5,154 matches
-
scunde (...)” (p. 21) Cu toate acestea, „Drogo se uită la ea ca hipnotizat, și o emoție inexplicabilă îi pătrunse în suflet.” (p. 21) Ea nu a încetat să reprezinte o atracție pentru cei pe care îi adăpostește și Drogo este uimit să constate că „absolut totul în fortăreață era o renunțare” (p.23), în numele unei fericiri misterioase, alimentată mereu de întrebări care nu-și găsesc răspuns: „Dar dincolo de Fortăreață ce se afla oare? Cum arăta acest Regat al Nordului, pietrosul deșert
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
aducere la viață a urmașilor, ci trebuie să fie unul mult mai complex, după cum sublinia și Sfântul Ioan Hrisostom: „Adevărata mamă nu este cea care-i dă viață copilului, ci bună creștere.” Marele filosof grec Aristotel, a cărui profunzime ideatică uimește și astăzi, afirma just: „Toată educația depinde de mamă.” Și pentru H. Spencer „o mamă bună prețuiește cât o sută de învățători.” Cu toate acestea, mama reușește să ofere o învățătură mult mai profundă, nu doar teoretică, ci mai ales
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
valoarea lor. În acest fel, conducătorii Băncii Naționale își asigurau, cu ajutorul statului, transformarea în aur a unei plăți însemnate din bancnotele care se depreciau. Pe lângă aceasta Banca Națională mai obținea din dobândă, un beneficiu de câteva milioane pe an: „Ești uimit și nu-ți vine să crezi că în momentele de față preocuparea este de a spori beneficiile acționarilor Băncii Naționale”, nota presa opoziției. Primele două împrumuturi (din 12 septembrie 1914 și, respectiv 20 decembrie 1914) au fost supuse Parlamentului spre
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
judecății. De sus de pe cal, Don Juanul Lică, atunci când apare pe neașteptate la han, o impresionează cu farmecul său masculin. Scriitorul notează cu minuțiozitate reacția ei pe care orice femeie ar fi avut-o: Ana rămase privind ca un copil uimit la calărețul ce stetea ca un stâlp de piatră înaintea ei. Și printr-o completare mai deslușită: îl privea oarecum pierdută și speriată de bărbația înfățișării lui. Dar intuiția ei feminină sesizează și ceea ce se ascunde dincolo. O spune oarecum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de cuplu a Bătrânului despre care aflăm din partea a II-a a nuvelei: bătrânul, fie iertat, fusese cojocar și cântăreț de strană, și, așa, mergând la biserică, ea (n.a. bătrâna) se ducea parcă să-l vadă pe el. Ceea ce ne uimește e modalitatea "măiastră" în care femeia o pune în practică. Nouă capitole conțin intervențiile în firul narativ ale eroinei. Unele directe, altele indirecte, ele construiesc același portret: al unei femei deschise spre celălalt, atentă să asculte, să înțeleagă, să ajute
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
închinat eroului puternic, anticipând pe cel din Fapta omenească: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea neîmblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmpările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță si vi se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
omenească: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea neîmblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmpările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță si vi se întărește, deoarece ați văzut un om în luptă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
socială și psihologică 210. Fiecare în parte închide în sine o lege a cărei încălcare poartă în sine suficient tragism pentru a impresiona: Sara cunoscuse confruntarea doar cu cea dintâi și spectatorul reținuse tensiunea ca find una de altitudine. Ceea ce uimește cititorul și particularizează eroina din Mara este dificultatea de a afla de unde are aceasta capacitatea de a duce lupta până la capăt. Iubirea e și de această dată spațiul confruntării, motivația profundă a acesteia, dar, credem, și sursa de energie a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în sine și intenția literară a realizării sublimului estetic: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea nemblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmplările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță și vi se
