4,737 matches
-
de învățământ superior conform legii și prin programarea, organizarea, desfășurarea și perfecționarea procesului de învățământ. Or, prin restricțiile impuse de actul normativ criticat este afectată și dispoziția constituțională a art. 1 alin. (5) potrivit căreia " În România respectarea Constituției, a supremației și a legilor este obligatorie". De asemenea, dreptul legiuitorului ordinar ori delegat de a stabili conținutul autonomiei universitare este limitat de respectarea substanței respectivului drept. De aceea, Guvernul, ca autoritate legiuitoare secundară, pentru a garanta substanța dreptului, este obligat să
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
prevăzuți la art. 3, care susțin și promovează examenul de licență în condițiile prezentei ordonanțe." Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, ale art. 32 alin. (6) referitoare la garantarea autonomiei universitare, ale art. 53 referitoare la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Brumărescu, citată mai sus, § 61). 24. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata
HOTĂRÂRE din 29 iulie 2008 definitivă la 1 decembrie 2008, în Cauza Mitrea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228239_a_229568]
-
României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum și orice alte dispoziții contrare." În opinia autorilor sesizării, legea criticată contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, respectiv al supremației Constituției, art. 4 alin. (2) privind criteriile de discriminare, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 32 alin. (6) cu referire la autonomia universitară, art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales, art. 44
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
acte ale Guvernului, respectiv Parlamentului, precum și de conflicte juridice de natură constituțională între cele două autorități, în legătură cu angajarea răspunderii asupra proiectului Legii educației naționale, că rolul său este, potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, acela de "garant al supremației Constituției". II. În ceea ce privește neconstituționalitatea intrinsecă a unor texte din legea criticată, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate privește mai multe probleme: învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale, autonomia universitară, ocuparea unor funcții de conducere în cadrul universităților, dreptul de a fi
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
Revizuirea Constituției", condiții care se referă la inițiativa revizuirii și limitele revizuirii. Totodată, Curtea urmează să se pronunțe cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internaționale în materia drepturilor omului, la care România este parte, iar, în exercitarea rolului său de garant al supremației Constituției, să examineze modificările propuse din perspectiva principiilor care fundamentează și definesc statul român, prevăzute de art. 1 din Constituție. A. Îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea dreptului de inițiativă în materia revizuirii Constituției Curtea reține că dreptul Președintelui României de a
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
instituții în cadrul procedurii de suspendare a Președintelui. În exercitarea competenței atribuite de Constituție, respectiv analizarea săvârșirii unor fapte grave prin care Președintele încalcă prevederile Constituției și pronunțarea unei soluții cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituțională își asumă rolul de garant al supremației Constituției. În virtutea acestei calități, Curtea este unica autoritate care se poate pronunța asupra faptelor de încălcare a ordinii juridice constituționale la care se referă art. 95 alin. (1) din Legea fundamentală, precum actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
cuprinzătoare pe care o conține în prezent Constituția la o formulare enumerativă, care cuprinde, pe lângă lege, Constituția și deciziile Curții Constituționale. Modificarea reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1), conform cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției". În exercitarea acestui rol constituțional, Curtea se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, precum și asupra excepțiilor de
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
Modificarea reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", coroborate cu cele ale art. 142 alin. (1), conform cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției". În exercitarea acestui rol constituțional, Curtea se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, precum și asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial sau ridicate direct de Avocatul Poporului. Potrivit art.
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
acest control. Or, o atare interpretare, care ar conferi legiuitorului ordinar ca, prin intermediul unei legi infraconstituționale, să adauge la Constituție noi cazuri de acte administrative exceptate de la controlul judecătoresc, contravine principiului constituțional consacrat de art. 1 alin. (5) referitor la supremația Constituției, precum și principiului prevăzut de art. 21 privind accesul liber la justiție și, implicit, art. 152 alin. (2) care stabilește interdicția revizuirii prevederilor constituționale care ar avea ca efect suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Pe de altă parte
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare." ... Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) și (5) cu referire la separația puterilor în stat și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) referitoare la convențiile colective de muncă, art. 43 alin. (1) privind dreptul la grevă, art.
