4,234 matches
-
domoală, cu un cer pe care se întindeau fuioare lungi și transparente de nori alburii. Culesul se apropia de sfârșit. În fața cramei, erau așezate teascul, căzile cu struguri și mai la o parte dejul și călcătorul în care un om surd călca. Din dejul în care se scurgea, mustul era dus cu cofele în butoaiele din cramă. La treaba asta lucrau mama, mătușa Irina și, cu un cofăiel, dam și eu ajutor. Lângă crama noastră, se afla un ulm bătrân, înalt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să apuc cu mâna, aplecându-mă mult pe marginea dejului, cofăielul care plutea pe mustul ce umpluse ca pe trei sferturi dejul și tot întinzându-mă și aplecându-mă, am dat cu capul în jos și începe zvârcoleala în must. Surdul din călcător nu văzuse și nu auzise nimic, juca deasupra sacului dansul milenar, iar eu, jos, mă umflam cu must și mă luptam cu moartea. Cât va fi durat această cumpănă nu știu, dar târziu, după ce mă trezisem din începutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de după un mănunchi de frunze ruginii. A mai cârâit o dată, și-a luat zborul și în toamna aceea nu am mai văzut-o. Împrejurul meu era liniște, nimeni nu mai lucra, soarele se apleca spre Apus. În stânga mea, se așezase surdul și undeva departe se auzea bătaia unui câine și, ca în surdină, o detunătură de pușcă. În noaptea aceea, întins și învelit pe fânul din colțul cramei, am ascultat până târziu cântecul greierilor și poate m-am gândit la întâmplările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Vest și o verigă fermă a "arcului sanitar" din jurul acesteia, care-i va consolida securitatea. Este vorba, într-adevăr, de o coardă sensibilă a Rusiei, în condițiile în care NATO a ajuns la Prut. Și totuși, Rusia pare a fi surdă la declarațiile de dragoste ale lui Smirnov; îi pregătește debarcarea și vrea să meargă pe mâna lui Voronin. De fapt, Voronin merge pe mâna Rusiei, el fiind un simplu pion într-un joc geo-politic de anvergură globală. Ce se ascunde
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a musculaturii și tegumentelor etc, care cu timpul fac ca bolnavul să nu mai poată face nici o mișcare. Lipsa mișcării duce la blocarea articulațiilor, care devin foarte dureroase la orice tentativă de mișcare. Aceste dureri se suprapun peste durerile osoase surde și permanente datorate osteoporozei instalate tot ca o consecință a lipsei mobilizării. De fapt, lipsa mișcării și imobilizarea la pat crează stază aproape în toate organele putând să apară complicații de tot felul, la nivelul lor. Complicațiile vasculare constau în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este complicat și specific, în pronunție remarcîndu-se fenomenul denumit stød [stöð], care presupune o închidere bruscă și incompletă a glotei, ceea ce produce o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura gramaticală, depărtîndu-se astfel de germană. Se păstrează însă corespondența cu germana în unele aspecte de topică, care este inversată atunci cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern [gεrn] "cu plăcere", neer. leggen [΄lεγə] "a explica", sp. paquete [pa΄kεte] "pachet", pg. talher [tə΄(εr] "tacîm", sued. vän [vεn] "prieten", it. zebra [΄(εbra] "zebră" f = consoană fricativă labiodentală surdă: norv. ferdig [΄fä:di] "gata", germ. Vater [΄fatər] "tată", dan. flag [fla:γ] "steag", pg. fechar [fi΄(ar] "a închide", sued. fysik [fü΄si:k] "fizică", engl. frog [fr(g] "broască" g = consoană oclusivă velară sonoră: sp. guerra [΄ger-ra] "război
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg. janela [(ə΄nεlə] "fereastră", fr. juillet [(ü΄jε] "iulie", rom. javră [΄(avrə] k = consoană oclusivă velară surdă: dan. kold [k(l] "rece", neer. komen [΄kome] "a veni", germ. können [΄könən] "a putea", engl. duck [d(k] "rață", pg. carro [΄ka(u] "mașină", it. casa [΄kaza] "casă", norv. kart [kat] "hartă", sued. kust [k(s:t] "coastă" l
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prost", lund [lөnd] "crîng; dumbravă" ( = vocală posterioară deschisă: pg. porta [΄p(rtə] "ușă", norv. velkommen [vel΄k(mən] "bun venit", sued. pojke [΄p(jkε] "băiat", dan mål [m(:l] "limbă", fr. comme [k(m] "ca, precum" p = consoană oclusivă bilabială surdă: norv. hjelp [jelp] "ajutor", pg. pensar [pẽ΄sar] "a gîndi", it. pizza [΄pit-tsa], sued. apoteker [apo΄tekər] "farmacist", engl. paint [peint] "vopsea" r = consoană vibrantă apicală alveolară: it. sorella [so΄rel-la] "soră", pg. rapaz [rə΄pa(] "băiat; tînăr", engl.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară labială
