulilor: sintetic pentru stimulii complecși și analitic pentru cei simpli; 8. Evitarea forțării obținerii răspunsului are drept scop evitarea tensionării subiectului în cazul lipsei unei soluții de interpretare sau de formulare; 9. Evitarea corecției răspunsului greșit asigură formarea unor soluții minime de vorbire compensatorie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
inteligibilitate rezonabil, se admite că încurajarea răspunsului permite formarea unei baze perfective în exprimarea viitoare. Din punct de vedere tehnic, după Voinescu I, se procedează astfel: În afaziile receptive este necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii auditivi au caracter colocvial întrebare - răspuns și se administrează bolnavului prin fraze, cu repetiții, asociate cu imagini, mimică, gesturi lăsând timp de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau sintagme, până la forma sintetică a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
necesară refacerea, accesibilizarea și reorganizarea engramelor senzoriale și funcției paradigmatice. Stimulii auditivi au caracter colocvial întrebare - răspuns și se administrează bolnavului prin fraze, cu repetiții, asociate cu imagini, mimică, gesturi lăsând timp de decodificare a mesajului. Progresiv, se reduce complexitatea stimulului verbal spre propoziții scurte sau sintagme, până la forma sintetică a întrebării. Se poate asocia exprimarea cu atenționarea gestuală și indicarea pe anumite imagini a semnificației exprimate propozițional. În afaziile receptive cu lexia păstrată se asociază expresia verbală orală cu un

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exprimarea cu atenționarea gestuală și indicarea pe anumite imagini a semnificației exprimate propozițional. În afaziile receptive cu lexia păstrată se asociază expresia verbală orală cu un mesaj scris. În afaziile expresive se urmărește restabilirea funcției sintagmatice, încât se pleacă de la stimuli verbali simpli spre cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cei complecși, de la cuvânt la sintagme, apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
apoi spre propoziții și fraze cu structură lexicală îmbogățită. (48, 344) Facilitarea urmărește creșterea accesului la engramele încă păstrate, pe principiul general al tehnicilor de facilitare, ce constau în pornirea de la administrarea multisenzorială de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de stimuli facilitatori precursori, simultani sau succesivi stimulilor verbali propriu-ziși. Se accesibilizează recunoașterea și evocarea în engramele senzoriale verbale și funcția de paradigmare, cât și declanșarea engramelor motorii și funcția de sintagmare. Ulterior se recurge la o reducere progresivă a stimulilor facilitatori pe măsură ce afazia se ameliorează. Facilitarea se realizează prin: 1) repetarea concomitentă, apoi succesivă cu imaginea, în cazuri foarte grave folosind: - metoda temporală de conectare în succesiune a cuvintelor în sintagme prin ilustrarea cu poze afișate succesiv; - metoda spațială de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
7) folosirea de sinonime, denumirii generice, scurta descriere sau imaginii obiectului are un efect facilitator mai bun în reabilitarea anomiei decât sugestiile fonologice îdupă Patterson 1985). Materialele sunt prezentate receptiv și apoi expresiv. Metoda se bazează pe prezentarea orală a stimulilor verbali și urmărește îndeosebi refacerea semanticii și funcției sintagmatice a limbajului. (48, 344) Metoda de programare - operare Programarea - operarea este o metodă de organizare a activității de recuperare printr-un proces educativ de reînvățare a limbajului, care are la bază

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
M. Attention enhances contrast sensitivity at cued and impairs it at uncued locations. Vision Research. 2005; 45:1867-1875. 235. Petersen SE, Fox P T, Snyder AZ, Raichle ME. Activation of extrastriate and frontal cortical areas by visual words and word-like stimuli. Science. 1998; 249: 1041-1044. 236. Petit JP, Midgley KJ, Holcomb PJ, Grainger J. On the time course of letter perception: A masked priming ERP investigation. Psychon Bull Rev. 2006. 237. Phillips C, Kazanina N, Abada SH. ERP effects of the

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
New York: Oxford University Press. 1995. 270. Rushworth MF, Passingham RF, Nobre AC. Components of switching intentional set. J Cogn Neurosci. 2002;13:1139-1150. 271. Rüsseler J, Kowalczuk J, Johannes S, Wieringa BM, Münte TF. Cognitive brain potentials to novel acoustic stimuli in adult dyslexic readers. Dyslexia. 2002; 8:125-142. 272. Rüsseler J, Johannes S, Kowalczuk J, Wieringa BM, Münte TF. Developmental dyslexics show altered allocation of attention in visual classification tasks. Acta Neurol Scand. 2003;107:22-30. 273. Rüsseler J, Sambale

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]