40,073 matches
-
univers. Evident că acel copil nu ar putea să le Înțeleagă. Același lucru se Întâmplă și cu persoanele care fac aceste experimente. Este doar o chestiune de timp până când vor scăpa de sub control. Același lucru s-a Întâmplat și În trecutul vostru, când a fost scufundată Atlantida, pentru că lucrurile au scăpat de sub control. Antimateria este, de fapt, opusul Matricei, iar În momentul În care Matricea de bază depistează antimateria, ea absoarbe antimateria pentru a nu-i permite să anihileze acest univers
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
ușor se pot curăța la nivel subtil trupul, sufletul, spiritul și realitatea pe care v-o creați În jur, dacă vă imaginați lumina, dacă vă echilibrați și nu vă mai temeți de ziua de mâine, dacă nu mai priviți Înspre trecut cu reticență și furie și neputință, că nu ați acționat Într-un mod sau altul. Este foarte important să Învățați din greșelile comise de voi, fiecare entitate, este foarte important să trageți Învățăminte din greșelile celorlalți, apoi să nu le
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
artistic din opera poetului. În cazul de fă?? credem că natura eminesciana reprezint? desacralizarea unui mit, al Paradisului pierdut. Tema literar? a acestui mit era omniprezent? În perioada romantic?, fie că reverie spre spa?îi exotice, fie spre teritorii ale trecutului ori viitorului, fie, pur și simplu, pe c???rile anotimpurilor prezente la Ipote?ți. În spa?iul cultural european natură a fost asimilat? că o alegorie a feminit??îi: Înainte de a fi peisaj, Natura a fost un personaj feminin, cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
identic cu „sufletul adânc al lumii, cu semnele ei, elemente ale naturii eterne", configurând universul În spa?îi cosmice nelimitate: „.. .În fapt? lumea i visul sufletului nostru. Nu exist? nici timp, nici spa?iu ele sunt numai În sufletul nostru. Trecut ?i viitor e sufletul meu că p? durea Într-un sâmbure de ghind?? ?i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului Într-un strop de rou?.. ". („ S?rmanul Dionis "). În felul acesta a gândit poetul ?i vechea cetate a Daciei care se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Îndemân? termenii deja existen? i În limb? „infinit", „infinitate", „nem? rginit", „nem?rginire", Eminescu a sim?it nevoia s? creeze al?îi noi: „nefinire ?i infinire". ? i asta pentru c? dimensiunea infinitului a existat Întotdeauna În „nemarginile" sufletului s?u: „ Trecut ?i viitor e În sufletul meu, ca p? durea Într-un sâmbure de ghind?, ?i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s? construiasc? realitatea" prin intermediul acestor simboluri cu valoare arhetipal? (a c? ror materializare artistic? este reprezentat? de topos-ul poetic). Re-creând tot mereu lumea prin mit, omul se elibereaz? astfel de „povară timpului mort", dându-i asigurarea c? poate suprima trecutul, c? poate s? I?i reînceap? via?a, creând o nou? lume: „Prin mit ie?im din timpul profan, cronologic ?i p?trundem Într-un timp sacru, deopotriv? primordial ?i recuperabil la infinit". Reg?sim de fapt În teoriile lui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Memento Mori", „Mure?anu", „Rug?ciunea unui dac", „Scrisoarea I"); mitul istoriei În care Eminescu se refer? la m?rirea ?i dec?derea marilor cet??i iar, pe de alt? parte, a?az? În opozi?ie „plenitudinea ?i În?elepciunea trecutului" ?i prezentul dec?zut; mitul În? eleptului, al magului, al dasc?lului care ?ție s? citeasc? semnele Întoarse din cartea lumii ?i ap??? legea veche; mitul erotic „cu nuan?? idilizant? din micile poeme bucolice" sau cu nuan?? filozofic? („Luceaf?rul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a universului incon?tient, de centru spiritual al lumilor, al c?rui cifru Îl st?pane?te prin În?elegerea num?rului sacru" . Culegând din „galbenele file adev?rul lumii, ??trânul În?elept, sub a c?rui frunte „viitorul ?i trecutul se Încheag?", „dezleag?" enigmele lumii („noapteaadânc-a vecniciei") pentru c?, a?a cum „Atlas În vechime sprijinea cerul pe um? r", „a?a el sprijin? lumea ?i vecia Într-un num?r" -, el este singurul care poate În?elege z???rnicia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că nori lungi pe ?esuri ?i niciodat? n-or s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori eresuri Ce fruntea mi de copil o-nseninar?, Abia-n?elese, pline de n?elesuri ". (Trecut-au anii...) Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume a miracolului" ?i a surprizei: „Este că ?i cum crea?ia ar izvorî, luminoas?, din noapte, nou???i proasp??? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ar fi fost mai bine să mă nasc orfan. JENI: Vai, domnule ministru. Dar nimeni nu se naște orfan. Orfan devii. Cum devii și ministru. Chiar mă surprinde cum de ați devenit ministru cînd familia dumneavoastră a avut un asemenea trecut odios. MINISTRUL: Tocmai de aia m-au făcut ministru. Ca să demonstrăm că trecutul odios nu contează. Trecutul e mort. Ce-ai fi vrut? Să începem cu biografii și dosare? Și atunci bieții ziariști ce să mai facă, ei ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Dar nimeni nu se naște orfan. Orfan devii. Cum devii și ministru. Chiar mă surprinde cum de ați devenit ministru cînd familia dumneavoastră a avut un asemenea trecut odios. MINISTRUL: Tocmai de aia m-au făcut ministru. Ca să demonstrăm că trecutul odios nu contează. Trecutul e mort. Ce-ai fi vrut? Să începem cu biografii și dosare? Și atunci bieții ziariști ce să mai facă, ei ce să mai descopere, purcelușii? Ai dreptate, Otilia, trebuie să trăim cu toții. Și ziariștii, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
naște orfan. Orfan devii. Cum devii și ministru. Chiar mă surprinde cum de ați devenit ministru cînd familia dumneavoastră a avut un asemenea trecut odios. MINISTRUL: Tocmai de aia m-au făcut ministru. Ca să demonstrăm că trecutul odios nu contează. Trecutul e mort. Ce-ai fi vrut? Să începem cu biografii și dosare? Și atunci bieții ziariști ce să mai facă, ei ce să mai descopere, purcelușii? Ai dreptate, Otilia, trebuie să trăim cu toții. Și ziariștii, și purcelușii, și mielușeii, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
capitaliștilor asupra noastră. Eu sînt candidatul grupului tînăr, inteligent și independent. Sîntem în fața alegătorilor și știm că lupta electorală este viața popoarelor. Eu respect ideile, numai să fie sincere. Într-o chestiune politică și de la care atîrnă viitorul, prezentul și trecutul țării, nu încap asemenea meșteșuguri și rafinării de maniere, astfel de tirade distilate cînd situația e așa de limpede. Situația noastră o putem dezlega numaidecît. (încearcă să-și desfacă pantalonii) Vă rog să pardonați dacă mă prezint la dumneavoastră astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pot să mă înțeleg cu nimeni. Ce-o fi asta?". Cealaltă piesă mai "specială" este Mephisto, publicată în deschiderea volumului 2. În "avertisment", autorul spune: "Textul pentru teatru Mephisto reprezintă un produs al fanteziei autorului. Neconcordanța dintre faptele sau / și trecutul personajelor acestuia și destinul lor real sau cel conturat în opera-pretext (romanul lui Klaus Mann) trebuie puse pe seama dorinței de expresivitate. La fel și eventualele nepotrivirii între text și realitatea sau interpretarea curentă a unor evenimente istorice. Fragmentele atribuite altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe care nu dădeau doi bani. Acasă, ai lui Îl urmăreau cu discreție, alarmați să Îl știe scriind seara până spre miezul nopții, umplând pagini În tregi cu deli ruri izvorâte ca dintr-o memorie incontrolabilă, de parcă tot neamul lui trecut, de iobagi de pe moșia Bălăceanului, i ar fi dictat la ureche... Îl vedeau melancolic, singur, ignorându-și prietenii, Îl auzeau vorbind de unul singur, ceva se rupsese În el, Între ei se ridicase zidul discursurilor lui din care nu Înțelegeau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de el Însuși, fiindcă oamenii care Îl alcătuiesc știu totul despre ceilalți și nimic despre ei Înșiși. E un popor de visători care nu are nevoie de artificiul eufemismului, al subtilității otrăvite, e un popor care Încă mai crede În trecut, În ritualurile comune, agrare (din care primăvara nu poate lipsi), În vreme ce mai noua lui civilizație urbană se poate lipsi de anotimpuri. Iar Securitatea e produsul acestei pseudocivilizații socialiste. Țăranii nu ascund securiști printre ei, securistul de la CAP a ajuns fie
