61,456 matches
-
Cannes-ul nu va duce lipsă de evenimente paralele competiției: un Colocviu de două zile despre "Cinematograful viitorului" organizat de "Le Monde", despre creația cinematografică față cu transformările economice și tehnologice ale lumii noastre; o amplă Retrospectivă de filme pe tema "Cinematograful visînd viitorul", organizată în parteneriat cu Cinemateca Franceză; Omagii lui Robert Bresson și Luis Buñuel; tradiționala Lecție de cinema va fi susținută, în 2000, de Agnès Varda (probabil "de la 5 la 7"); Ottar Iosseliani, care va prezida juriul Caméra
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
Rodica Zafiu Într-un articol apărut în 1960 (în volumul Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, II), "Nume de locuitori derivate de la teme străine", Magdalena Popescu afirma că sufixul -iot, de origine greacă, ar fi, în limba română, total neproductiv. Lăsându-se identificat în cîteva împrumuturi, sufixul nu ar fi format în română cuvinte noi (unica excepție menționată, derivatul sinaiot, era considerată discutabilă
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
a acestui întreg care este cartea rămîne însă devotată unei existențe în luptă cu halucinația și coșmarul. În aceste condiții, rugăciunea devine un model și arta un prilej de meditație. Autorul este conștient de marile modele ale literaturii și tratează temele cu un autentic bun gust. El apelează la acea magie a versului tipic baudelaireană și, fie că o face cu voluptatea scrisului, fie că teama de reacțiile fiziologicului așa cum le descrie îl implică într-o direcție opusă, cea a izolării
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
dorește să iasă din această poveste halucinantă dorind să uite toate aceste lucruri ciudate, pe care le considera, foarte credincioasă fiind, o lucrătură a forțelor întunericului. S-a scuzat și ne-a rugat să nu o mai deranjăm pe această temă lăsându-mă să folosesc cum cred de cuvință cele două plicuri, înțelegând că aceasta este ultima dorință a soțului său. Discuția s-a terminat în termeni amiabili, repetândumi că vrea să uite această poveste și că de altfel în curând
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
pentru viola da gamba, dimineți care trec lăsînd în urmă un om singur, nemaipomenit de singur, închis ermetic în carapacea sa, dincolo de care nu pot pătrunde decît sunetele violei și spectrul doamnei de Sainte Colombe. Nu numai că muzica reprezintă tema principală a micului roman, dar narațiunea însăși pare să urmeze un principiu muzical, imaginile au o mișcare simplă și gravă în același timp, de nisiparniță al cărei conținut se scurge lent, iar impresia generală este de alunecare în gol, spre
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
pe care profesorul îl anunța, în anii treizeci, ca o apariție iminentă). Dar în îndelungatul său stagiu de studii, acumulase atîta carte încît era un efectiv erudit în materie, putînd alcătui, la cerere, unui student, pentru o lucrare cu orice temă sociologică, o bibliografie completă și chiar la zi. Ajuns profesor de sociologie la Iași, a fost surprins de dezlegările finalmente ale războiului. Și cum avea în el demonul organizării structurilor intelectuale, aici încă, în capitala Moldovei, pune temeliile Asociației pentru
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr din EUROPHORION apărut sub conducerea regretatului Iustin Panța este acela triplu (124-126) pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Ontario i-a consacrat în această toamnă retrospectiva "Godard for Ever", reiterîndu-i maxima platoniciană potrivit căreia "Cinematograful nu este o reflecție a realității, ci realitatea acestei meditații". Acest film al celui ce a inițiat și anticipat mai toate inovațiile și temele în cinematografia contemporană - asemeni altor maeștri ai modernității Schönberg, Joyce, Picasso, Brecht - a avut darul, la acea oră de criză, să capteze atenția unanimă. În felul atît de personal al lui Godard, uzînd de erudiție și sarcasm, vorbind ca-ntotdeauna
Festival în doliu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15833_a_17158]
-
