4,158 matches
-
egalității; astăzi vorbim mai degrabă de o preeminență a cooperării, mergându-se până la dezvoltarea unui întreg sistem de suspicionare a acelora care cultivă mai degrabă nevoia de ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de vedere, modul de structurare a relațiilor dintr-o sală de clasă este (ar trebui să fie) extrem de complicat. Problema fundamentală este următoarea: cum asigurăm condiții pentru satisfacerea celor două principii opuse și complementare în același timp (nevoia de cooperare și nevoia de a ocupa
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
acestui prim prozator. Bogăția faptelor și a amănuntelor semnificative păstrate de tradiție și de memoria afectivă a autorului conferă textului mai degrabă aspectul unei narațiuni cu personaje decât al unei lucrări istorice. Forma clasică a istoriografiilor este respectată doar în structurarea materiei după domnii și în prezentarea unor obiceiuri de înscăunare. Dar granițele cronologice sunt încălcate ori de câte ori scriitorul are de completat un fapt, un portret, o imagine, o idee, iar pentru a defini mai expresiv el face mereu comparații între situații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
lectorul din afara Franței va putea privi acest capitol doar ca pe un exemplu printre altele, permițându-i să cunoască impasurile majore în tratarea problemei. Tot pentru acest cititor nu numaidecât francez vom propune, în postfață, câteva elemente concrete pentru o structurare independentă a cercetării și acțiunii împotriva violenței din mediul școlar în lume. Capitolul I Violența manipulată Violența în școală este un subiect cu un înalt risc de manipulare. Exagerarea mediatică, confiscarea politică sau piața securității în școală vor fi aici
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Diversele forme ale „întrupării tehnologice” (vezi Balsamo, 1995, pentru o încercare de catalogare a acestoraă sunt ilustrări ale reconceptualizării trupului uman ca aparținând simultan de două sisteme ontologice: naturalul sau organicul și tehnologicul, adesea alăturat culturalului. În oricare dintre aceste structurări, corpul uman și artefactul sunt întrețesute în mod literal-material: mașinii i se atribuie funcții organice, în protezarea cibernetică, sau chiar o viziune vitalistă, în viața artificială, în timp ce perspectiva asupra ființei umane este reconstruită în funcție de noile tehnologii ale corporealității virtuale. În
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu interesele controlului asupra societății și pieței, problemele etice cu criteriile estetice. Astfel, declinul conceptelor de mecanism, determinism și reductivism coincide cu revirimentul noțiunilor de organicitate artificială, societate în rețea, democrație digitală etc. Viziunea cibernetică nu se infiltrează doar în structurarea ADN-ului uman sau în patternurile autoorganizaționale ale vieții și inteligenței artificiale (ca demonstrare a coincidenței dintre organic și inorganic - vezi Lauretis, 2003Ă, ci și în teoriile sociale, economice sau politice prin cercetarea legăturii dintre evoluția natural-artificială și cea socială
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
multiplă a acestuia. Capitolul care urmează va încerca să evidențieze oscilarea actuală între o orientare umanistă, pentru care umanul constituie centrul de gravitație al oricărui lucru existent și o orientare postumană, în cadrul căreia umanul este prezervat în noi formulări și structurări. Atât promotorii entuziaști ai tehnoștiințelor actuale, cât și criticii acerbi ai acestora echivalează experiențele și identitățile virtuale cu destruparea sau dematerializarea. Evident, și diferențele sunt notabile: pentru cei dintâi această echivalență este pozitivă și eliberatoare, iar pentru cei din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lui a fost decisivă în completarea istoricului spitalului, dar mai cu seamă la activitatea științifică în evoluția spitalului, cu un accent deosebit pe ultimii 50 de ani și la elaborarea unor medalioane. De asemenea, a urmărit tehnoredactarea, introducerea fotografiilor și structurarea lucrării pentru tipărire. Monografia pune sub ochii cititorului date, fapte, cifre, nume de personalități, de medici și cadre medii, fără prea multe comentarii pentru a evita atitudinea subiectivă. Suntem conștienți că nu am oferit întotdeauna o tratare exhaustivă a tuturor
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
gramaticii limbajului vizual. Aceste modele reper au fost validate prin instrumentele de cercetare folosite, fiind introduse în schema operațională de cercetare, aspecte care se regăsesc în cuprinsul capitolului V. Muzeu studiul evoluției stilurilor în artele plastice: Muzeu segmentul practic aplicativ: structurarea cunoștințelor generale referitoare la evoluția stilurilor, curentelor artistice; aprofundarea la nivelul cunoștințelor de specialitate în funcție de tematica expoziției de bază și a mărimii patrimoniului unei anumite perioade din istoria artei, curent artistic, grupare, mișcare artistică pînă la nivel de artist; în funcție de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
