541,899 matches
-
cu chifle și cafea. Chelnerul ne reproșă din priviri că am comandat un mic dejun întârziat în locul unui dejun timpuriu. De la celelalte mese eram priviți cu o anumită curiozitate. Betty arăta prea elegantă pentru un însoțitor ponosit ca mine. - Cât timp a trecut, mă întrebă ea, de când nu ne-am mai văzut? Mi se pare că e o veșnicie de atunci. Sam vrea să mă întorc în America, da eu, în ciuda tuturor dezamăgirilor, m-am îndrăgostit de Varșovia. Ce aș putea
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
oricând. Actorii stau la Café Royal și fac din țânțar armăsar. Ce altă treabă au decât să bârfească? Unii dintre ei au strâns ceva bani în vremuri mai bune. Cei care nu au nimic capătă ajutor de la guvern. Vara, dau, timp de câteva săptămâni, spectacole în hotelurile din Munții Catskill. America a devenit o țară în care poți să nu muncești dacă nu vrei. Beau cafea și flecăresc. Bat toată ziua cărțile. Fără cărți de joc și fără cleveteli ar muri
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Își râde de mine, am spus. O cunosc pe Șoșa din copilărie. Ne jucam împreună înainte ca eu să fi mers la heider. Eram vecini în clădirea de la nr. 10 de pe strada Krochmalna. Mai târziu, au plecat de acolo și timp de mulți ani... Feitelzohn luă iar în mână furculița. - Oricum, nu trebuia să fugi de prietenii tăi. Nu poți ține secret faptul că te însori. Dacă o iubești, vrem s-o cunoaștem și s-o primim printre noi. Pot s-
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
câțiva! Principiul este acela nărăvaș al bulgărelui de zăpadă rostogolit cu grație pe niște câmpuri, numai că aici nu e vorba de umor, ci de amorul absolut față de poezie care îl inspiră în prestidigitația cu versurile poeziei lumii, din toate timpurile și limbile pământului. Șerban Foarță caută avid (și găsește) în toate direcțiile orice ar putea fi pus în legătură cu motivul „ubi sunt”. Analizează stilistic, lexical, comparatistic sau sursologic și face istoria romanțata a acestui vers atât de viril. Iată-i pe
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
mulți), Vogelweide, Pugliese, Da Todi, Kayyam, Li Tai-Pe, de la Vega, Perez de Oliva, Régnier și ne oprim la (pre)romantici, cu toate că lista, care ajunge până la tango-uri, abia acum devine interesantă. Dar: „Nu-i mai puțin adevărat că poate deveni, cu timpul, o oarecare vorba goală; că, dobândind statut de topos, ajunge simplu loc comun: poncif al unui exercițiu retoric lesne practicabil, truism pe care poți broda, în liniște, ca la gherghef.” (p. 23) ...anteannuae nives?, partea a doua a acestei incursiuni
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
deviază de la normele societății constituie o subcultură. Aceasta este chiar definiția subculturii. - Pentru că știu că una dintre preocupările tale din ultima vreme este educația adulților, te-aș întreba ce relație crezi că există între subcultură (atît de mediatizată de la un timp încoace) și educația adulților (și nu numai a lor)? - Eu cred că, odată ce o subcultură este mediatizată, înseamnă că există încercări serioase din partea societății de a alege unele dintre creațiile de gen și de a le recupera, de a le
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
despre care Genette spunea că este „tlönian prin excelență” 4). Simpla reproducere presupune (re)citirea, citatul e o rescriere, căci orice cititor devine astfel autor. Respectarea literei e însoțită prin rescriere de o torsionare completă a spiritului textului datorită diferenței timpului istoric scurs invariabil între cele două acte scripturale. Catalogul nu este câtuși de puțin „o entitate închisă”, ci un extraordinar (total?) „centru de nenumărate relații”. Catalogul e o carte alcătuită din cărți deja existente. Mai mult decât oricare altă carte
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
simplu joc, frânturi de interpretări ale realității pentru a forma lumi ideale, posibile în condiția lor de substitute. Creatorul există doar din necesitatea de a demistifica credința în real sau de a mărturisi realitatea artificiului. Anarhist și arhitect în același timp, Creatorul lui Borges este primul teoretician al culturii simulacrului. Trăind cu „spaima de a multiplica gesturile inutile” - căci „a inventa înseamnă a descoperi” - argentinianul spulberă credința într-un Creator omnipotent și original. Maurice Blanchot spune: „Borges înțelege că primejdioasa demnitate
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
