3,826 matches
-
cu babele lor; Povestea porcului verifică adevărul că pentru o mamă și cel mai pocit prunc e un Făt-Fru-mos etc. Amintirile nu ies nici ele din această formulă. În ele se simbolizează destinul oricărui copil: de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el pe încetul pe același drum pe care l-au luat și-l vor mai lua toți. Aci nu este nimic individual, cu caracter de confesiune ori de jurnal, căci Creangă povestește copilăria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
document eminent de arhivă etnografică și o mare pagină literară. Mara a trecut neobservat, ba mulți au socotit romanul neizbutit. În realitate e aproape o capodoperă. El narează tribulațiile sentimentale ale Persidei, fata Marei, căsătorită cu un neamț Națl, spre supărarea părinților din ambele tabere. Drama este etnică. Oamenii sunt tăcuți, greu de urnit, încăpățînați în prejudecățile și obiceiurile lor, mai dezghețați în gândirea colectivă decât în cea individuală. Arhaitatea mișcărilor mai este îngreuiată de factorul rasial, căci de o parte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
butoiaș de vin, a unei bucăți de pastramă sau a unui cârnaț. Păcatul lui constă într-o supraalimentație excesivă și în căutarea unui confort destul de rudimentar ca acela al atârnării picioarelor într-un laț de frânghie, Dumnezeu însă își manifestă supărarea în chip de piatră la ficat și părintele se întoarce la mânăstirea unde se consumă borș de cartofi necurățiți, în prada celei mai lirice dispoziții expiatorii. Plutește peste aceste nuvele râsul blând din Floricelele Sfântului Francisc, în care călugării fac
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca pe proprii mei copii (având și eu patru, la rându-mi), iar suferința mi-e cumplită când îmi văd primul copil bolnav (de la 21 de ani) și neajutorat, dar avându-i pe Leo și Bia în preajmă, îmi alin supărarea și trec, parcă, mai ușor peste obstacole. împreună cu acești doi minunați elevi, acum în ultimul an al ciclului primar, celebrăm spiritul care ne însuflețește, înțelegând iubirea ca pe o bucurie de a fi alături de cei care au nevoie de o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
liniște, dimineața, adică În perioada de Înviorare, erau destoinici; astfel că, deosebirea ieșea pronunțat În evidență. Chiar oamenilor sănătoși le este de sfătuit să se abțină seara de la actul sexual, deoarece, În acest timp corpul este slăbit, iar grijile ocupațiilor, supărările și neregularitățile În felul de a trăi exercită o influență nefavorabilă asupra fructului. Și..., cine nu ar voi să evite totul ce ar putea să dăuneze progeniturii. La persoane care duc un trai contra naturii, prin faptul că săvârșesc actul
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
V î.e.n. trebuie să ne uităm și în istoria vecinilor fenicieni și egipteni cu ca-re ei au avut relații de voie sau de nevoie și unde găsim informații despre ei. Să scormonim puțin în mitologie, chiar de vom face mare supărare ivriților mincinoși. Așera era o zeiță filisteană a fertilității descoperită în multe locuințe înainte de secolul Vl î.e.n. sub forma unei statuete ce prezintă o femeie pînă la brîu cu trăsă- turi fine, cu o podoabă pe cap, parcă din monede
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pusă la cale de vlahii Asan și Petru care a dus la desprinderea unor teritorii importante din imperiul bizantin și formarea primului stat al vlahilor în anul 1185 cu capitala la Tîrno-vo la 35 km sud de Dunăre. Plin de supărare pe isprava vlahilor, spune grecul ,,și nu s-au mulțumit să poată păstra cei al lor și să dobîndească doar toparhia Moe-siei, ci nu mai îndurau să nu aducă daune împărăției romeilor și să nu unească domnia misienilor și a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
păstorească bisericile din provinciile regatului Va-lahia și Bulgaria. Numele de Valahia se referă la teritoriile din nordul Dunării pentru că bizantinii au numit teritoriul din dreapta fluviului numai Moesia și Bulgaria mai la sud dar niciodată Valahia Chiar împăratul Balduin spune în supărarea lui că va distruge țara Moesiei care a fost luată cu uneltiri din mîna romeilor. Prin diploma apostolică din 25 februarie 1204 papa Inocențiu lll îi conferă titlul de rege... ,,sceptrum regni et regium mittimus diadema”. Este primul rege al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
