64,222 matches
-
coerentă cu o viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic nu este mai practic decât o teorie bună, această teorie (combinație reușită a multiplelor ei formații intelectuale) poate și trebuie să aibă relevanță pentru politicile publice. O parte tare a lucrării este demonstrația vastă, rar practicată în literatura românească de specialitate, a faptului că, adesea, ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viață împlinită, autoafirmativă și liberă și nicidecum doar cu o nefericire de o natură sau alta (abandon, sărăcie), fiindcă ea dispune și de instrumentele teoriei politice feministe. Știe că, fiindcă nimic nu este mai practic decât o teorie bună, această teorie (combinație reușită a multiplelor ei formații intelectuale) poate și trebuie să aibă relevanță pentru politicile publice. O parte tare a lucrării este demonstrația vastă, rar practicată în literatura românească de specialitate, a faptului că, adesea, ceea ce este personal este politic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
democratizarea familiei și asupra perspectivelor parteneriale în locul celor paternaliste în relațiile dintre adulți, precum și în relațiile dintre adulți și puterea politică. Aceste valențe de abordare sunt consecința combinațiilor de metode și perspective de cercetare: asistență socială, sociologie, știință politică (preponderent teorie politică și politici publice). De aceea, autoarea poate conduce întreaga argumentație dinspre abordarea asistențială spre cea axată pe dreptate: „Teza pe care o susțin - ne spune ea - este aceea că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la păstrarea acesteia, muncesc mai mult decât partenerii lor în gospodărie, îngrijesc prioritar persoanele dependente din familie, iar când divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
divorțează sau se separă își asumă răspunderea copiilor 10? Am urmărit să aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aplic față de familia monoparentală cadrele conceptuale ale unora dintre teoriile politice feministe, cu scopul de a arăta cum poate fi circumscrisă înțelegerea unei astfel de familii în respectivele teorii (liberală, marxistă, radicală, comunitariană) și că emanciparea femeilor (idee susținută de teoriile citate) nu duce la destructurarea familiei 11. Familia monoparentală este cunoscută ca un subiect consacrat de asistență socială, iar prin extindere, unul de sociologie. Populare mai sunt și abordările de factura psihologiei aplicate, mă refer la recomandările și sfaturile adresate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
implică în susținerea copiilor, lăsând povara grijii parentale pe seama femeilor care sunt mame). Observarea unei constante sensibilități la dimensiunea de gen13 va putea să fie interpretată drept feminism mascat. În acest sens, un bun argument ar putea fi următorul: O teorie este feministă dacă (1) în cadrul ei genul ocupă un loc central, teoria respectivă încercând să înțeleagă caracterul și natura de gen ale relațiilor, instituțiilor și proceselor sociale; ( 2) dacă relațiile de gen sunt tratate ca problematice, nefiind considerate naturale sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mame). Observarea unei constante sensibilități la dimensiunea de gen13 va putea să fie interpretată drept feminism mascat. În acest sens, un bun argument ar putea fi următorul: O teorie este feministă dacă (1) în cadrul ei genul ocupă un loc central, teoria respectivă încercând să înțeleagă caracterul și natura de gen ale relațiilor, instituțiilor și proceselor sociale; ( 2) dacă relațiile de gen sunt tratate ca problematice, nefiind considerate naturale sau de neschimbat, ci un produs al factorilor socioculturali și istorici. (J. Chafez
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață a unui părinte singur nu este una normală, în concordanță cu standardele comunității. Percepția comună asociază, în lumina tradiționalei familii patriarhale, creșterea copiilor cu reprezentarea unei familii complete. Așa se explică faptul că, atât la nivelul reflecțiilor din teoriile politice, cât și al practicilor de protecție socială, familia monoparentală este neglijată; ea este cel mult o excepție. Chiar și atunci când diversele aspecte relaționale ale oamenilor sunt receptate drept contradictorii și sunt considerate ca probleme controversate (de exemplu, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoană își crește singură copilul. Intră într-o zonă a cumințeniei comportamentale, pusă la colțul societății. 