6,856 matches
-
are la bază o metodă din anii ’30 (Allport), fondată pe ideea că multiplele fațete ale personalității noastre sunt foarte bine reprezentate de un vocabular elaborat de-a lungul secolelor: amabil, serios, sentimental, agresiv... Eliminând sinonimele și stările instabile sau vagi, se păstrează câteva sute de cuvinte (aproximativ 400) pe baza cărora sunt construite chestionarele. De exemplu: Mă trezesc dintr-un vis în altul (pentru trăsătura „fantezistă”); Uneori, nu mă simt în apele mele (depresie); Sunt o persoană foarte sensibilă (sentimentală
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acelea permeabile și rezervându-și dreptul de a le încălca din când în când: Reamintind aceste evidențe, (...) nu am pretenția câtuși de puțin să neg genurilor literare orice fel de temei „natural” și transistoric: consider, dimpotrivă, ca fiind o evidență (vagă) prezența (...) unui „sentiment” cu adevărat epic, liric, dramatic, dar și tragic, comic, elegiac, romanesc etc., a căror natură, origine, permanență și legătură cu istoria rămâne (între altele) de demonstrat. Eu neg doar faptul că o ultimă instanță generică, și numai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
celebră” (desigur Infernul lui Dante), care își purta în mâini propriul cap, luminându-și drumul, sugerează, pe de o parte, că delimitarea ficțiunii de non-ficțiune nu se poate face odată pentru totdeauna, iar pe de alta, poate conduce la concluzia - vag consolatoare - că lumile false, fictive, bietele baloane de săpun ale amintirilor „neadevărate”, sunt singurele, în felul lor, durabile. Tocmai în măsura în care se situează în spațiul posibilului - populat de entități mai mult sau mai puțin „false”, care nici nu trăiesc, nici nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu „o claie de păr” pe cap, care se dovedește în cele din urmă a nu fi altceva decât „o ipostază rea a câinelui de aer”. Și toate aceste lucruri sunt povestite, după cum am mai spus, în acest stil neutru, vag (auto)ironic, de dare de seamă referitoare la lucruri... inimaginabile. Căci întâmplările care se petrec în acest univers ciudat sunt în parte nevinovate, în parte neliniștitoare și chiar teribile, cu atât mai mult cu cât se întâmplă unor indivizi banali
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
americană Încă din anii ’60, că cea mai mare parte a producției se realizează În companii gigant cu proprietate dispersată și având puțini competitori. Controlul acestor companii era exercitat de manageri ce se află la rândul lor doar sub un vag control exercitat de proprietarii legali (acționari) ai companiei; atrofierea controlului se datorează, În special, „atomizării”, adesea extreme, a acționariatului, fapt ce Împiedică agregarea eficientă a intereselor acestora. Structura acționariatului marilor companii include fonduri de pensii, fonduri de investiții și bănci
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ideologiixe "„ideologie" ale emancipării, în mod special în liberalismxe "„liberalism" și socialismxe "„socialism". Este însă evident că ideologiile conservatoare, cele reacționare, ideologiile dreptei radicale (mai ales fascismulxe "„fascism" și național-socialismulxe "„socialism"), fundamentalismul islamicxe "„fundamentalism islamic" nu tolerează nici cele mai vagi idei de emanciparexe "„emancipare" a femeilor. Există desigur multe feminisme, în funcție de tipul de manifestare: feminism teoretic, feminism cultural, feminism politic, activist. Există feminism filosofic, politic, artistic. Există, desigur, numeroase orientări feministexe "„feminist" în cadrul unuia și aceluiași domeniu. În acest volum
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mare este atribuită etniei, când de fapt este în joc școlaritatea ori mediul rural sau urban (vezi și Rotariu, 2003). d. Constatărilor simțului comun le lipsește precizia, exactitatea; oricât ar fi de juste și pătrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi și nu se bazează pe numărare și/sau măsurare. De exemplu, afirmația „Buna educație a copiilor depinde foarte mult de colaborarea școlii cu familia” este, în principiu, adevărată, dar ea este vagă și puțin operantă. Ar fi bine de știut
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