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
estetic: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea nemblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmplările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă uimește, puterea ce omul dezvoltă în luptă cu nevoile vieții. Îl priviți, îl vedeți cum se frânge și cade biruit, dar, în vreme ce sunteți cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță și vi se întărește, deoarece ați văzut un om în luptă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
acest repaos grețos de după-amiază, prelungire a digestiei și picoteală", nu le promite altceva decît o viață mai consistentă și mai dinamică: "Fie ca vîntul proaspăt și soarele incandescent să ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri ale economiei burgheze pîinea, casa, munca sînt din nou evocate, dar asta pentru a fi ridiculizate și batjocorite: N-am venit precum bietul zeu al supei Binevoitor, clipind din ochi în aburul cărnii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îi deschide porți pînă atunci închise, îi autorizează o cutezanță încă neexprimată, îi înlătură o timiditate mult timp resimțită. Se impune ca un model, un model deosebit de apropiat, în care fiecare poate opera și poate încerca să se recunoască. El uimește, emoționează, captivează și subjugă, e capabil să exercite în jurul său un fel de fascinație senzuală, care conferă fiecărui gest, fiecărui cuvînt o rezonanță afectivă de mare profunzime. Pentru a-i merita stima, pentru a beneficia de prietenia, de bunăvoința sa
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
înțelege că nu toată lumea este ca tine și că nu trebuie ca toată lumea să fie ca tine este primul pas pentru asigurarea consensului social. Atunci când ajung pentru prima dată în țările Europei Occidentale, de pildă, cei din Estul Europei sunt uimiți de coloritul vieții sociale, de faptul că oameni de naționalități diferite, cu culoarea pielii diferită, cu înfățișări diferite trăiesc laolaltă și că în spațiile publice "nimeni nu judecă pe nimeni". Această percepție vine ca o eliberare, întrucât în societățile din
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vă obosesc cu o descriere prea palidă, am să vă spun numai că fiecărui cusur îi răspundea o calitate, care se vedea poate și mai mai mult prin contrast. Era de o frumusețe stranie și sălbatică, o figură care te uimea la început, dar pe care n-o mai puteai uita. Ochii ei, mai ales, aveau o căutătură pofticioasă și aprigă, așa cum n-am mai întîlnit de atunci în nicio privire omenească. Ochii de țigan, ochi de lup, spune pe bună
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
-i la gât un soi de colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l pe ceafă, bine strîns sub o scufie din pînză neagră ș-aveți în față biata ființă care m-a uimit și pe mine, atunci cînd am ajuns în casa tatălui meu. Nimeni n-ar fi crezut că din biata Lucille vor ieși vreodată la iveală atâtea daruri minunate și-așa o frumusețe fără seamăn. Chateaubriand, Mémoires d'outre-tombe, p. 13
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Departe de timp și spațiu un om se rătăci, Subțire ca un fir de păr, magnific ca o auroră, Și nara-i fumegândă și ochiul răzvrătit. Cu mâinile-ntinse decorul pipăiră. Dar el nici nu era. Dar care-i sensul, uimit se va întreba, Ce-ar vrea să zică aici metafora "Subțire ca un fir de păr, magnific precum aurora Și cum adică-i tridimensională nara Dacă vorbesc de timp, el nici nu poate fi, Dacă vorbesc de spațiu, pe dată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