fi ea însăși autentică. Lucru însă perfect iluzoriu, ne atrage atenția Borges. Povestirile lui sugerează, dar nu sunt decât jocuri de oglinzi, castele de nisip. Simbolul poate decripta ceva, poate sugera o pistă de interpretare, dar poate afirma în același timp și imposibilitatea denotației. Din aceste motive, cel mai reușit labirint al lui Borges are la baza lui, ca principiu, tocmai structura psihologică umană a cititorului care nu poate crede cu nici un chip în absența sensului chiar și atunci, mai ales
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
nu este promis. Borges nu spune mai mult prin simboluri decât o face lăsându-ne să vedem clar de ce anume și cu ce scop folosește acele simboluri. El apelează la simbol tocmai pentru a ne arăta inutilitatea și în același timp tocmai fascinația căutării sensului prin simbol. Căci ce înseamnă, în fond, oglindă, labirint, bibliotecă, mit, vis? Toate acestea nu ne arată un drum, ci sunt tocmai imaginea infinitelor căutări și a înșelătoarelor ei chipuri. Scepticismul postmodernist își găsește în Borges
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
11). Fiind cel mai universal dintre toți scriitorii latino-americani, cu o poziție canonică sigură și cu o „putere de contaminare” mai mare decât a oricărui alt scriitor, Borges, deocamdată, nu oferă o relectură prea creatoare așa cum el însuși susținuse importanța timpului indefinit al lecturii și al memoriei. Un paradox născut din sacrificiu. Borges nu pretinde niciodată că are un răspuns. Doar dubii, „perplexități metafizice verificate în timp”12), literatura nefiind altceva decât „iminența unei revelații care nu se produce”. Mai important
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
scriitor, Borges, deocamdată, nu oferă o relectură prea creatoare așa cum el însuși susținuse importanța timpului indefinit al lecturii și al memoriei. Un paradox născut din sacrificiu. Borges nu pretinde niciodată că are un răspuns. Doar dubii, „perplexități metafizice verificate în timp”12), literatura nefiind altceva decât „iminența unei revelații care nu se produce”. Mai important i se pare, folosind vorbele lui Thomas de Quincey, descoperirea unei noi probleme decât soluția uneia mai vechi. Ficțiuni, Artificii, Căutări... sunt oare acestea titlurile unui
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Cornelia Ștefănescu Editura „Muzeul Literaturii Române” a publicat în 2002, romanul Buga de Alexandru Lascarov-Moldovanu. Editarea s-a realizat după manuscrisul datat august-septembrie 1949, marcând astfel în finalul cărții timpul redactării sale. Descrierea acestui text inedit, dactilograma de 386 de pagini, cu intervențiile autorului pe pagină, corecturi și adăugiri, aparține dnei Dora Mezdrea. Pasiunea demonstrată de această cercetătoare față de manuscris, cu atât mai acuzat față de ineditul unui text, am descoperit
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
Ionescu, și când a publicat independent cele două volume de Corespondență de dragoste, Nae Ionescu și Elena-Margareta Fotino, deopotrivă, Biografia lui Nae Ionescu. „Nota asupra ediției” la romanul Buga îi aparține și aduce fluiditate în înțelegerea priveliștii lingvistive a diferitelor timpuri care formează scenografia fabuloasă a romanului. Prefața, semnată de Liviu Franga, intervine cu o anvergură poetică în ambianța de date, de obsedante lumini de care au nevoie oamenii, locurile, timpul în schimbare și peisajele, deopotrivă simple și inepuizabil aceleași, pentru
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
aparține și aduce fluiditate în înțelegerea priveliștii lingvistive a diferitelor timpuri care formează scenografia fabuloasă a romanului. Prefața, semnată de Liviu Franga, intervine cu o anvergură poetică în ambianța de date, de obsedante lumini de care au nevoie oamenii, locurile, timpul în schimbare și peisajele, deopotrivă simple și inepuizabil aceleași, pentru a fi înțelese. Tot el răspunde întrebării: cine este autorul, după atâția ani de când acesta s-a tot îndepărtat din sfera atenției lumii literare. Alexandru Lascarov-Moldoveanu, autor de romane, de
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
al ziarului „Universul”, primele șase luni ale anului 1931, alături de V. Voiculescu, Gh. D. Mugur, Al. P. Necșești, Cristobald. Dacă despre un roman, cum este cel intitulat Cohortele morții, plasat în timpul războiului prim mondial, s-a afirmat că descrie acest timp într-o manieră „aproape reportericească”, Buga se desprinde din peisajul său romanesc în chip de cronică, între real și legendă, detaliile reale și elementele de mit se îmbină până într-atâta, încât ajung până să fie grea deosebirea unora de
