5,540 matches
-
footnote>. După cum ne arată toponimia, între animalele crescute de vămeni, porcul ocupa un loc important. Fiecare gospodărie creștea un anumit număr de porci, atât pentru nevoile de hrană, restricționate de posturile anului, cât și pentru vânzare la târgurile din apropiere. Turmele de porci creșteau singure în runcurile, șesurile și pădurile din jurul satului, locuitorii asigurându-le hrana, la un număr limitat, numai în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cele 12 zile pe an după porunca Divanului, că nu dau de a zecea din toate. (zeciuială, dijma în produse - n.a.), nici cei doi lei de casă, că țin crâșme pe moșia mănăstirii fără știrea egumenului și că țin vara turme de oi călcând iarba. Neputând merge la Vama, am achemat într-o zi pe vâmeni scriind și egumenului Venedict să vină la târgul Sucevii, ca să cercetăm după poruncă toate supărările ce le are. Venind la Suceava atât vămenii, cât și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
fiind: tipe frumoase... bine aranjate... fără gusturi... normale, iar băieții pot fi considerați... șoferi profesioniști...bancomate... eventual magazine...de “Firmă”. Și totuși am demonstrat pe propria piele că raționamentul unui Homo Sapiens Sapiens este uneori mai puternic decât instinctul de turmă și multe “specii” diferite pot conviețui fără a crea daune colaterale...mă rog ... în majoritatea timpului.
Biodiversitatea în Colegiul de Artă „Octav Băncilă”- Iași. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1802]
-
neasimilată, de orice rază de lumină. Așa numita rusificare a Basarabiei nu este decît un lung proces de sălbăticire și pustiire sufletească. În această situație, boierii noștri nu și pot permite luxul unei atitudini demne, sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă În slujba oricui ține biciul În mînă. Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu frumosu-i grai moldovenesc, cultiva, pe de o parte, pe boierii moldoveni care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
neasimilată, de orice rază de lumină. Așa numita rusificare a Basarabiei nu este decît un lung proces de sălbăticire și pustiire sufletească. În această situație, boierii noștri nu-și pot permite luxul unei atitudini demne, - sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă În slujba oricui ține biciul În mînă. Nu e de mirare deci că rapoartele guvernatorilor către Împărat vorbesc cu un nemăsurat dispreț de aceste manifestări ale boierimii degenerate. Și nu e singura reacție de condamnare a comportamentului
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
tel, tron, trotinetă, cretă, termometru 51. Grupați în aceleași coloane cuvintele care au același număr de silabe: carnet, caiet, tort, temă, mut, nit, carte, unt, carton, cartier, untură, cortină, curat, mătură, lat, matematică, alineat, aluat, act, cot, arătător, talentat, tei, turmă, tutun, turturea, unitate. 22 52. Texte pentru dictări și transcrieri: a. O temă Marieta are temă la matematică. A căutat maculatorul. A calculat toate coloanele notate. A corectat atentă. A luat caietul de teme. A trecut tema pe curat. Acum
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
viață înțeleaptă, nu pentru o viață dedicată științei”, scrie Clement Alexandrinul<footnote id="23">Ibidem, p. 167<footnote>. El își mai dă numele de păstor: „Eu sunt un bun păstor”; se face comparație între Pedagog și păstori care-și conduc turmele, căci Pedagogul îi conduce cu solicitudine pe copii. Cum procedeză el pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata credință. Puritatea sufletească și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vedere. Fiul cel mic trece prin etapa crizei de identitate, el își cere cu îndrăzneală partea de avere pentru a pleca în lume. Nechibzuit fiind își cheltuie toată averea, rămâne într-o cruntă mizerie și se tocmește păstor al unei turme de porci. Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins de remușcări, își