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative. Articolul 71 Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparentă deciziei și supremația interesului public. Secțiunea a 2-a Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și a altor funcții publice de autoritate din administrația publică centrală și locală Conflictul de interese în exercitarea funcției de membru al Guvernului și
LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232284_a_233613]
-
50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010. Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul
DECIZIE nr. 169 din 28 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1), art. 13 alin. (2), art. 14 alin. (1) lit. t), art. 14 alin. (2), art. 36, art. 88 alin. (1) lit. b) şi d), alin. (2) şi (3), art. 91, art. 92 şi art. 95 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240962_a_242291]
-
de natură a afecta prevederile constituționale referitoare la România ca stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, iar respectarea Constituției, a supremației și legilor este obligatorie. Totodată, împrejurarea că un anumit bun face sau nu parte din patrimoniul cultural este o problemă ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât aceasta se pronunță numai asupra contrarietății unei dispoziții cu Legea fundamentală, neputând cenzura o
DECIZIE nr. 269 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 209 alin. 2 lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240990_a_242319]
-
prezentei legi." Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la România ca stat de drept, în care dreptatea are valoare supremă și în care respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei, art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art.
DECIZIE nr. 53 din 25 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. 3 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 244-246, art. 248 şi 279 din Legea nr. 297/2004 raportate la art. 244 alin. (5) lit. a) pct. 2 şi lit. b) şi alin. (7) lit. a) cu aplicarea art. 276 lit. c) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240590_a_241919]
-
și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare: (...) f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;". În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 alin. (2) teza întâi referitor la dreptul cetățenilor la pensie și în art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Sunt invocate și prevederile art.
DECIZIE nr. 166 din 28 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240899_a_242228]
-
de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. Distinct de cele arătate, Curtea mai constată că, în prezenta cauză, invocarea încălcării principiului constituțional al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor este neîntemeiată, având în vedere că prevederile legale criticate sunt conforme dispozițiilor constituționale indicate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3
DECIZIE nr. 166 din 28 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240899_a_242228]
-
modificările corespunzătoare în desfășurarea executării. Dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului la Convenție, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată fi
DECIZIE nr. 198 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală şi art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240934_a_242263]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, trebuie să fie interpretat în lumina preambulului la Convenție, care enunță supremația dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată în mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe să nu mai poată fi supusă rejudecării (Hotărârea din 28 octombrie 1999, pronunțată în Cauza Brumărescu împotriva României, paragraful 61
DECIZIE nr. 198 din 6 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală şi art. XXIV alin. (1)-(3) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240934_a_242263]
-
României spre promulgare în aceeași zi, legea fiind publicată a doua zi în Monitorul Oficial al României. Se apreciază că un asemenea viciu de procedură nu poate fi înlăturat, fiind încălcate principiul constituțional conform căruia "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", precum și cel potrivit căruia " Nimeni nu este mai presus de lege". De asemenea, se reține că, prin Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010 , Curtea Constituțională a stabilit definitiv și general obligatoriu că a
DECIZIE nr. 365 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a prevederilor art. 1 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din aceasta, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241589_a_242918]
-
personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%." În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile
DECIZIE nr. 280 din 22 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241653_a_242982]
-
tribunalelor sunt ordonatori terțiari de credite. Articolul 15 (1) Ministrul poate adresa mesaje publice pe teme generale de justiție, de politică legislativă a statului, constituționale sau de politică generală, din perspectiva funcționării sistemului judiciar ca serviciu public și a asigurării supremației legii și bunei funcționări a statului de drept. ... (2) Ministrul poate acorda diplome, premii și distincții stabilite prin ordin, pentru merite în activitatea judiciară, în practicarea unei profesii juridice sau pentru orice altă performanță profesională în domeniul juridic. Secțiunea a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241716_a_243045]
-
a verifica hotărârile Parlamentului pentru neconformitatea lor doar cu Constituția, iar nu cu vreun regulament. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că acestea cuprind două importante principii: obligația constituțională de respectare a Constituției și a supremației ei, a cărei garanție principală este reprezentată de controlul de constituționalitate efectuat de Curtea Constituțională, respectiv obligația de a respecta legea, la care veghează instanțele judecătorești, pentru că se aplică în raporturile legii cu actele juridice subsecvente acesteia și cu care
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
din 28 februarie 2012, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată." Prevederile constituționale invocate expres în susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt: - Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; - Art. 64 alin. (1), (4) și (5): "(1) Organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. (4) Fiecare Cameră își constituie
DECIZIE nr. 307 din 28 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 5 din 28 februarie 2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile și art. 51. În realitate, Curtea constată că autorul excepției are în vedere dispozițiile art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aspectele de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză au mai fost analizate de Curtea Constituțională și cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 707 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 125 din 16 februarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (2) şi art. 198 liniuţa 14 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241275_a_242604]