1.1. Personal și politictc " 1.1. Personal și politic" M-am întrebat dacă, în încercarea de a aborda problematica familiei monoparentale din perspectiva teoriilor politice, nu voi ajunge cumva la constatarea evidențiată încă de feminismul american, cunoscut sub numele de „feminism al valului II”, după care tot ceea ce este personal este politic? Această etapă de analiză a situației femeilor fusese marcată de apariția cărții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Protecția socială, în caz de maternitate, pentru femeile care lucrează în sistemul privat, este sporadică și lipsită de un control real. Alocația pentru copii are două caracteristici principale: este universală și prezintă o valoare reală foarte mică. Investigarea comparativă a teoriilor și politicilor sociale privind familia constituie o importantă premisă pentru identificarea răspunsurilor adecvate realității românești la o serie de probleme, cum ar fi: • necesitatea unui sistem de servicii publice pentru familie (asistență pentru familiile cu un singur părinte, pentru familiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
marcată în timp de evoluția familiei, a societății în general. Din perspectiva experiențelor umane fundamentale, s-a acreditat ideea că oamenii nu s-au născut liberi, ci într-o stare de subordonare față de părinții lor, mai precis a tatălui. În teoria patriarhală clasică, dreptul politic era o extindere a puterii tatălui. Așa cum tatăl își exercita autoritatea asupra familiei sale, conducătorul își exercita autoritatea asupra supușilor săi. Paternitatea era, sintetic vorbind, asociată cu autoritatea 19. Înțelegând prin autoritate un sistem de putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viață prin care acțiunile sunt liber asumate, în sensul coerenței unui proiect de viață personal. Dimpotrivă, lipsa de implicare în faptele de fiecare zi poate conduce la dependență, într-un sens negativ, față de sprijinul oferit din afara familiei 6. În diversele teorii politice, atunci când se avea în atenție emanciparea femeilor, acest fapt era apreciat ca fiind posibil mai cu seamă în spațiul public. Așa se explică observația conform căreia, dacă a avut loc, emanciparea s-a petrecut numai ca o înaintare parțială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
rămânând suprasolicitate în sfera privată, grija pentru copii și eforturile în organizarea gospodăriei putând fi recunoscute drept constante ale vieții lor. Acestea sunt premise prin realizarea cărora familiile funcționează, dar, în același timp, sunt și limitări ale vieților femeilor. În teoria de factură liberală, efortul de emancipare a femeilor se observă în trecerea graniței dintre public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a-și apăra situația ei de educatoare a unor oameni dintre care mulți au luat porniri destrăbălate și vicioase. Cel puțin să controleze cauzele care au putut descompune o muncă întreagă a tinereții ei pe care o sacrifică educațiunii. În teoria marxistă, ideea împărtășită este cea a egalizării rolurilor sociale ale femeilor și bărbaților în sfera publică, nu însă și în cea privată. În măsura în care muncea, oricare cetățean apărea, principial vorbind, important și valorizat ca atare pentru societate. Femeile nu s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deplin nici în perioada care este cunoscută sub numele de socialism real. Ele au învățat să activeze în plan public, dar au rămas atașate în paralel rolurilor tradiționale: mame și gospodine, înfruntând la nesfârșit povara dublei zile de muncă. În teoriile politice, în general, nu este recunoscută necesitatea emancipării în plan privat (evident, a celor care ar avea nevoie de așa ceva). Pur și simplu, o astfel de perspectivă nu este luată în discuție. Cine își asumă de bună voie corvoada unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
-l crește reprezintă funcții umane distincte, nu trebuie asumate în mod exclusiv de persoana care a dat naștere copilului. Relațiile umane sunt opționale, selective și susceptibile de a fi negociate și tratate ca subiecte ale unor înțelegeri de tip contractual. Teoriile bazate pe contract promovează libertățile individuale. Iată și unele rezerve: reglementările de tip contractual nu modifică mediul economic și condițiile sociale ce creează relații de dominare și subordonare între femei și bărbați; nu pot surprinde adecvat dependențele care se stabilesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
