17,513 matches
-
există serioase dificultăți în stabilirea raportului cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală este un pas înainte, fiindcă ne indică legăturile dintre cele două variabile la nivel individual și ne poate spune când au fost acumulate bunurile, inclusiv dacă înainte, în timpul sau după căsătorie. Tot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea). Analiza longitudinală este un pas înainte, fiindcă ne indică legăturile dintre cele două variabile la nivel individual și ne poate spune când au fost acumulate bunurile, inclusiv dacă înainte, în timpul sau după căsătorie. Tot astfel, se știe că femeile care au serviciu sunt mai predispuse la divorț. Printr-o cercetare obișnuită transversală vom constata
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ridică întrebarea dacă nu și-au căutat un loc de muncă tocmai pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru că despărțirea se profila la orizont. Numai investigații de mare complexitate pot ajunge la date ferme, cuplându-se metodele cantitative cu cele calitative (vezi capitolul 2). Factorii și variabilele mai specifice ar putea fi grupate în trei mari clase: 1. Variabilele de ordin premarital, dintre care semnificativă în divorțialitate este școlaritatea. Studiile au arătat că școlaritatea sensibil egală a soților descrește disoluția maritală. În ceea ce privește gradul de școlaritate a femeilor, există o legătură nonliniară între școlaritate și divorț: soțiile cu studii superioare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor de investiție s-au concentrat în jurul capitalului domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de ordin psihologic. Existența copiilor în căsnicie afectează fundamental hotărârea de a divorța sau nu. Constituind un capital marital specific, a cărui valoare scade prin despărțire, copiii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
calității viețiide familie, mai ales când sunt copii-problemă (Waite et al., 1985). Nașterile premaritale măresc riscul divorțului, dar graviditatea premaritală, nu (Teachman, 1983). Investițiile monetare în locuință și alte bunuri de folosință îndelungată - capitalul marital specific de proprietate - sunt o variabilă relevantă în divorțialitate. Cuplurile ce nu au divorțat au o proprietate comună mult mai valoroasă decât cea a cuplurilor care s-au despărțit (comparația se face în momentul în care cuplul a divorțat). Probabil că interpretarea lui G. Becker (1991
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
au mecanisme și efecte asemănătoare investițiilor economico-monetare: angajându-te mai mult intelectual și emoțional, te costă mai mult despărțirea; atunci când percepi însă neînțelegeri grave și o eventuală ruptură, nu te angajezi psihic în prea mare măsură. Se pare că o variabilă independentă importantă pentru mărimea investițiilor psihologice este atitudinea față de divorț. Dacă ea este restrictivă, atunci investițiile vor fi mari. Astfel, atitudinea față de divorț contează atât direct - cei cu atitudine negativă vor divorța mai greu -, cât și indirect, prin efectul ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
însă diferențe semnificative în atitudinea față de divorț, comparând adulții proveniți din familii divorțate cu cei din familii intacte. 3. Factorii pieței (forței de muncă și maritale), reflectați în primul rând în statutul socioeconomic al soților, reprezintă o clasă importantă de variabile în înțelegerea divorțialității. Numeroase studii arată că divorțul are o mai mare incidență în cazul cuplurilor unde soția este angajată în muncă. Determinațiile sunt multiple și aici: independența dată de câștig, schimbarea rolurilor tradiționale în familie, orele de muncă ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
incită la divorț. În același timp, el este mai atractiv pentru propria soție, ceea ce consolidează familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familia. În unele texte care se ocupă de cauzele divorțului, acestea apar grupate - ceea ce am întreprins și noi, în parte - astfel: cauze generale, factori specifici (variabile de investiție, piața muncii și maritală etc.), școlaritatea, vârsta, etnia, religia putând fi considerate variabile premaritale. B. Strong, C. DeVault și B. Sayad (1998)realizează următoarea grupare: factori societali (schimbări în natura familiei, integrarea socială, orientare valorică individualistă); factori demografici (statutul ocupațional, venitul, nivelul de școlaritate, etnia și religia); factori ai cursului vieții (transmiterea intergenerațională
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SUA crește de la est la vest, în această din urmă regiune existând o maremobilitate rezidențială și un scăzut nivel integrativ social. După cum se poate sesiza și din cele de mai sus referitoare la integrarea socială, problema crucială în legătură cu factorii și variabilele ce dau seama de genezașipersistența unui fenomen social, în cazul nostru divorțialitatea, este ceea ce se numește controlul variabilelor: când invocăm „vârsta”, trebuie să ținem seama că e asociată cu „școlaritatea”. Există, apoi, asociații statistice ridicate între etnie, școlaritate, venit, rezidență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nivel integrativ social. După cum se poate sesiza și din cele de mai sus referitoare la integrarea socială, problema crucială în legătură cu factorii și variabilele ce dau seama de genezașipersistența unui fenomen social, în cazul nostru divorțialitatea, este ceea ce se numește controlul variabilelor: când invocăm „vârsta”, trebuie să ținem seama că e asociată cu „școlaritatea”. Există, apoi, asociații statistice ridicate între etnie, școlaritate, venit, rezidență. La unele legături - cum sunt cele de mai sus - ne așteptăm în mod curent, altele sunt mai subtile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