juste și pătrunzătoare, ele sunt formulate în termeni vagi și nu se bazează pe numărare și/sau măsurare. De exemplu, afirmația „Buna educație a copiilor depinde foarte mult de colaborarea școlii cu familia” este, în principiu, adevărată, dar ea este vagă și puțin operantă. Ar fi bine de știut în ce condiții are loc această conlucrare, ce factori mai intervin, ce caracteristici îi diferențiază exact pe cei „bine educați” de ceilalți, ce relații cauzale există și, mai ales, ce înseamnă „foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cea cu masteranzii și doctoranzii (dar fenomenul poate fi ușor sesizat și în multe articole sau cărți), emiterea de ipoteze în cercetarea socioumană este o problemă foarte serioasă. Din dorința de a avea cu orice preț ipoteze, se formulează propoziții vagi și banale, de genul: „Pornesc de la ipoteza că tinerii din localitățile mici au mult mai puține posibilități de distracție”. Pentru ca un enunț să-și merite cât de cât numele de ipoteză, pe lângă faptul des invocat în literatura de specialitate de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și jumătate în urmă, „savoir pour prévoir, prévoir pour pouvoir” continuă să fie un deziderat pentru sociologi - însă nu ușor de atins. Situația se datorează faptului că teoriile slabe stau sub semnul vaguității, al impreciziei. Tocmai pentru că sunt atât de vagi și flexibile, ele se potrivesc concretului real, dar fără a spune mare lucru despre el: e clar că oamenii interacționează prinsimboluri, e clar că ei urmăresc satisfacerea nevoilor și intereselor (între care câștigarea celor necesare traiului ocupă un loc primordial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în genul a ceea ce Max Weber numea „tipuri ideale”. Pe de altă parte, chiar în variantele lor mai puțin riguroase, teoriile tari au o mai puternică valoare de orientare îndescrierea, explicarea și interpretarea socioumanului decât cele ce stau sub semnul vagului. 7. Și în sociologie, cercetările empirice diferă foarte mult între ele, nu numai ca grad de elaborare teoretică, dar și ca pondere a acestei componente (fie ante-, fie postcercetare). Într-adevăr, numeroase investigații nu depășesc deloc simpla descriere sau se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acest sens, vom prelua o întrebare ce apare frecvent în sondajele de opinie de la noi, din ultimii ani: ξ Care sunt lucrurile de care vă temeți cel mai mult în prezent? Este evident că întrebarea e foarte generală și foarte vagă. Sensul ei se precizează abia atunci când încep a se înșirui variante de răspuns: „prețurile”, „sănătatea”, „șomajul” etc. De fapt, fiecare variantă aduce un alt câmp specific de probleme asupra căruia omul poate că nu s-ar fi oprit dacă nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru situații în care operatorului îi este permis să intervină pentru a dirija răspunsurile - considerate inadecvate - ale subiecților: 1. Subiectul nu răspunde la întrebarea pusă, ci la alta. Atunci operatorul îi mai citește o dată întrebarea. 2. Răspunsul subiectului conține termeni vagi, expresii neclare etc. Atunci operatorul poate interveni cu întrebări de genul: ξ Ce înțelegeți prin asta? 3. Răspunsul este prea sec, insuficient de detaliat. Atunci operatorul poate interveni: ξ N-ați vrea să-mi spuneți mai multe despre aceasta? 4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un fel parte din întrebare și deci nepunându-se problema neadecvării lor. Să luăm, de pildă, o întrebare de tipul următor: ξ Ce părere aveți despre primarul localității dumneavoastră? Lăsată deschisă, pe lângă faptul că vom obține multe răspunsuri cu totul vagi, cum ar fi „nu-i poți mulțumi pe toți”, „așa și așa”, „om și el”, întrebarea va genera odiversitate de răspunsuri de genul: „Păcat de el; am crezut că-i om cinstit, dar s-a dat cu guvernanții ca să profite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetă pe probleme politice) și, la toate întrebările care vor urma, operatorul, fără să-și dea seama, va interpreta răspunsurile în virtutea acestei imagini pe care și-a format-o. Firește că erorile de acest gen se introduc în cazul răspunsurilor vagi, mai puțin hotărâte, când subiectul ezită în alegerea uneia sau alteia dintre variantele de răspuns și ele devin mai frecvente în situația în care subiectul răspunde liber, iar operatorul este cel care plasează răspunsul într-o categorie prestabilită. b. Al
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu claritatea-i recunoscută, sintetizează etapele ce se cer parcurse pe drumul ce duce de la concept la studiulempiric,adică tocmai esența operaționalizării (vezi Lazarsfeld, 1971, pp.20-23 sau 1993, pp. 239-243). 1. Inițial avem o imagine sau o reprezentare destul de vagă a ceea ce înțelegem printr-o noțiune, imagine rezultată fie din decelarea unor trăsături comune subiacente mai multor fenomene disparate, fie din încercarea de a explica anumite constante, regularități. Conceptul creat și folosit în aceste situații are rolul de a face
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
