11,661 matches
-
uniformă, dar ea rămâne constantă (cca. 370C) în interiorul creierului, în inimă și în organele din abdomen, constanța temperaturii la nivelul acestor organe fiind o condiție a desfășurării proceselor vitale. Realizarea unei ambianțe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului (temperatura subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura și umiditatea mediului (figura 8.10.). Figura 8.10. Zona de confort în funcție de temperatură și umiditate. (Bailey, 1982 apud. Smither, 1988). Menținerea temperaturii constante a organismului depinde de păstrarea echilibrului între termogeneză
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
al stresului - și reacția de epuizare, - ca ultimă fază, ce apare în situația în care agentul stresor nu a fost neutralizat și se datorează epuizării resurselor organismului de luptă împotriva stresului. Într-o altă teorie, stresul reprezintă un dezechilibru perceput subiectiv, între cerințele organismului și capacitatea sa de răspuns. Această percepție subiectivă trece prin două filtre apreciative: filtrul primar, prin care persoana evaluează gradul de pericol a unui agent inductor de stres și filtrul secundar, prin care persoana se evaluează pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cum ar fi conducerea cu viteze sporite, amânarea frânării în curbe periculoase etc. Cea mai importantă idee care se desprinde din această teorie este aceea că de multe ori, în prevenirea accidentelor, trebuie subliniat mai degrabă aspectul psihologic, al percepției subiective a riscului de către angajați, decât soluțiile ameliorative în plan tehnic (Trimpop, 1996). Totuși, revenind la factorul tehnic, cei mai importanți factori ce pot duce la accidentele de muncă sunt nivelul scăzut de automatizare a activității, inexistența echipamentelor de protecție corespunzătoare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ori, în cazuri nefericite, a accidentelor de muncă implică un proces complex, vizând aspecte tehnologice, psihologice și organizaționale. Ele necesită o analiză aprofundată, menită să înlăture sau reducă riscurile de accidentare. În plan psihologic, o deosebită importanță o are percepția subiectivă a acestor riscuri, care trebuie conștientizată la adevărata valoare prin programe de informare și de persuadare. CUVINTE CHEIE: oboseală, stres ocupațional, accident de muncă, incidente, pericol, risc, prevenirea accidentelor de muncă. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de Barnard este aspectul cooperator al scopului organizațional. Pentru ca membrii unei organizații să coopereze este necesar ca scopul să fie acceptat și considerat relevant atât pentru țelul organizației ca întreg, cât și pentru fiecare individ în parte. Central apare aspectul subiectiv al scopului organizațional. Temeiul acțiunii cooperatoare, conform viziunii lui Barnard, este reprezentat de de un scop cooperator, apreciat de participanți ca fiind cel al organizației. Autorul accentuează și rolul conducerii executive în determinarea angajamentului oamenilor față de scopurile organizației. Astfel, este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care le fac pe marginea modului în care ei cred că ar trebui să se comporte. Astfel, percepția unui subordonat asupra rolului său în postul ocupat poate fi semnificativ diferită de așteptările legate de rol ale șefului său. Spre deosebire de percepția subiectivă a subordonatului, extrasă de regulă din mediul în care acesta trăiește (prieteni, lecturi, filme, etc.), așteptarea șefului se bazează în mare măsură pe prioritățile contextului organizațional și definește ceea ce crede acesta despre cum trebuie și cum nu trebuie să se
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucru: complianța, identificarea și internalizarea. Complianța descrie cel mai simplu mod de manifestare a conformării la grupul de lucru. Angajatul răspunde astfel din dorința de a evita o pedeapsă sau pentru a obține o recompensă (evitarea pedepsei poate fi trăită subiectiv ca o recompensă în sine). La acest nivel de răspuns, angajatul își ajustează conduita la locul de muncă în acord cu norma promovată, fără a împărtăși valorile și credințele care stau la baza ei. Ca urmare, în absența sursei de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Labour Review, vol.137, nr.3. TEME DE REFLECȚIE De ce credeți că eterogenitatea de la nivelul unei organizații poate încuraja clienții să cumpere produsele și serviciile oferite de aceasta? În ce măsură încercarea de a armoniza responsabilitățile familiale și cele profesionale influențează evaluarea subiectivă a oportunităților ocupaționale și stimei de sine, atât în cazul femeilor cât și cel al bărbaților. Argumentați răspunsul. Competențele organizației privind diversitatea vor depinde nu numai de manageri, ci și de salariații săi. Propuneți câteva modalități prin care s-ar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbării ce se dorește a fi implementată are un impact crescut asupra valenței identității participanților la proces: negativă sau pozitivă. 