venit, rezidență. La unele legături - cum sunt cele de mai sus - ne așteptăm în mod curent, altele sunt mai subtile și pot deforma serios tabloul descriptivo-explicativ. Exemple de acest fel pot fi preluate din secvența dedicată în precedenta discuție despre „variabilele de investiție”. Să mai adăugăm aici doar unul: se afirmă, pe baze statistice, că cei proveniți din familii divorțate au șanse mai mari de a divorța. S-ar putea să nu fie însă în joc variabila „familie divorțată” în sine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în precedenta discuție despre „variabilele de investiție”. Să mai adăugăm aici doar unul: se afirmă, pe baze statistice, că cei proveniți din familii divorțate au șanse mai mari de a divorța. S-ar putea să nu fie însă în joc variabila „familie divorțată” în sine, ci faptul că mai ales fetele din asemenea familii se mărită mult mai repede, interpunându-se în schema explicativă „vârsta” și „școlaritatea” (Glenn, Kramer, 1987). Un al doilea aspect foarte important privitor la factorii explicativi este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
corect și complet adevăratele resorturi ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările moderne de cogniție socială demonstrează gradul destul de ridicat de luciditate al omului obișnuit. Bineînțeles că aici contează și alte variabile, cum ar fi inteligența, școlaritatea, experiența de viață. Pe de altă parte, să nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate” sunt credințele oamenilor, ele le ghidează acțiunile și în destule cazuri devin adevărate, materializate prin mecanismul „profețiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cheia este lipsa conflictelor între părinții divorțați. 3. Comportamentul social (antisocial) al copilului și performanțele sale școlare nu sunt afectate radical de lipsa unui părinte, în particular a tatălui. Avem aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aici însă un exemplu elocvent de influență mascată a unor variabile. Dacă facem o comparație brută între copiii biparentali și monoparentali, rezultă că ultimii au performanțe școlare mai slabe, în cazul lor existând mai multe situații de devianță. Controlând însă variabila „venituri”, diferența se reduce extrem de mult. Într-adevăr, proporțional, familiile monoparentale (matrifocale, de obicei) sunt mai sărace. Studii de mai mare finețe dovedesc că, izolând factorul „sărăcie”, lipsa tatălui are totuși efecte de încurajare a comportamentului deviant, nu însă în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
consecințele divorțului și ale separării sunt mult diminuate. În acest context, se cuvin adăugate încă două remarce de ordin mai mult metodologic, sugerate, de altfel, pe parcursul analizei din acest capitol: 1. conceptul de „medii sociale asemănătoare” trebuie specificat mai bine, variabila „sărăcie” (venit) aducând un aport explicativ deosebit. Dar și alte variabile contează extrem de mult, cum este cea a „interacțiunii sistematice și pozitive”, menționată anterior; 2. o pondere însemnată din ceea ce se consideră efectele divorțului asupra copiilor este identificabilă în tensiunile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se cuvin adăugate încă două remarce de ordin mai mult metodologic, sugerate, de altfel, pe parcursul analizei din acest capitol: 1. conceptul de „medii sociale asemănătoare” trebuie specificat mai bine, variabila „sărăcie” (venit) aducând un aport explicativ deosebit. Dar și alte variabile contează extrem de mult, cum este cea a „interacțiunii sistematice și pozitive”, menționată anterior; 2. o pondere însemnată din ceea ce se consideră efectele divorțului asupra copiilor este identificabilă în tensiunile existente prealabil în familie (Amato, Booth, 1996). Cu pași mai mărunți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
importanți și despre ei va fi vorba în capitolele dedicate asistenței familiei. Dar explicația fundamentală în dificultățile pe care le întâmpină familiile monoparentale se găsește în condițiile precare de viață ale acestora, în sărăcie. (Studiile arată că dacă se controlează variabila „sărăcie”, diferențele pe aproape toate planurile dintre familiile cu un singur părinte și cele cu doi devin minore - vezi și subcapitolul 7.1.5., „Consecințe ale divorțialității”.) Sărăcia familiilor monoparentale are ca principale surse: • După cum am văzut, o mare parte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fel, numai prin analiza statistică de mare finețe se poate decide cât din succesul școlar (și din ascensiunea în viață) este datorat investițiilor financiare în copii și cât moștenirii genetice. Datorită faptului că de foarte multe ori anumite seturi de variabile merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numeroase și variate, ci pot deveni mult prea complicate și greu de ierarhizat la o analiză multiplă, am condensat rezultatele în două scheme, pe cele două medii, în funcție de care schimbul suportă cele mai mari diferențe: ruralul și urbanul. O altă variabilă după care se diferențiază schimbul intergenerațional este cel al categoriei de vârstă. Din motive lesne de înțeles, cu cât bunicii și părinții înaintează în vârstă, cu atât nevoile și stilurile lor de viață se modifică. În cele două detalieri grafice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
astfel mai reduse. Rudele care erau deja la oraș puteau furniza informații prețioase pentru cei ce intenționau să vină. Or, desigur, informațiile referitoare la terenuri de construcție sau locuințe erau mai bogate cu privire la spațiul rezidențial mai apropiat. Datorită și altor variabile de selectivitate (cele culturale în primul rând) s-au format astfel zone habituale comune, bazate prioritar pe relații parentale. Foarte asemănător funcționează acum rețelele parentale și de comunicare pentru migrația definitivă sau pendulatorie a românilor plecați în Spania, Italia, Franța
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și 55 de ani din SUA din anii 1995-1996, M. Tucker (2000) constată o accentuată orientare axiologică promariaj atât la albii americani, cât mai cu seamă la afro-americani și hispanicii americani. Recurgând la o analiză multinivelară - luând în considerare și variabilele de context habitual, economice, demografice, ideologice (inclusiv de gen social) -, autoarea relevă anumite condiționări, cum ar fi cele de resurse economice la indivizii afro-americani, care, în percepția lor, evită căsătoriile. Dintr-o anchetă pe populația „bobocilor” din universitățile americane realizată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care s-au concentrat expres asupra lămuririi sensului cauzalității atitudini (valori)-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse de sociologul american, rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]