maximum de claritate problema studiată, evitându-se orice ambiguități. Acest lucru devine, după părerea noastră, cu atât mai necesar cu cât noi, ca sociologi, percepem mai clar faptul că beneficiarul are - așa cum foarte des se întâmplă - o imagine cu totul vagă în legătură cu ceea ce dorește să realizăm prin anchetă. Desigur că aceste chestiuni se discută cu cea mai mare seriozitate la preluarea comenzii de cercetare, dar este bine ca ele să fie întărite chiar în prima secțiune a raportului ce prezintă rezultatele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-i durerea (Frumusețea). Femeia care unește aceste calități are dreptul la „numire”, dar, ca și divinitatea, ea nu se poate numi decît prin ea Însăși. Poetul Îi spune, printr-o imagine, „icoană-a fericirii”. Alte referințe sînt tot atît de vagi, imateriale: inima ca o liră, „silf ce vine pe raza unei stele”, „zambila primăverii” ce Împarte „desfătător miros”, albeața și delicatețea crinului etc. Să urmărim puțin tehnica așteptării la Gr. Alexandrescu. Ca și parfumul zambilei, „ființa de iubire” se simte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Astfel roagă Încă juna plîngătoare Căutînd la cer. Iară printre umbră o cetate-albește; El s-a bucurat. Însă, o, durere! soarele lucește... Domnul s-a-nrouat!” Motivația lirică e discretă. Bolintineanu, atît de guraliv În alte poeme, nu introduce explicații inutile: o vagă sugestie despre existența nocturnă a lui Lero-Împărat și cruzimea destinului, iubirea fatală Între două ființe din tărîmuri diferite, dorința imprudentă a scitei de a forța o lege misterioasă și atît... Însă demonstrația lirică s-a făcut, mica tragedie este plină
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și lacuri de smarald...”), spațiul deschis, spațiul drag, dulce și lin, acela ce satisface integral „dulcele farmec al vieții călătoare”. El sugerează o promisiune de libertate. Este simbolul unei evaziuni salvatoare. Spiritul voiajor se pierde Însă Într-o reverie din ce În ce mai vagă și inconsistentă (Închipuirea „Își strînge a sa aripă”) și peste tablourile Însorite, iritant de poetice, se suprapune un peisaj mai dur și mai convingător liric: peisajul (spațiul) refuzat afectiv de reverie. Acesta va da Însă culoarea și tonul poemului. Percepția
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuie căutată, atunci, În totalitatea acestor procedee, În efortul de adoptare a unei mitologii (populare și romantice) și a unei retorici care se interpune Între simțuri și obiectul liric. În primele cicluri (Doine, Lăcrămioare) tendința este cea semnalată Înainte: o vagă sensibilizare a ideii, o măreție abstractă a obiectului („falnic ca un stîlp de pară”), o mitologizare În care lucrurile aspiră la Însușirile lor arhetipale. În Pasteluri percepția este mai directă și, cum am dovedit, cu un mai mare efort de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Conachi uzează (și abuzează) de amîndouă. Dorul se manifestă mai rar. Nu e, În orice caz, un termen frecvent În vocabularul lui Conachi. Poetul c un temperament prea senzual și o conștiință prea posesivă pentru a sta mult În teritoriul vag, imaterial al dorului. Să mai cităm cîteva forme de tortură amoroasă: mustrarea („ah, vai de mine, mustrările au sosit”), căiala, dojana, stînjănirea, toate din sfera morală. Împreună cu celelalte, din cîmpul fiziologici, ele produc acea stare de oboseală iritată, plîngăcioasă de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
extrem de redusă: Acea clipire de gene a cerului/când soarele îl trezește în zori. Poezia abundă însă în descrierile din roman. Și-au strâns mâinile și s-au îndreptat spre oraș. Seara se îngâna cu noaptea, cerul aducea cu un vag mărăciniș negru ce întemnița lumina...Priveliștea era aridă și cenușie, soarele se amuza crăpând costișele și văile, în vreme ce pământul scrâșnea din dinți...Golful se ivi în toată splendoarea sa: un amplu semicerc înțesat de ferestre semănând cu niște guri înfometate
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și-i amintea cu obrajii încinși ca o roșie. I se păruse ciudat și lipsit de orice noimă acest fel de a-l ancheta, avusese îndrăzneala să întrebe motivul și răspunsul fusese la fel de înțepat precum ancheta, având în plus o vagă doză de mister: Există credința transmisă de grecii din vechime, confirmată de studiile de medicină de azi, că păcatele părinților sunt plătite de fii. De obicei cel ce visează animale spăimoase, vâscoase, ca de pildă șerpi, vipere, porci sau păianjeni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chiar în agonie, și Catarinelle, disperată, s-a adresat unei cumetre pricepute la leacuri de dragoste și alte poțiuni în contra blestemelor sau pentru a avea noroc în viață. Femeia îi dăduse să bea o fiertură amăruie, aproape acră, cu un vag gust de roșcove și smochine uscate, iar după câteva ceasuri el a deschis ochii, și-a recăpătat întreaga putere și a început din nou să dea iama cu ceilalți copii pe ulițele satului. Fusese smuls din ghearele morții de piaza
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]