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
definitiv pe nu spun cum îl cheamă. Îl citez, așa cum se citează orice descîntec, în întregime: „dacă a intrat/ (nu spun cum îl cheamă)/ în bucătărie iei/ o mătură înconjori/ - alergînd cu pași mărunți - încăperea de trei ori/ strigînd între timp/ zît șiț cîț & alte/ interjecții adecvate/ introduci mătura/ prin cotloanele unde s-ar fi putut ascunde/ dacă tot nu iese/ iei o bucată de/ (termen tehnic indescifrabil)/ și folosind descîntecul/ ce începe cu pis-pis-pis/ o arunci prin ușa întredeschisă/ pe
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
pregătire în Germania, unde fusese trimis de către ministrul Spiru Haret, reformatorul învățământului românesc modern, căruia i se datorează dezvoltarea rețelelor de școli din România, primele programe didactice coerente și primele manuale alternative. Învățător la Moroeni (Dâmbovița) Ion Ciorănescu, în același timp scrie și publică la „Albina”, „Lamura”, „Tribuna învățătorului”. Pentru calitățile lui profesionale, deja remarcate, ajunge inspector școlar general în Ministerul Instrucțiunii Publice. Copiii lui au fost cu toții înzestrați intelectual, unii devenind bine cunoscuți și mult prețuiți în mediile de specialitate
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
doar Studii de literatură spaniolă și comparată (1954) și Principii de literatură comparată (1964), redactată în spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic (Don Carlos de Viana), poet (Biografie pentru rândunele) și memorialist. Aflăm acum că volumul apărut în românește făcea parte dintr-o trilogie, rămasă, din păcate, neterminată. Fără să aibă o operă tot atât de întinsă, dar
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
obosit de escapada sa. S-a vîrît în pat, cu gîndul să dormiteze tot restul dimineții, dar nu-și putea domoli mintea, așa încît și-a luat cartea să citească. Citea partea a treia din Călătoriile lui Bartram. După un timp, însă, a constatat că lăsase cartea din mînă și că trasa în minte topografia locurilor lui de baștină. Cold Mountain, cu crestele și rîpele și pîraiele lui. Le cunoștea numele și le psalmodia în gînd, asemenea cuvintelor unor farmece și
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
testicule, vibrînd puternic la fiecare pas. Dar picioarele îi erau zdravene, lucru care îl îngrijora. De îndată ce ar fi fost considerat apt de luptă, ar fi fost expediat îndărăt în Virginia. Cu toate acestea, se bucura că se simte bine, atîta timp cît era atent să nu apară prea viguros în fața unui medic. Primise bani de acasă, precum și o restanță din soldă, așa încît a hoinărit pe străzi și a făcut cumpărături. La o croitorie a găsit un pardesiu negru dintr-o
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
își făcuseră tabără în vîrful muntelui și se găseau acolo de o săptămînă și mai bine, huzurind în aerul pur al înălțimilor și gustînd libertatea de a fi departe de casă și de cămin. Inman s-a alăturat grupului și, timp de cîteva zile, au copt turte imense de mălai, au fript păstrăvi și au gătit tocană de vînat pe un foc înalt pînă la genunchi pe care-l țineau aprins zi și noapte. Mîncarea luneca pe gît scăldată de tot
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
întîmplător, în care se succed lucrurile, oricine și orice se poate constitui într-un oracol. E lesne să ghicești viitorul cînd omul trăiește cu ideea că ziua de mîine va fi inevitabil mai rea decît cea de azi și că timpul e o cărare care nu te duce nicăieri decît spre o intensă și persistentă amenințare. Nu voia să locuiască într-un univers alcătuit numai din ceea ce vedea el, mai ales că vedea lucruri foarte putrede. Așa încît se agăța de
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Gina Sebastian Alcalay Nu, nu am de gînd să recurg la definiții filozofice ale noțiunilor de absolut și relativ sau să invoc pe acelea de timp și spațiu în teoria lui Albert Einstein, intrată după cum e bine știut, în patrimoniul fizicii moderne. Voi menționa doar că nici acestă din urmă teorie, nici altele avînd la bază ideea relativității nu au putut împiedica, în planul practicii sociale
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
La o recentă Întîlnire a „României literare”, dl Nedelcovici s-a referit la el și la consecințele deschiderii arhivelor fostei instituții comuniste * „Un fel de sondaj, neoficial, desigur” a condus-o pe dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]