2003 Rolul proiectelor manageriale asupra procesului de schimbare organizațională Nystrom Monica În demersul de planificare a schimbării, managerii dezvoltă percepții subiective asupra propriului rol în gestionarea procesului schimbării, iar dacă există discrepanțe mari între acest rol subiectiv și situația reală a organizației pe care o conduce pot surveni probleme în implementarea noii strategii. 2003 Factorii psihologici ai schimbării organizaționale: modelarea unei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proces: negativă sau pozitivă. 2003 Rolul proiectelor manageriale asupra procesului de schimbare organizațională Nystrom Monica În demersul de planificare a schimbării, managerii dezvoltă percepții subiective asupra propriului rol în gestionarea procesului schimbării, iar dacă există discrepanțe mari între acest rol subiectiv și situația reală a organizației pe care o conduce pot surveni probleme în implementarea noii strategii. 2003 Factorii psihologici ai schimbării organizaționale: modelarea unei abordări sistematice Pundziene Asta Factorii de ordin personal - emoții negative, competențe relaționale slabe - au o influență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
foarte scăzută a religiei pentru viața lor cotidiană. Prin urmare, studiul indicatorilor de relevanță și ai celor comportamentali ne oferă două concluzii interesante. În ceea ce privește religiozitatea, pentru aproximativ 10% dintre persoanele care își declară credința în Dumnezeu religia are o relevanță subiectivă foarte scăzută în viața cotidiană; de asemenea, circa 14% dintre cei care cred în Dumnezeu nu merg la Biserică nici măcar de sărbători. De asemenea, lipsa unei variații sociale semnificative a răspunsurilor la întrebările privind credința indică un puternic efect de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politice este și mai mare: jumătate din electoratul urban declară că ar renunța să voteze cu candidatul preferat, dacă ar afla că acesta nu crede în Dumnezeu. În REF Ref119485787 \h \* MERGEFORMAT Graficul 7 observăm variația acestui refuz în funcție de importanța subiectivă a religiei și de educație. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 7. „Dacă în campania electorală ați afla despre candidatul cu care vreți să votați că nu crede în Dumnezeu, ați mai vota cu el sau nu? Răspunsurile negative, în funcție de importanță subiectivă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
subiectivă a religiei și de educație. Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 7. „Dacă în campania electorală ați afla despre candidatul cu care vreți să votați că nu crede în Dumnezeu, ați mai vota cu el sau nu? Răspunsurile negative, în funcție de importanță subiectivă a religiei și de educație Pentru persoanele care acordă o importanță scăzută religiei, educația nu influențează toleranța față de scepticismul religios în viața politică; pentru ceilalți oameni variația în funcție de școlarizare este semnificativă statistic. Observăm, de exemplu, că și dintre persoanele pentru
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
anumite conținuturi ale vieții politice (viața politică din localitate sau țară, alegeri parlamentare, campanii electorale, emisiuni, discuții și lecturi pe teme politice). Dat fiind faptul că interesul declarat este o stare internă, el nu poate fi măsurat obiectiv, ci doar subiectiv (cât de interesați sunt indivizii, pe o scală ordinală de la „deloc” la „foarte mult”). Indiferent de conținutul politic la care se raportează, doar aproximativ 20-25% dintre români declară că sunt mult sau foarte mult interesați. Tot cam atâția declară că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
la nivelul localității Probleme la nivelul zonei Modernitate personală Gradul de cunoaștere a unor limbi străine Știe să utilizeze un PC - + Interes, informare și cunoștințe politice Interes declarat pentru politică + + --- - Se informează pe teme politice + - + Cunoștințe politice obiective + + - Cunoștințe politice subiective + - ++ --- Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor + - - Votul unei persoane contează + -- - Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice - Politica este complicată Alegătorii au de unde alege + + ---- Alegerile fac guvernul atent la părerile oamenilor + Evaluări ale politicienilor și partidelor Partidele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizani” fac parte într-o măsură mai mare din rândul persoanelor de etnie maghiară, nu din Transilvania, care au încredere ridicată în cel puțin un partid, sunt interesate de politică, se informează despre politică și au mai multe cunoștințe politice (subiectiv și obiectiv), iau decizia de vot ușor, consideră că votul unei persoane contează, consideră mai puțin că partidele sunt interesate doar de câștigarea alegerilor, mai mult că alegătorii au pe cine să aleagă, dar și că indiferent cine câștigă alegerile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