între puncte (P. Klee); o succesiune de puncte dispuse într-o anumită direcție, avînd o anumită mișcare și prezentînd o anumită stabilitate (după Kandinsky). B. Ritm compozițional Acest indicator reliefează sintetic sintaxa imaginii plastice. Ritmul se constituie ca urmare a structurării spațiului compozițional prin periodicitate, măsură, succesiuni, direcționări, dispuneri gradate, prin repetiție sau alternanță a elementelor de limbaj. Este un indicator relevant în contextul analizei sintaxei imaginii. C. Acord cromatic / valoric Indicatorul se raportează atît la dimensiunea gramaticii limbajului vizual, cît
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
33 4.1. Isoricul teoriei atașamentului / 33 4.2. Modele internalizate de reprezentare a atașamentului / 35 4.3. Tipuri de atașament la copil și adult / 36 4.4 Beneficiile și repercursiunile atașamentului / 39 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea personalității / 39 Capitolul 5. Teoria îngrijirii / 43 5.1.Caracteristici ale îngrijirii / 43 5.2. Creșterea și îngrijirea copiilor în familia de origine / 45 5.3. Îngrijirea persoanelor în vârstă / 46 5.4. Teoria îngrijirii nucleu al asistenței sociale / 46
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
actorilor sociali și orientarea comportamentului potrivit respectivelor așteptări. În acțiunea socială, persoanele implicate țin seama de prezența, de existența sau de comportamentul altor persoane. Practica asistenței sociale se confruntă cu profesionalizarea relativ recentă a domeniului în România, cu dificultăți în ceea ce privește structurarea proiectelor și fezabilitatea acestora. Asistentul social este pus adesea în fața unor situații extrem de complicate (familii dezorganizate, sărace, copii orfani, abandonați, delicvenți, consum de droguri, alcool, persoane cu deficiențe de sănătate, bătrâni neajutorați, șomeri etc.) ce-1 impun să-și axeze
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
o cantitate mare de informație. În literatura metodologică sunt utilizate mai multe clasificări ale observației:11 * după scopul investigației: observația exploratorie, observația de diagnostic, observația experimentală; * după gradul de implicare a observatorului: observația externă (nonparticipativă), observația participativă; * după gradul de structurare: observație structurată și observație nestructurată (calitativă). În cadrul observației științifice distingem următoarele tipuri: a. Observația de explorare este tipul de cercetare care are ca obiect o realitate socială asupra căreia nu dispunem de informații teoretice și practice preliminarii. Etnologii și antropologii
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
atașament anxios rezistent vor fi cei mai dificili prieteni, cu manifestări răutăcioase și manipulatori, iar cei descriși ca dezorganizați vor fi narcisiști și incompetenți sau dificil de înțeles din punct de vedere social. 4.5. Rolul stilului de atașament în structurarea personalității În abordarea etiopatogenetică a tulburărilor de personalitate astăzi se discută de implicarea mai multor factori. În mod deosebit, mai mulți cercetători subliniază ideea potrivit căreia modelele operaționale disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-un context
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
pentru evenimente de viață negative și vulnerabilitatea la un stil parental defectuos de disciplina inconsistentă. După cum afirmă cercetători precum Rothbart & Bates (1998), depistarea unor asemenea caracteristici se dovedește a fi foarte importantă pentru intervenție sau chiar prevenție ce vizează impiedicarea structurării dizarmonice a personalității și, în consecință, recurgerea la mecanisme dezadaptative de coping. Shaver și Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitatea existenței unei legături între atașamentul format în cadrul relației copil-părinte și atașamentul în cadrul relațiilor de cuplu. Din acest studiu a reieșit
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și realizarea lor26. Există două perspective de analiză și apreciere atât a participării specifice domeniului, cât și a raporturilor dintre sisteme sau părțile angajate: * Perspectiva asistentului social asupra relațiilor cu clientul, cu "obiectul muncii" sale, cu alți agenți participanți, vizând structurarea și ierarhizarea activităților; * Perspectiva clientului sau a beneficiarului acțiunii de protecție și sprijin asupra relațiilor sale cu ceilalți participanți și, în primul rând, cu asistentul social, "imaginea" pe care și-o face clientul despre o asemenea activitate, despre conținutul ajutorului
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
didactice, economiști, sociologi, preoți etc. Conceptul central în teoria centrată pe client este reprezentarea de sine, imaginea de sine. Această componentă a personalității se definește ca ansamblu al credințelor individului despre propria sa persoană trăsăturile specifice, comportamentul și angajează, în structurarea sa, atât în planul cognitiv (ce știe persoana despre sine, cât de bine se cunoaște), cât și planul afectiv (ce simte persoana în legătură cu imaginea de sine).30 Atât ofertanții cât și beneficiarii serviciilor sociale devin la un moment dat implicați
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