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de cine să ne Însingurăm. Nimic nu Începe cu Însingurarea, Însingurarea este nefericita Încoronare din amurg, Vasile, când ești rege peste greșelile propriei tale biografii. În urmă rămân oamenii pe care i-ai făcut să sufere sau rămâne un simplu trecut fără oameni... Așa e, trezește-te, Vasile, deschide ochii, privește În jur și spune-mi ce vezi. Bulevardul Unirii pe care ai copilărit, copacii În care te-ai cățărat râzând cu bucuria inocenței nu mai sunt. Casa În care trăiau
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fi dărâmată În veci, Vasile, comuniștii nu Își dărâmă catedralele, În care păcătoșii Își plâng greșelile față de cel mai iubit fiu al poporului. Deschide ochii, Vasile, privește, nu-i așa că nu mai vezi nimic din ce a fost copilăria ta? Trecutul tău și al tuturor celorlalți a fost șters de pe fața pământului, ca să nu mai existe decât viitorul, pretext sublim pentru ticăloșie, adică nimicul, nimicul care va fi. Nimicul care a fost se transformă În nimicul care va fi, prin care
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a schimbării de regim politic. Se prăbușea lumea veche, cu tiparele ei lăsând loc luptei de clasă, arestărilor, terorii, morții. Născut din “oul vechii lumi”, supraviețuitor al lumii vechi, scriitorul-analist rostește și scrie cu curaj adevărul, eliberandu-se de fantomele trecutului, într-o țară aflată încă în întuneric, săracă, mințita și manipulata. Negoiță Gabriela Filolog, master în Lingvistică Engleză SUNT UN MOȘ BURGHEZO-MOȘIER de Jorj-Ioan Georgescu Prezentul volum, Sunt un moș burghezo-moșier, de Jorj-Ioan Georgescu, reunește trei piese de teatru: În
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ești nebun de le înțelegi. Când m-am căsătorit, ex m-a intrebat cu cine am avut eu relații. Am spus că înțeleg că o căsătorie e o lichidare generală, dar nu o spovedanie generală, ce, eu o întreb ce trecut a avut? Amândoi dăm contoarele la zero și pornim împreună. Nu prea a fost mulțumită, dar a tăcut. EA: Voi aveați condiții, de, la noi, ce voiai să o faci pe cutii, pe mașini? Altceva e pe canapea, fotoliu. EL
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
zaharisit, scleroza mama roza. EL: Sigur că da, dar plâng tinerețea pierdută, nu pe ăștia, care LA VREMURI NOI, TOT NOI. EA: Faci ce faci și mai dai un șut în USL, PSD, PNL. Nu poți să ierți și tu trecutul, că doar ai dus-o bine și o duci și mai bine? EL: Nu poate fi prescripție pentru genocid. Un descendent al unei victime exterminate în gulag nu poate da mâna cu un descendent din criminali, securiști etc. Poți să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
traiește?”.” Da,a răspuns șoferul... Dar îl omor !”. Adevărul a ieșit la iveală.Cei mai mari apărători ai proprietății socialiste s-au dovedit la aplicarea legilor proprietații cei mai înstăriți oameni cu terenuri arabile și forestiere și imobile naționalizate.In trecut au primit în schimb câte un apartament și câte o butelie de la stat. Terenurile din jurul blocurilor au fost parcelate pentru zarzavaturi și haturile au fost păstrate cu sfințenie an de an. Toamna în curtea blocului stau în stive buștenii pentru
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
La poalele munților Himalaya traiește tribul Hunzilor.Acești locuitori au un mod de viața simplă,bazată pe egalitate,cinste și troc.Copiii învată 4 limbi în școală.La căsătorie primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au fost pirații drumurilor dintre munți).Populația cunoaște binefacerile moderne ale tehnicii,dar preferă să recurgă la metodele tradiționale.Alimentația este naturală. Nu sunt pușcării.Oamenii sunt fericiți. Speranța de viață este peste 100 de ani. Intr un roman science-fiction
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
poate,pentru că sunt copiii. La tine,la fel.Mergem la Iași,la hotel ?”. La tv rulează din nou filmul:” În pat cu dușmanul”.Femeile îl apreciază. Nu există „no man’s land”... „Că te doresc și azi ca și-n trecut Nu te-ndoi nici cîtuși de puțin De abia aștept ca buza-ți să-ți sărut Iubita mea...carafă cu pelin.” (Gh.Suciu) «Lumea e deșertăciune», Zice-acest poet,mereu; Îl cred,mai ales când spune: «E o lume-n capul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]