ale unui Alecsandri sînt interesante pentru mișcarea de idei a epocii, dar nu cuprind o evaluare realistă a forțelor aflate în concurență în perioada contemporană lor. Istoria este cîmp de preocupare pentru poeți, căci ei se cufundă în visări pe tema creșterii și descreșterii popoarelor, al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai mult sau mai puțin adînci, mai mult sau mai puțin sugestiv exprimate, în funcție de personalitatea fiecăruia, meditații care nu conțin, în general, analize lucide asupra
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
idei prin care principiul vieții a încercat să înfrîngă legea inexorabilă a morții. Astfel, civilizația egipteană a vrut să realizeze nemurirea prin construcții arhitectonice, Grecia prin artă, Roma printr-un sistem politic indestructibil etc. Nu intru în detalii; am dezvoltat tema în al doilea număr din Caietele Mihai Eminescu publicat de regretatul Marin Bucur în 1973. Doar două episoade ale poemului nu descriu civilizații: Dacia, care se dovedește a fi un tărîm paradisiac, civilizație în potență ce se va deștepta la
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
alte discursuri narative. Asemenea trăsături există, deși povestitul viselor e în multe secvențe perfect confundabil cu relatarea unei întîmplări adevărate, a unei experiențe personale, a unui film sau a unei cărți (eventual cu subiect fantastic). într-un articol pe această temă ("Dream-reporting discourse", în Text, nr. 4, 1984), Benny Shanon și Rivka Eiferman analizau, pe baza unui corpus oral, situația discursivă particulară a povestirii de vise: de articulare logică și de raționalizare a unor experiențe psihologice confuze, vagi, care rămîn oricum
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
nu e la primul acces de acest fel. O polemică de acum cîțiva ani cu Llosa îl găsea de aceeași parte - rea! - a baricadei. Grass se numără printre cei care, trăindu-și întreaga viață la adăpostul civilizației occidentale, delirează pe tema ororilor acestei civilizații și a victimelor ei din rîndul țărilor foste comuniste ori din lumea a treia. Cînd s-a dus o dată la Gdansk, pe vremea regimului comunist polonez, n-a putut consuma carnea conservată de pui pe care regimul
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
ei, O enigmă întunecată, este poate puțin prea facil și melodramatic pentru o scriere atât de lucid structurată și de captivantă prin chiar conceptele dezvoltate. Autorul procedează în fapt la o lectură minuțioasă a textelor celor doi mari filosofi pe "tema evreului". Nu mai puțină acribie este investită în recunoașterea influenței lor - adeseori chiar asupra unei părți a intelectualității evreiești. Subiectul se distinge în orice caz, indiferent de planurile de autor, prin complexitatea sa intrinsecă, dat fiind uriașul volum al exegezei
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Marina Constantinescu La Teatrul Odeon s-a desfășurat ediția a IV-a a Festivalului de umor negru pur sînge românesc Humorror, organizat de Connex. Tema a fost Mama, buba!, structurată pe trei secțiuni: Schizogrophia (secțiunea de caricaturi), Lethalia (cea de teatru) și Fotofobia (secțiunea de fotografie). Nu știu exact cine face selecția spectacolelor din concurs. Nu pot să spun decît că unele titluri din program
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
în a fi interesat și de cum se spune. Regizorii nu mai au putere să lupte cu acest handicap, să lucreze cu actori. Așsadar, despre performanță nici nu poate fi vorba. Calitatea spectacolelor scade, în consecință. Mama, buba! nu este doar tema Festivalului Humorror, ci o problemă cît se poate de serioasă și de gravă a școlii românești de teatru. Nici Constantin Cicort, protagonistul spectacolului, actor cu experiență, deși s-a străduit să facă față unui registru nou, unui rol cu adevărat
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