trimite o scrisoare papei Grigore lX prin care își arăta recunoștința față de scaunul papal și cerea să-i recunoască titlu de rege primit de tatăl său. Papa îi răspunde că îl recunoaște deocamdată dominus al valahilor și bulgarilor ceea ce stîrnește supărarea lui Ioan Asan, desprinderea pe față de Roma și reîntoarcerea la biserica Bizantină. Papa Grigorie lX este ofensat și-l consideră pe regele valaho-bulgar ,,schismatic” și ,,protector de eretici” rupt din Antihrist și cere regelui Ungariei Bela lV în ianuarie 1238
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Carpaților dar de ea depindeau și ungurii și sașii din Țara Bîrsei sau alte meleaguri vecine. Totodată în Regatul Ungariei, românii erau organizați cu o biserică proprie iar unii unguri și sași nu se rușinau să treacă la or-todoxie, stîrnind supărarea tartorului de la Roma. Primul episcop al românilor menționat cu această funcție religioasă și atestat documentar la anul 1353, este Chiril Românul de Prezemzsl -azi Polonia - în Țara Bolohovenilor. Înscrisul papal dovedește că românii care au intrat în organizarea diocezei cu-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au intrat în organizarea diocezei cu-mane ce cuprindea în Moldova, ținutul între Carpați și Siret iar în Valahia dealurile subcarpatice, erau organizați tot în vechile lor structuri de cnezate păstrîndu-și chiar și episcopii de rit ortodox care a stîrnit supărarea pontifului catolic. Termenul de ,,popoare” în acest text are sensul de structuri organizatorice și nu națiuni în sensul modern al cuvîntului. Aceste structuri militare românești și altele similare, identificate de diferite izvoare, au dat primele piept cu invazia tătară în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiica lui. A-ți duce viața într-o gloată de oameni proști este rău de două ori. A o lua(a se căsători) și apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pen-tru Emie și Maico, o mare frămîntare și supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la ușă au bătut pentru căsătorie acei credincioși macedoneni. Cererea a fost acceptată și a ieșit din Istria, reședința neamului ei ales, îmbrăcată cu haine de sărbătoare și încălțată cu cizme cu tocuri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
descoperit la Poiana Coțofenești datat pentru secolul Vll î.e.n. Tăblița menționată arată bunele relații care erau în acele vremuri între sarmați și geți și ele vor fi tot așa încă vreo 700 de ani de nu le-ar fi cu supărare specialiștilor. Dar geții nu practi- cau înhumarea ci numai incinerarea iar sacrificarea cailor la moarte unui om foarte important era specifică numai neamului sarmaților așa cum arată T 58 turnată la moartea marelui preot get Ili, martirizat de lepre ca Iisus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
b) „necunoașterea reciprocă nu doar a limbilor, ci și a literaturilor teologice respective”; c) „divergențele de ordin cultural sau ecleziastic (căsătoria preoților, interzisă în apus; întrebuințarea în cult a azimei în apus și a pâinii dospite în răsărit etc.)”; d) supărarea Papei Nicolae față de consacrarea laicului Fotie la rangul de patriarh, „uitând” de cazul lui ambrozie, devenit episcop „al Milanului”. În general, cauza ar consta în consacrarea unor laici în funcții ecleziale; e) proclamarea de către Papă, în secolul al VI-lea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
întrebuințeze. Bătrânul doctor Isac a esecutat singur el opt fricțiuni și l a scăpat pot zice în toată puterea cuvântului chiar de la moarte. Nu-ți pot descrie crizele ce le-a avut la a patra fricțiune. De frică și de supărare am căzut iarăși bolnavă la pat, de nu v-am putut scrie atâtea zile. Mulțumesc lui D-zeu că a scăpat cu totul, poate merge, se simte bine, este foarte cuminte: numai slab, are fața așa de curată cum n-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Pălăria albă: * oferă o privire obiectivă asupra informațiilor; * este neutră; * este concentrată pe obiective și imagini clare; * stă sub semnul gândirii obiective. * Pălăria roșie * dă frâu liber imaginației și sentimentelor; * oferă o perspectivă emoțională asupra evenimentelor; * roșu poate însemna și supărarea și furia; * descătușează stările afective. * Pălăria neagră * exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata; * oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra problemei în discuție; * este perspectiv gândirii negative, pesimiste. * Pălăria galbenă * oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației; * galbenul simbolizează lumina