rimà, laitmotivic, envoi-ul că supliment al lor avînd și el aceeași rimà, a poziției a. În rondel, retoricile clasice distingeau trei momente ale dezvoltàrii subiectului, corespunzàtoare fiecàrei strofe din primele trei: al viziunii percepute, al viziunii amintite, al viziunii evocate. Structurarea dezvoltàrii temei poetice este pàstratà astfel și în ronset. Intrarea în subiect, tot că în cazul rondelului canonic, este abruptà în primul "catren" (adesea, sub forma unei interogații, ceea ce face ca versul final sà "deschidà" semantic poemul prin aceeași interogație
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
narație ulterioară [posterior narration]. O NARAȚIE care urmează în timp situațiile și evenimentele narate, o NARARE SUBSECVENTĂ. Narația ulterioară este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională". ¶Prince 1982. narațiune [narrative]. Povestirea (ca produs și proces, obiect și act, structură și structurare) unuia sau mai multor EVENIMENTE reale sau fictive, comunicate de unul sau mai mulți NARATORI (mai mult sau mai puțin expuși) unuia sau mai multor NARATARI (mai mult sau mai puțin expuși). Texte (poate că interesante) ca "Electronii sînt constituenții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cât și la figurat. Dar excrementele conțin și o forță fertilizatoare, iar bălegarul, utilizat pentru a îmbunătăți culturile agricole, constituie cel mai bun exemplu. În abordarea psihanalitică, excrementele au o semnificație și o funcție simbolică și afectivă foarte importante în structurarea psihicului. Când copilul este educat cu privire la curățenie, în stadiul anal (de la unu la trei ani) se constituie primatul funcției excretoare ca activitate generatoare de plăcere. Dispunând de materiile sale fecale, copilul dispune de lume. Freud insistă în această privință asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
societate. Din numeroasele încercări ale specialiștilor de a preciza funcțiile educației fizice și sportului, distingem clasificarea realizată de Cârstea (1993, p. 28) Acesta împarte funcțiile în două categorii: specifice și asociate. Cu anumite diferențieri și completări, prezentăm în continuare această structurare. Funcțiile specifice 4.4.1. Funcția de optimizare a indicilor somato-funcționali Dezvoltarea fizică armonioasă reprezintă o cerință reală a societății contemporane (caracterizată de industrializare, poluare, urbanizare etc.) și ca atare este vizată de măsurile pe care le întreprinde societatea pentru
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
elemente psihice stau toate pe același plan și nu trebuie observate în mod izolat, ci pe ansamblu și, îndeosebi, în felul cum se grupează, că mai importantă este "constelația" lor, spre exemplu impulsuri puternice și voință slabă ; asemenea constelații și structurări au un anumit accent de durată și stabilitate, de exemplu, la recidiviști aceste elemente sunt mai vădite (J. Pinatel, 1956). Se mai constată că unii recidiviști comit uneori aceleași crime și că dovedesc precocitate în manifestările criminale; ei manifestă un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
rațiunii practice (însăși legea morală); imperativul categoric nu este nimic altceva decât legea morală "hotărâtă" de voința liberă pentru a condiționa o acțiune a subiectului uman. Expresia pe care o capătă această situație este datoria, resimțită de celălalt ca respect. Structurarea unității de existență a omului pe cele două niveluri ar putea conduce către o dualitate vicioasă, care poate afecta unitatea însăși. Același efect poate urma și "mundaneizării" persoanei și personalității. A le așeza pe acestea în două lumi diferite -cum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Primul moment al personalizării energiei este pregătit prin eul primitiv, ca "simțire cu care sufletul întovărășește anticipația globală a corpului"179. Eul primitiv, în lipsa unei forme stabile de personalizare a energiei, apare ca unitate sufletească în care capătă contur prima structurare a aptitudinilor sufletești în vederea muncii; așa încât, "atitudinea personală" reprezentată de muncă nu este posibilă decât cu participarea eului. În unitatea sufletească a personalității mistice, eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin vorbe poate influența lucrurile, primitivul practică minciuna. Mentalitatea este instrumentul adaptării primitivului (misticului) la mediu; ea constituie și nucleul structurii aptitudinale care susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în spațiul finalității. Personalitatea amorfă a misticului, ca primă formă umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o asemenea formațiune energetică este accentuat afectiv. De aici specificul formei de personalitate structurată în jurul lui. Prin eul emoție avem primul moment în evoluția energiei către personalitatea energetică. O consecință a acestui fapt o reprezintă rolul predominant al eului în structurarea tipurilor de personalitate. Stadiul difuz al persoanei anarhice și al eului mistic reprezintă "cea mai slabă dintre întrupările omului"192. În această etapă a istoriei, conștiința nu a devenit o instanță reflexivă (nu este conștiință de sine); tot ce se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]