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lui Duca Vodă", pentru că avea când era montat un sunet ce se auzea în îndepărtare. Tradiția spune că, acest clopot s-ar fi aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât în curte și n-a mai fost montat ca să i se audă sunetul. În
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
nu au posibilitatea de a le degrada. Peste câteva mii de ani de la dispariția noastră, natura și-ar reintra aproape integral în drepturi, pădurile seculare de arbori gigantici adăpostind din nou o faună bogată, între care s-ar regăsi mari turme de erbivore și, evident, prădători. După 50.000 de ani semnele trecutei stăpâniri a planetei de către om s-ar rezuma la câteva rămășițe arheologice. Peste 200.000 de ani ultimele chimicale produse de om ar dispărea, pentru ca după 2.000
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mai mult, în opinia noastră, mentalității agro pastorale<footnote Antropologii au remarcat de multă vreme o restructurare a statutului socio economic al celor două sexe, după (dar nu cu necesitate imediat după) adoptarea modului de viață agropastoral (cf. Knight 2008). Turma, pământul, proprietatea, inclusiv asupra muncii (curente sau investite în trecut), devin repere esențiale. Ele apar practic inevitabil însoțite de o creștere vădită și chiar de o exacerbare a importanței paternității și patriliniarității, a fidelității maritale a femeilor etc. footnote> instituite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
se construiesc case cu un schelet din lemn iar pereții sunt realizați din aceste cărămizi. Pentru a se evita construirea unei case pe o zonă patogenă se lăsau la înnoptat în zona unde urma să se construiască o casă o turmă de oi. Aceste animale evită din instinct zonele patogene. Alt animal ce se ferește de zonele patogene este cîinele. Spre deosebire de cîine, pisica preferă pentru dormit chear zonele patogene. În scop terapeutic este necesar de evitat staționarea în zonele de dormit
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ca fiind agramat, calomniator, ignorant și autor al unui plagiat în cartea sa Elemente de Hydroterapie (Iași, 1895). Asistența de specialitate a bolnavilor mintal era dezastruoasă la acea vreme. Dezolarea și lipsa de speranță faceau din categoria acestor suferinzi o turmă risipită, fie prin bolnițele mânăstirilor, fie prin odăile cele mai dosnice ale familiilor rușinate, fie pe drumuri. Brăescu ataca frontal această situație insuportabilă, în filipice care pot fi luate drept model: trebuie oare să moară fără ajutor sau în inchisoare
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
umbră slabă, când se înalță Venus, pe timp de Lună Nouă. In cursul zilei, arșița era atât de mare încît oamenii dormeau prin case, ascunși de teribilul zeu al focului și al morții. Viața fiind ușoară, păstorii își scoteau noaptea turmele pe câmpie, se culcau pe ierburile înalte și fără grija zilelor următoare (fertilitatea Mesopotamiei rivalizează cu cea a Egiptului. Istoricul Berose afirmă că acolo era singurul loc de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și semănat, iar palmierii dădeau
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
singurul loc de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și semănat, iar palmierii dădeau fructe mari și dulci.) lăsau ca privirile să mângâie miile de diamante, rubine și smaralde ale bolții; ca mintea să înțeleagă drumurile "oilor scăpate din turmă ale păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor neregulate, oile scăpate care aleargă). O! Către astrul cel blând al nopții, către
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
semănat, iar palmierii dădeau fructe mari și dulci.) lăsau ca privirile să mângâie miile de diamante, rubine și smaralde ale bolții; ca mintea să înțeleagă drumurile "oilor scăpate din turmă ale păstorului lor ceresc"- sumerienii credeau că stelele sunt o turmă de oi ce pasc liniștite pe câmpul cerului, Luna este păstorul lor, iar planetele, din cauza drumurilor neregulate, oile scăpate care aleargă). O! Către astrul cel blând al nopții, către ceea ce luminează fără să ardă, către buna și veșnic schimbătoarea Lună