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de la pușcărie. Am fost pe la frate-su, mă rog... și m-am Întâlnit cu Puiu Atanasiu. Și zic: „Dom’le, m-am speriat când v-am văzut atunci”... Și mi-a spus: „Nu sunt absolut deloc supărat... Nu e nici o supărare”. M-a Îmbrățișat și cu asta basta... Eu, ce să zic? Eu, față de colegii de facultate, n-am mișcat În front, dom’le! Nimic! Cu ăștia cu care am fost În pușcărie mai discutam câte ceva... Și tot ce ai discutat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
c-o fost la mine acasă și-o spus despre mine cum sunt... Cum ați resimțit a doua arestare? A fost mai dificilă ca prima? În prima eram tânăr, n-am considerat că pierd nimica, numa’ atâta mă gândeam la supărarea părinților... A doua a fost un pic mai greu, că mă căsătorisem, și din nou supărare... De data asta mă gândeam nu numa’ la părinți, ci și la soție... Eram deja mai matur, mai altfel, aveam 27 de ani, nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a doua arestare? A fost mai dificilă ca prima? În prima eram tânăr, n-am considerat că pierd nimica, numa’ atâta mă gândeam la supărarea părinților... A doua a fost un pic mai greu, că mă căsătorisem, și din nou supărare... De data asta mă gândeam nu numa’ la părinți, ci și la soție... Eram deja mai matur, mai altfel, aveam 27 de ani, nu mai veneam cu entuziasmul copilăriei... Da’ nu m-a demoralizat, nu nimica. De data aceasta a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Om de lume de altfel, însă un chefliu de întâia forță, avea banda lui cunoscută și temută. Când intra prin locurile de petrecere, mai ales prin localurile de noapte și prin grădinile din afară de oraș, era îngrijorare. La cea dintâi supărare, Ionel Isvoranu sărea la bătaie cu întreaga lui companie. Nimeni nu putea să i se împotrivească, fiindcă Ionel Isvoranu, pe lângă prestigiul invincibilității lui, adăuga numărul, forța organizată, o mare îndrăzneală și o grozavă agerime în luptă. bucureștiul în 1871 159
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gîndul că treaba asta e definitiv încheiată. Faptul că, încă dinainte de începerea procesului, soția sa, care și ea mi-a fost studentă, trăiește în concubinaj cu un maistru dintr-o școală de țară îl înnebunește. În inima lui neagră de supărare e hotărît să n-o ierte sub nici un chip. „Am să țin rugăciuni și posturi, să-i pedepsească Dumnezeu: pe el că s-a băgat în căsnicia altuia, pe ea că m-a mințit că, în afară de taică-su, nu va
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru a se murdări de noroi și a-l pedepsi, apoi fiindcă e murdar! Din școala militară de neuitat, prin dramatismul ei, i-a rămas lecția de acostare la mal pe Olt. în ciuda momentelor dure, nu privește în urmă cu supărare. A tras foloase și din ele. Trecutul cu trecutul, de prezent e nemulțumit, căci - îmi precizează - pretutindeni, sfidînd normativele și regulamentele, se răsfață arbitrariul. Din această cauză, crede că nu va reuși deplin, dacă nu va găsi pe cineva sus-pus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
inimaî *A trecut pe la noi „Bunicul”, să-i spunem unde-i „Plafarul”. Eram singur. Cînd să iasă pe ușă, l-am întrebat ce anume caută acolo. „Măghiran”, mi-a răspuns el mohorît. Apoi, stimulat de întrebare, i-a dat drumul supărării. Cu cîtva timp în urmă a cumpărat de la unul din piață „buruieni pentru tumoră”. (Mi-a relatat și cum le-a tîrguit: Aciala a cerut 120 de lei pe o porție, iar el i-a spus că nu are atîția
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mitocaru. Acesta a comis imprudența să spună cuiva că, în lipsa nevesti-sii, plecată la un tratament, și-a pregătit singur mîncarea. După ședință, mîhnit, el m-a întrebat: „Ce voia: să nu fac, sau să mă însor cu altcineva?” Din păcate, supărarea i a trecut repede. Azi mi-a spus: „Ieri parcă a fost mai blînd. A adus Kalmuski vin (căci a aflat că va primi Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) și atmosfera a fost mai bună”. Unora le trebuie - constat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau pentru cine. Pare inutil, de vreme ce există „Mica publicitate” în ziare. *Pot spune despre mine ceea ce spunea cîndva Sartre despre sine: „J’ai toujours pensé contre moi-même”. *După ce lovește, G. face teoria obiectivității: „Domnule, eu nu sînt ranchiunos, nu țin supărare, n-o fac pe pudicul. Îmi place să discut bărbătește. Viața m-a învățat să țin la tăvăleală. Păi, dacă aș sta să mă gîndesc cîți m-au jignit, la Galați sau aici, la Bacău, n-aș mai face nimic
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]