învățat ce este frustrarea și cum înflorește credința în Dumnezeu. Să ne imaginăm, cum, într-o celulă, la Gherla, în 1965, auzim o voce rostind: „Of, Doamne, dacă ai fi acum lângă mine, te-aș strânge de gât!... Ne poate uimi o așa rostire?! Fii sigur! Când jalea și dorul... te copleșesc... Domnul... care e bun și drept, te va ierta... (Ochii viperei) Cunoscând toate fațetele vieții, poetul ne-ajută Vă-nțelegem că suferința nu ar trebui să ne transforme și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de lumini și umbre obținut prin monocromia alb-negru, amintindu-ne, cumva, de Bridget Riley în fapt, „Orice piesă este pentru mine o aventură, o vânătoare, descoperirea unui univers care mi se dezvăluie pas cu pas și a cărui prezență mă uimește în primul rând pe mine...”, spune personajul Ionesco, din piesa Improvizație la Alma. Prin toate aceste desene (prezente în volumul Albul și negru, ed. eumanitas, 2011) putem reconstitui lăuntricul contorsionat al omului, frământat de-atâtea „vise,, dorințe, angoase, obsesii...”, toate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Acest aspect este explicat prin fondul genetic moș tenit de la părinți, părinți care la rândul lor pot fi mai dotați sau mai puțin dotați. Dar cum poate fi explicată apariția geniilor? Din când în când, apar copii ultra dotați care uimesc pe cei din jur, iar când aceștia aparțin unei familii în care părinții au un grad de pregătire ridicat, am putea accepta această explicație. Dar cum mai poate fi explicată apariția unor copii de excepție, talente într-un anumit domeniu
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
O vie-nstrugurită. Și din patru 95 Fîntîni zidite-aproape-n șir și-ntoarse Cu fața osebit, curgea o apă Cu totul limpede;-nverzeau alături Și-ntinse umede livezi cu țelini 100 Și toporași. Privind mîndrețea asta, Și-un zeu putea să stea uimit în față-i înveselindu-și sufletul și ochii. Homer, Odiseea, Cîntul V, 74-100 Predilecția pentru topos nu se limitează doar la Evul Mediu european. Povestea lui Sindbad, o istorie foarte veche din seria celor O mie și una de nopți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
traduce printr-o tematică a straniului ce poate fi găsită, de exemplu, în mod spectaculos, în descrierea grădinii din scrisoarea XI, partea a IV-a din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă o livadă, rămasei uimit de adierea răcoroasă care venea din locurile adumbrite; verdeața ce plesnea de sevă, florile care creșteau în voie, susurul izvoarelor și ciripitul miilor de păsărele îmi treziseră imaginația și simțirea; în același timp, eram convins că mă aflu într-unul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită ca și acesta, ba mai curată chiar, mai subțire și mai străvezie, mai frumoasă. Liniștea ei uimește, limpezimea-i amăgește, frumusețea fără seamăn, vaporoasă, transparentă, pe care ea o repetă ca un ecou, pare să-i sporească adîncimile; iar la poalele acestor munți despărțiți de glob și parcă suspendați în văzduh descoperi, la picioarele dumitale, golul tăriilor
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de exemplu o luptă, o furtună, prezentat atît de real încît să pară că se petrece sub ochii noștri" (p. 238). Hipotipoza este cu siguranță foarte asemănătoare: "În acest caz zugrăvirea trebuie să creeze iluzie în așa fel încît să uimească ochiul și spiritul" (p. 246). Categoriile (e) și (f) ale lui P. Fontanier apar detaliate după Etopee. Pe lîngă Portret, E. Lefranc adaugă Caracterul: "Portretul diferă de caracter (în latină notatio). Primul zugrăvește un individ, al doilea o generalitate. Unul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l în vîrful capului, strîns bine sub o tocă de pînză neagră și veți avea în față biata creatură care și pe mine m-a uimit, atunci cînd am sosit în casa tatălui meu. Nimeni n-ar fi bănuit că din umila Lucille vor ieși vreodată la iveală atîtea daruri minunate și o frumusețe atît de strălucitoare. Chateaubriand, Memoires d'Outre Tombe 13, citat de Ph
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fost încurajate înainte! Țuțea avea, desigur, farmecul său personal, dar mă cam perplexa că era socotit, și nu doar de cei foarte tineri, un fel de guru. Pentru o epocă de reînceput de lume, când era de făcut totul, mă uimea și succesul lui Cioran, un autor depresiv, mai potrivit sfârșitului de lume. Eu, de pildă, l-am iubit cel mai mult în anii '80, de parcă mi-ar fi anunțat finalul. Iar când eram foarte depresiv, reciteam câteva pagini din Întâlniri
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]