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
va realiza cu prisosință dorința celui mai mare și mai credul împărat al lumii. EVREII De la ambele mame ale astrologiei: Chaldeea și Egiptul, a supt "poporul ales" credința în stele. Ca popor pastoral, ei au emigrat de bună voie cu turmele, în Mesopotamia - 2200 î.e.n. și au fost luați ca sclavi în Egipt între 1700-1300 î.e.n. Au redevenit sclavi pentru a doua oară pe malurile Eufratului între 722-585 î.e.n. Părintele lor Abraham, care i-a adus pe evrei în Canaan- pământul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
va finaliza la Paris. Va colabora la revistele ”Contemporanul”, precum și la ”Drepturile omului” și ”Munca”, jurnale cu multă încărcătură socialistă. A fost și un antimonarhist convins. Poezia ”10 Mai 1861” este edificatoare în acest sens: ”Vivat rex, vivat! Lachei în turme, Cu masalele pe stradă, beți, Turme plătite de valeți, Întind covoare pe-ale lui urme. și la vuietul banilor care Se-mpart la turma lingușitoare... Se-aude numa-ntr-un cuvânt: Ura - trăiască regele sfânt! Vai , astăzi, singur numai, strig
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
la revistele ”Contemporanul”, precum și la ”Drepturile omului” și ”Munca”, jurnale cu multă încărcătură socialistă. A fost și un antimonarhist convins. Poezia ”10 Mai 1861” este edificatoare în acest sens: ”Vivat rex, vivat! Lachei în turme, Cu masalele pe stradă, beți, Turme plătite de valeți, Întind covoare pe-ale lui urme. și la vuietul banilor care Se-mpart la turma lingușitoare... Se-aude numa-ntr-un cuvânt: Ura - trăiască regele sfânt! Vai , astăzi, singur numai, strig, poate: Trăiască sfânta libertate!” 21 Din
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
antimonarhist convins. Poezia ”10 Mai 1861” este edificatoare în acest sens: ”Vivat rex, vivat! Lachei în turme, Cu masalele pe stradă, beți, Turme plătite de valeți, Întind covoare pe-ale lui urme. și la vuietul banilor care Se-mpart la turma lingușitoare... Se-aude numa-ntr-un cuvânt: Ura - trăiască regele sfânt! Vai , astăzi, singur numai, strig, poate: Trăiască sfânta libertate!” 21 Din 1893 și până în 1896 s-au desfășurat două Congrese ale Internaționalei a-II-a. Primul, la Zürich, în 1893 și
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
din Biserică. Iar în materie de educație religioasă, de menținerea bunei discipline bisericești, raportarea la modelul preotului devine esențială. În acest caz, se aplică mai bine ca oricând regula: spune-mi cum este păstorul pentru a-ți spune cum este turma. Desigur, nu preotul este responsabil pentru proasta educație, pentru lipsa bunului simț de care dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Mării Azov, joase pe cea mai mare lungime și zimțate de limane, transformate adesea în lacuri sărate mlăștinoase, prin cordoanele de nisip de la ieșirea lor. Aceste mlaștini ofereau crescătorilor de animale nu numai materiale pentru pentru adăpostul de iarnă al turmelor, dar și nutreț sigur atât în păpurișul de pe margini, cât și în tufele ierburilor grase de sărătură. Astfel de sărături se înșiră fără întrerupere de la Caspica, înconjurată de acestea, prin valea cu lacuri sărate a Maniciului dintre Caspică și Marea
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
În lături nici de la broaște, păsări, reptile, rozătoare și alte asemenea vietăți. Lupul trece nepăsător pe lângă om și nu Îl atacă dacă nu este stârnit sau dacă nu este turbat. Aflat față În față cu un cioban și cu o turmă de oi, Îi răpește acestuia oaia de lângă el, dacă nu este Însoțit de câini. Aceasta denotă nu numai preferința sa irezistibilă pentru oaie, Îndeosebi, când este singur și Înfometat, dar și Îndrăzneala nemărginită pe care o manifestă chiar În prezența
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]