o judecată generală. Există războaie, conflicte armate care transformă popoare în cenușă. Și din cenușă, spre nefericirea noastră, politica scoate, cu ajutorul editurilor, peste noapte, scriitori de succes. Ce părere aveți despre această situație șocantă? Războiul a fost dintotdeauna una din temele esențiale ale literaturii. Gândiți-vă la Iliada. Azi, războiul apare ca un rău absolut. Evident, numai unora. E suficient să citim presa cotidiană, ca să dăm, din nefericire, peste apologii ale luptei oarbe, peste rezultatele ei... Orice război are profitorii lui
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
gloanțele mizeriei, ale foametei, ale unei sărăcii care te îndeamnă să recurgi la crimă, furt, perversiune, la vinderea și cumpărarea copiilor, a tinerelor femei etc. Războaiele acestea nu prea scot la iveală artiști, scriitori. Lupta contra mizeriei este una din temele tradiționale ale romanului. E suficient să ne gândim la Les Misérables, la cărțile lui Zola, la mulți alți romancieri. Societatea de consum exercită o cenzură vigilentă, ia măsuri împotriva acestor reprezentări. Da, există profitori de pe urma războiului. Pe același ton, aș
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
șef a fost mulți ani, pe vremea lui Ceaușescu, Păunescu vrea să facă acum, oftînd după beneficiile ceaușismului. Dl Păunescu poate fi admirabil pentru cei care nu pot sau nu vor să înțeleagă că problemele României nu mai coincid cu temele și cu obsesiile acestuia. Dar cînd un om care reprezintă puterea în Senatul României, se întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
Dl Păunescu poate fi admirabil pentru cei care nu pot sau nu vor să înțeleagă că problemele României nu mai coincid cu temele și cu obsesiile acestuia. Dar cînd un om care reprezintă puterea în Senatul României, se întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
pentru cei care nu pot sau nu vor să înțeleagă că problemele României nu mai coincid cu temele și cu obsesiile acestuia. Dar cînd un om care reprezintă puterea în Senatul României, se întoarce la temele ceaușismului, comparîndu-le, nesăbuit, cu temele democrației și ale actualei puteri, mă tem că publicul nu numai că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
-l cunoaște personal, mai tîrziu), Pavel Chihaia ajunge la a opera analogii între operele de artă veche studiaite și alte referințe ale timpului lor, de ordin pluricultural, încercînd a stabili "criterii de judecată și apreciere mult mai largi". Pornind de la temele legate de arta românească a secolului al XIV-lea și vechile noastre cetăți de scaun, Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format din mers elaborează un important studiu, Immortalité et décomposition dans l'art du Moyen Age, apărut la Madrid, în 1988
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
anul al treilea și împărțeam camera cu câțiva juni filologi. într-o seară, unul dintre ei a sosit însoțit de-un tânăr brunet, cu barbă subțire și zâmbet serafic: "E palestinian și caută pe cineva de la engleză să-i facă temele!" Nu mai știu dacă eu sau un coleg de grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
grupă l-am ajutat în seara aceea pe palestinian să facă traducerea din română în engleză și invers, dar știu că a continuat să ne viziteze vreme de câteva săptămâni. Mereu zâmbitor și rostind aceeași propoziție-tip: "Faci la mine tema!" Zâmbitor, dar și imperativ. în acele seri am aflat că nu venise să studieze nici medicina, nici științele economice și nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
piloții arabi care-au condus avioanele răpite în clădirile gemene din Manhattan, de ceva care mă frapase în comportamentul palentinianului "nostru": perfecta bonomie în relațiile cu semenii și liniștea desăvârșită de pe chip. Atunci când se întâmpla să n-avem timp de "temele" lui, se retrăgea tăcut, dar revenea de câte ori era necesar - adică până când își atingea scopul. Vorbea cu un fanatism afabil - ca și cum ar fi vorbit despre vreme - despre datoria lui față de Islam și de Arafat, spunând că n-ar ezita nici o clipă
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Cronicar Protejarea limbii române Presa cotidiană a reprodus, nu demult, dezbaterile din Senat pe tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George Pruteanu și se intitulează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]