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
norv. kveld [kvel] "seară", sued. svart [svat:] "negru", dan. kniv [kni:v] "cuțit" w = semivocală posterioară: engl. white [wait] "alb", dan. over [΄(w(] "deasupra", fr. trois [trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pretorului Postum, mereu înflăcărat de focul nebunei tinereți, Horațiu susține, evitând să-și deconspire noua pasiune, că nu mai nutrește astfel de avânturi juvenile : Postum, ești încă tânăr și inima-ți tot zburdă./ La glasul Afroditei a mea acum e surdă./ Tu ești de abia în floare, eu sunt cu capul sur/ Retras din tinerețe sub cortu-mi, la Tibur. Sceptic, Postum pune la îndoială impasibilitatea afișată de poet : Ce ? Nu mai ești ca mine ?... în fața frumuseții/ Nu să mai bate peptu-ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu un ceas ori două de călătorie, ci o întreagă viață. Nu ne pretind în schimb să ne facem, la rândul nostru, timp de ele. Există încăperi care, deși conțin numeroase cărți, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simți o ostilitate surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere. Cârpa de praf a gospodinei și-a făcut periodic datoria și atât. Cotoarele colorate și-au pierdut strălucirea. Cărțile au ochii stinși. O bibliotecă frecventată zilnic este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
într-un azil. De atunci, am rugat-o pe fiica mea, care locuiește la sanatoriu, să doarmă acasă. Dar ea e infirmieră și în nopțile de gardă nu poate veni, atunci rămân singură cu Motea, bătrâna mea servitoare, care e surdă și se culcă odată cu găinile. Sunt foarte mulțumită că sunteți aici, domnule locotenent, prezența dumneavoastră mă liniștește. Numai că vă întreb: de ce a apărut în momentul ăsta, tocmai în momentul ăsta? De zece ani de când a murit, ar fi avut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lăsat care își înmuia franjurii în mare, era încă zi, dar farul se și aprinsese, iar lumina lui mătura la intervale regulate hula marină, de-acum acoperită de întuneric. De jur împrejur, nici țipenie de om. Niciun zgomot, afară de amenințarea surdă a mării. Omenirea era invizibilă, ca înainte sau după o catastrofă. Dintr-odată se făcu foarte întuneric. Noaptea, ieșită din trunchiurile jilave ale salcâmilor, îl adună sub aripa ei înghețată. Un fior îi trecu pe șira spinării. Se întoarse bâjbâind
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Adăugind aceste efecte la cele provocate de colectivizarea forțată, de privarea de libertate și independență, de radicalizarea teroristă care a însoțit ascuțirea tensiunilor internaționale, această politică "de reparație" a avut drept consecință trezirea în țările de est a unei ostilități surde care nu se baza numai pe nostalgicii "fostului regim" așa cum vor afirma conducătorii comuniști. Această atitudine ostilă este prezentă și în rîndurile țăranilor și ale muncitorilor, numai că nu exista atunci nici o modalitate de a fi exprimată în mod deschis
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai flexibili la schimbare, acceptând faptul că ei se întind de la triumfalismul negativ la cel pozitiv. Dacă ne oprim la prezent, și trebuie s-o facem, se impune o reechilibrare culturală, mai ales că elitele (sau parte din ele) devin surde la evoluțiile ce se petrec în jur. Oare neutralitatea lor ideologică nu poate fi interpretată ca un cinism lipsit de ideal? Teoretizarea elitei trebuie să însemne adaptare, aplecare spre semenii din comunitate, spre îndreptarea lor în direcția educației și sensibilizării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cum se cuvine valorile noastre! 57 Iată o constatare sumbră a lui Jacques Séguéla: "Aureolate de priceperea lor, elitele ajung repede să se împăuneze cu o pretinsă știință de a face orice. Ele se complac în superioritatea lor, până ce devin surde la evoluțiile ce se petrec în jur. Neutralitatea lor ideologică este interpretată cu un cinism lipsit de ideal. Etica lor, a eficienței, rimează cu practicarea amoralității, teoretizarea lor este inadaptare, luciditatea lor rece inumanitate cronică...". Acest portret pare a fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]