5,147 matches
-
, Panait (25.IX.1881, Cerna, j. Tulcea - 26.III.1913, Leipzig), poet. Numele adevărat al poetului era Stanciof. Tatăl său, Panait Stanciof, originar din Șumla (Bulgaria), a fost numit, în 1875, când Dobrogea se afla încă sub ocupație turcească, învățător în satul Cerna, unde s-a căsătorit cu una dintre elevele sale, Maria Tașcu. Rămasă văduvă înainte de nașterea copilului, mama se recăsătorește cu un macedoromân, agricultor și cojocar. C. urmează școala primară în Cerna, apoi este elev al Liceului
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
au fost singurele fragmente tipărite din manuscrisul Despre știința stihiilor. Ele au apărut însă într-un volum, fără autor, tipărit cu titlul Hrisun Engolpion (1816). Pe plan lingvistic, traducerea probează o etapă de tranziție în lexic, unde apar, alături de cuvinte turcești și grecești, neologisme neolatine. SCRIERI: Despre știința stihiilor, în Hrisun Engolpion, Iași, 1816, reed. fragm. în Duțu, Coordonate, 261-275. Repere bibliografice: Iorga, Ist. Bis., 190-193; N. Iorga, Francmasoni și conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, AAR, memoriile secțiunii istorice
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
se adaugă o farfurie mare plină cu segmente din codițe de rabarbar. Se lasă timp de 2 minute să clocotească, apoi se adaugă o vanilie și se dă deoparte. Acest compot se servește rece, fiind foarte gustos și răcoritor. HALVA TURCEASCA 4 linguri mari de făină, 100 g unt proaspăt și un sirop alcătuit din 500 ml de apă, 100 g zahăr și vanilie. Se pune untul la încălzit, iar când este fierbinte, se adaugă făina și mestecăm până devine maronie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
drumul pe ei. Imaginați-vă cum era să stai pe mai departe în acea cameră cu hainele în care ți-ai făcut nevoile! Vă dați seama ce ce nenorocire era acolo! Ba, din cauza aglomerației, se și dormea pe wc-ul acela turcesc și dacă aveai probleme cu stomacul trebuia să-l ridici pe ce-l care dormea pe wc. Unii nici nu mai reușeau să se abțină și-și dădeau drumul pe ei și, închipuiți-vă dacă puteți!, mirosul accentuat de faptul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
agitat-o și am băgat-o într-un wc pe care abia atunci îl construiam - făcusem fundația și am turnat planșeul. Era un început de emancipare, nu mai era o simplă groapă cu două scânduri, ci era un wc normal, turcesc. A fermentat marmelada aia și am zis: "hai să bem!" A venit și Puiu Manta, a băut și el. Culmea ghinionului, îl cheamă la raport comandantul lagărului, maior Ionescu. Noi, care nu mai băusem alcool ani de zile, o doză
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
haremurile lor, din ale lor saraiuri de lână galbănă. Pe aceștia pe toți, îi întovărășea derviștii lor. În urma tuturor acestor cete de păcătoși se văd dracii, cum îi împing și-i ghiontesc. Iar vlădica lor cel mai mare ale gii turcești este în fruntea cetelor cu o cealma mare în cap, iar pe umărni său stă un drac împelițat din cei mai răi - însuși Scaraoschi, smulgându-i cacealmaua din cap și azvârlindu-i-o jos. Biserica peste tot este acoperită cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau ale slujbei lui"... Despre starea preoțimii aflăm și din alte documente, unele evocatoare. La comemorarea a 50 de ani de la realipirea Dobrogiei la Patria-Mamă, la 20 octombrie 1928, Înalt Prea Sfințitul Patriarh - Regent Miron Cristea sublinia: „Pe urma cuceririi turcești Statul român pierde Dobrogea; dar nu o pierde biserica românească. Deși în acest timp nu găsim pentru Dobrogea o directă stăpânire a mitropolitului Ungro-Vlahiei, totuși el are toată vremea stăpânire efectivă, indirectă. Mitropoliții de origine greacă de la Silistra și Varna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zloți și de lei și de taleri și de orți și de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la alți mișei ai Domnului, „pre cești călărași și oameni cari au fugit în Țara Turcească și acum au venit de s-au așezat la slobozia rugătorilor noștri, Egumenul și a tot soborul de la sfânta mănăstire de la Aron Vodă, pe valea Rânzeștilor"... (Academia Română, XXVII, p. 9). Călărașii făceau servicii de pază și pe la primării și pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a-și chiema oameni străini de altă țară, din țara Turcească și din țara Muntenească, și din țara Ungurească, și din țara Leșească, și din partea Căzăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi să aibă a veni și a se strânge câtu de mulți. Și dacă vor veni și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pe lângă moneda de argint și de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn al supremației politice și economice a imperiului Otoman în Principate. Patronicul era moneda veche poloneză de argint, în valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în valoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