politic; apar probleme legate de formularea opțiunilor și de valorile pe care acestea le implică. Problema căsătoriilor între parteneri de același sex nu poate fi lăsată doar pe seama părților implicate, ci aparține domeniului decizional comunitar, în baza tradițiilor și a teoriilor normative asupra binelui sau a altor sisteme colective de judecată. Teoriile comunitariene articulează valorile comune, dar păcătuiesc limitând libertățile individuale și pluralismul social. Într-o astfel de abordare, familia monoparentală va primi un sprijin puternic din partea familiei extinse, a vecinilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care acestea le implică. Problema căsătoriilor între parteneri de același sex nu poate fi lăsată doar pe seama părților implicate, ci aparține domeniului decizional comunitar, în baza tradițiilor și a teoriilor normative asupra binelui sau a altor sisteme colective de judecată. Teoriile comunitariene articulează valorile comune, dar păcătuiesc limitând libertățile individuale și pluralismul social. Într-o astfel de abordare, familia monoparentală va primi un sprijin puternic din partea familiei extinse, a vecinilor, a colegilor, a comunității, formându-se probabil un tip de solidaritate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al individului, chiar împotriva deciziilor partenerului său. Drepturile articulează relațiile dintre oameni: fiecare libertate de acțiune a unui individ impune o constrângere, aceea de a fi respectată de către ceilalți. M. Minow și M.L. Shanley (2001, p. 136) afirmă că „o teorie politică în care se neglijează relațiile de ocrotire și conexiunile dintre oameni nu poate trata în mod adecvat multe dintre temele și problemele cu care se confruntă familiile”. Teoriile fundamentate pe drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
M. Minow și M.L. Shanley (2001, p. 136) afirmă că „o teorie politică în care se neglijează relațiile de ocrotire și conexiunile dintre oameni nu poate trata în mod adecvat multe dintre temele și problemele cu care se confruntă familiile”. Teoriile fundamentate pe drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a responsabilităților și consecințelor relațiilor interumane 14. Din perspectiva respectării drepturilor, familia monoparentală ridică probleme cum ar fi: discriminarea între familii biparentale și monoparentale, între drepturile asupra copiilor, între cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
contextul celor de vecinătate, religioase, etnice etc., până la cercuri foarte largi de indivizi, incluzând chiar și pe cei ce stabilesc politica publică. De aici, necesitatea de a stabili o relație între viața de familie și ordinea politică și economică. O teorie a drepturilor și a responsabilităților relaționale va cuprinde nu numai libertățile individuale, ci și drepturile de a întemeia și menține asocieri private compatibile cu concepțiile publice asupra responsabilităților pe care acele asocieri le atrag după ele, subsumând conexiunile dintre familii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Unele dintre acestea au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor nu duce la distrugerea instituției familiei. Iată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
opinie, prin stabilirea unor structuri de consum casnic etc.). Privatul mai rămânea un loc de retragere, un fel de refugiu personal, însă nu era un privat emancipator. 5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din punct de vedere al teoriei politice, în România, oscilația între modernizare și conservatorism pare să fie o încercare stângace de opțiune între liberalismul asociat democrației și marxismul moștenit 52. În teoria marxistă clasică, problemelor familiei li se găseau soluții de factură economică. Am arătat cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
emancipator. 5. Conservatorism și modernizaretc "5. Conservatorism și modernizare" Din punct de vedere al teoriei politice, în România, oscilația între modernizare și conservatorism pare să fie o încercare stângace de opțiune între liberalismul asociat democrației și marxismul moștenit 52. În teoria marxistă clasică, problemelor familiei li se găseau soluții de factură economică. Am arătat cum Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului, apărută în 1884), de pildă, arăta că relațiile în spațiul privat sunt o reflectare a modurilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]