dimensiuni mici sau medii, din Muntenia, nu din Transilvania sau Moldova, care nu pot aprecia în ce direcție merge țara, fiind mai puțin interesați de politică chiar dacă se informează ceva mai mult. Aceste persoane au mai puține cunoștințe obiective sau subiective, se decid greu cu cine să voteze, cred că votul nu contează, considerând într-o măsură mai scăzută că cei care doresc să voteze au pe cine să aleagă, că salariile parlamentarilor sunt prea mari și mai mare că partidele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cele întâlnite în cazul modelelor anterioare (tipuri de alegători): sociodemografice, evaluări generale ale situației actuale la nivel local și național, evaluări ale situației proprii (prezent, evoluții: în ultimul an, așteptată, relativă), modernitate personală, interes, informare și cunoștințe politice (obiective și subiective), evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot), alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată etc.), evaluări ale politicienilor și partidelor, sentimentul general față de noua realitate economică și politică, neintegrare. Dat fiind faptul că de această dată ne
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
M0 și evaluări generale ale situației actuale la nivel local și național; M2 M0 și evaluări ale situației proprii (prezent, evoluții: în ultimul an, așteptată, relativă); M3 M0 și modernitate personală; M4 M0 și interes, informare și cunoștințe (obiective și subiective) politice; M5 M0 și evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot); M6 M0 și alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată, etc.); M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor; M8 M0 și sentimentul general față de noua
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Legendă: M0 Sociodemografice (model de bază) M1 M0 și încredere în partide M2 M0 și evaluări generale ale situației actuale la diferite nivele (individ, localitate, țară) M3 M0 și modernitate personală M4 M0 și interes, informare și cunoștințe (obiective și subiective) politice M5 M0 și evaluări ale votului (votul contează, dificultatea luării deciziei de vot) M6 M0 și alienare politică (eficacitate politică, politica este complicată, etc.) M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor M8 M0 și sentimentul general față de noua
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
personală Gradul de cunoaștere a unor limbi străine 0,62 Știe să utilizeze un PC Interes, informare și cunoștințe politice Interes declarat pentru politică 1,33 0,59 Se informează pe teme politice Cunoștințe politice obiective 0,88 Cunoștințe politice subiective 0,49 Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor 1,31 2,03 0,67 Votul unei persoane contează Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Politica este complicată 0,72 1,16 Alegătorii au de unde
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
greșită; +1 bună) 1,13 0,80 Probleme la nivelul localității 0,98 Evoluția traiului comparativ cu anul trecut 0,86 Interes declarat pentru politică 1,31 1,05 1,83 Se informează pe teme politice 1,13 Cunoștințe politice subiective 1,47 Decizia de vot este luată ușor 1,14 1,32 Votul unei persoane contează 1,12 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
96 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,61 Evoluția traiului celorlalți comparativ cu anul trecut 0,88 Interes declarat pentru politică 1,38 1,58 1,58 Se informează pe teme politice 1,22 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,68 Decizia de vot este luată ușor 1,38 1,23 1,56 Votul unei persoane contează 1,26 1,57 Alegătorii au de unde alege 1,52 1,51 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,93 1,14
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1,38 Transilvania 0,39 Muntenia 0,41 Probleme la nivelul localității 1,02 Evoluția așteptată a traiului pentru anul următor 0,70 Interes declarat pentru politică 1,56 Se informează pe teme politice 1,13 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,61 Decizia de vot este luată ușor 1,32 1,26 1,71 Votul unei persoane contează 1,51 1,63 Alegătorii au de unde alege 1,47 0,53 Politica este complicată 1,24 Încredere mare în PSD 12
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
are obiectiv pamfletarul (căci aici e vorba de pamflet și am vrut ca prin exemplele la care m-am referit să arăt cât de tare greșesc cei care-l consideră nedemn de o înaltă prețuire), ci câtă dreptate are el subiectiv. Adică de câtă bună credință (și mai ales mare credință) e însuflețit. Mânia lui trebuie să fie o sacră mânie; aceasta face parte esențial chiar din geniul pamfletului. Căci pamfletul nu are voie să fie altfel decât genial. În polemică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]