valoare de 100 bani sau 1 crăițar și jumătate; costanda era o monedă veche, măruntă, în valoare de 10 bani, care avea pe ea imaginea lui Constantin cel Mare și pe care unii oameni o purtau la gât; asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările Române în secolul XV-XIX, iar icosarul tot monedă veche turcească de argint, avea valoarea de 20 lei vechi. Moneda în trecut stă și în preocuparea lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic administrativ", Cluj
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
valoare de 10 bani, care avea pe ea imaginea lui Constantin cel Mare și pe care unii oameni o purtau la gât; asprul, monedă turcească de argint a circulat în Țările Române în secolul XV-XIX, iar icosarul tot monedă veche turcească de argint, avea valoarea de 20 lei vechi. Moneda în trecut stă și în preocuparea lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic administrativ", Cluj, 1935, trece în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Gavril Ursu care, în „Dicționar enciclopedic administrativ", Cluj, 1935, trece în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
administrativ", Cluj, 1935, trece în revistă evoluția și numele ei, adesea venită din țările vecine. „Din Ungaria ne-a venit moneda florentină numită „unguresc", iar din țările germane, sfertul de marcă, „ferturi". Stăpânirea turcească ne-a adus „sultăninii" sau „realii" turcești, în locul hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hyperperilor (hiperperon, perper, devenit „părpari" ori darea „părpărit"), iar în locul asprilor, „accele" - care au circulat tot secolul XVI - XVIII, până au fost înlocuiți cu paraua care în număr de 40 dădea leul: „un leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu leul", coroana, pitacii, groșițele, sfanții și creițarii. Începând cu secolul al XV-lea, deducem, alături de moneda autohtonă, în Țările Române erau în circulație o varietate de monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar „nevoi în țară erau multe, de chile, de ialovițe, de care și de alte nevoi nespuse", spun Letopisețile; - braniște însemna poenile pentru fânaț care erau în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
trimiși de Comisul cel mare; braniște a devenit dabila pe băutură, venit la curtea domnească și consta pe la 1769 în „impozitul de 3 lei pe butea de băutură"; - carnea împărătească consta în transporturile pe care le făcea țara în timpul expedițiilor turcești: „Venit-a CapegilarChihaesi de la împărăție cu poruncă la Grigori Vodă, ca să meargă la Nistru să ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să le ducă la Tighina... și au încărcat 500 de carre de glonțuri și de ciumbărale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ridice pușcele, ce le îngropase muscalii, să le ia să le ducă la Tighina... și au încărcat 500 de carre de glonțuri și de ciumbărale" • • •/ - bile, ghile sau grinzi mari; se cereau tot pentru oștire, pentru cetăți și nevoile marinei turcești. Serveau la făcutul podurilor peste ape și pe unde trebuiau să treacă oștile, iar locuitorii, unii tăiau lemnele, alții le scoteau din munte, le cărau le destinație... „la Cartalu pe Dunăre, să facă podu"...; - angărăile erau servicii impuse cu sila
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru reprimarea mișcării, oștile tătărăști. Acestea, în luptele purtate cu insurgenții la Epureni, lângă Huși, au produs ținuturilor megieșite cu Hușii mari pagube și sărăcie. În vara aceluiași an, 1672, Sultanul începând război împotriva Poloniei, ca să ia cetatea Camenița, oștile turcești au trecut și s-au întors pe Prut, aproape de Huși, făcând și provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a lui Dumitrașcu Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă, fugit la polonezi, s-a făcut cu oaste turcească, la care s-a adăugat și vreo douăzeci mii de tătari, toți având în cale localitatea Huși, iar bătălia cu Leșii, chiar la Movila Răbâia, în apropiere de Prut, s-a dat, nu fără pierderi și din partea populației locale. Apoi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa trecea de mulți"...; „.iar de focurile turcilor și a tătarilor era cuprinsă toată costișa până sub pădure, tot câmpul acela până în Huși; țara era stricată rău, de tătari, de muscali și de tâlhărit". Omul care a scris „Istoria imperiului turcesc", „Descriptio Moldoviae", plină de erudiție și filologie, una din operele de seamă ale vremii lui; omul care a împins Rusia în politica balcanică, care și astăzi este piatra de încercare a politicii rusești; omul care a fost desigur unul din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răscoală, au ars-o tătarii și au dezbrăcat-o de toate ce a avut", s-a milostivit și a dat „o bucată de loc domnesc ce se cheamă Pleșa" dintr-o latură a Hușului, cu tot venitul Episcopiei. Prada căzăcească, turcească și tătărască în țară, deci și la mânăstiri s-a întâmplat să fie și în anii 1739 și 1740, când din nou Episcopia a fost prădată și averea sa, până și de odăjdiile bisericești. În anul 1740 tătarii au prădat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]