14,506 matches
-
determină felul cum este decodificat și interpretat universul exterior, de ce indivizii nu înțeleg lumea în același mod? Ce intervine pe parcurs astfel încât să putem explica diferențele dintre felul cum indivizii înțeleg lumea? Dacă instinctul este "un comportament spontan, înnăscut și variabil, comun tuturor indivizilor dintr-o specie și care pare adaptat unui scop de care subiectul nu este conștient"217, atunci cum poate arhetipul să fie considerat a fi autopercepția instinctului, așa cum sugerează Jung? Chiar dacă avem în vedere faptul că la
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
semne individuale, pline de semnificații, care rămân legate de contextul în care au fost create. Prin intermediul limbajului, imaginile mitice transformă situații particulare în cazuri exemplare. Pe de altă parte, actul de a simboliza se distinge prin faptul că "transformă sensuri variabile în înțelesuri semantice pe care le fixează pentru ca mintea umană să le poată reproduce și păstra"305, și astfel omul devine capabil să perceapă dimensiunea temporală a trecutului și viitorului: Expresia simbolică este cea care oferă omului posibilitatea de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiectele al căror caracter ornamental și estetic deosebit este afirmat și subliniat. R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou, aceste descrieri se caracterizează prin prezența unei izotopii constante (preocuparea pentru idealizarea estetică) și a unei izotopii variabile (recurgerea la un mimesis pictural), cum apare în celebra descriere a scutului lui Ahile (Iliada, cîntul XVIII), din care ilustrăm cu un extras semnificativ: (1) El cositor în jăratic aruncă, bucăți de aramă Tare, scump aur gălbui și argint. Pe-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tipul auctorial (punctul de vedere al autorului); tipul actorial (punctul de vedere al personajului). G. Genette (1972) va reveni asupra problematicii în 1983 și J. Lintvelt (contestat de F. Jost, 1987) adaugă tipul "neutru", "behaviorist". Fiecare perspectivă este de profunzime variabilă (limitată sau nelimitată) și de orientare diferită (externă sau internă). În funcție de aceste criterii, pot fi distinse, așa cum J. Lintvelt propunea la un moment dat, trei tipuri narative: Tipul narativ auctorial: 1) percepție externă nelimitată [...] naratorul auctorial este omniscient și percepe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
colonia minerilor, clădită pe platou, din care nu distingea decît olanele stacojii. E. Zola, Germinal, p. 98 Observații: 1) Alegerea unei perspective este rareori singulară într-un roman realist și ar fi corect să vorbim în acest caz de focalizări variabile care se schimbă de la secvență la secvență, sau chiar, așa cum tocmai am văzut, în interiorul aceluiași segment descriptiv. Se întîmplă, de asemenea, ca distincția dintre diferitele perspective să nu fie întotdeauna operabilă, descrierea putînd fi interpretată ca manifestare a punctului de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
adăpost. Afară plouă, afară oamenii merg prin ploaie cu capetele plecate [...] Afară este soare, nu există un copac, un tufiș care să facă puțină umbră [...]. A. Robbe-Grillet, Dans le labyrinthe, p. 9 Dar acesta este și rolul mișcărilor de focalizare variabile. Astfel, în cele două fragmente de mai jos, din Dans le labyrinthe, peisajul corespunde cînd viziunii personajului, cum o arată prezența posesivului: (78) Apoi, el o ia la dreapta, pe o stradă aflată la întretăierea acesteia, pustie și ea, mărginită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a fi). Cel mai adesea, considerăm descrierea ca fiind de partea "obiectelor" cu mărci caracteristice precum substantivul și adjectivul și povestirea, de partea "acțiunilor" cu verbul drept semn particular: Într-adevăr, orice povestire constă, deși strîns legate și în proporții variabile, pe de o parte, în reprezentări de acțiuni și de evenimente, care constituie narațiunea propriu-zisă, și, pe de altă parte, în reprezentările de obiecte sau de personaje care sînt manifestarea a ceea ce numim noi astăzi descriere. G. Genette, 1966, p.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este încă dificil să îi considere pe cetățeni ca pe o resursă în rezolvarea de probleme și ca reprezentând într-adevăr principala țintă a politicilor adoptate la nivel local. În același timp, pentru multe comunități, potențialul de auto-guvernare responsabilă este variabil iar competiția pe piața liberă nu este condiția suficientă pentru asigurarea calității și accesului echitabil. Schimbările în configurarea raportului central-local vor atrage rezistențe interne, având cu siguranță un impact asupra structurilor de putere între actori, în toate sferele și la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
McGinn, 1997a48). Această reformă a instituit comisii locale școlare cu putere de decizie în numirea directorilor și a dat pedagogilor mai multă autonomie în curriculum, dar s-a constatat că participarea părinților și pedagogilor la procesul deciziilor a fost variabil de la o școală la alta, programul și pedagogia nu s-au schimbat iar rezultatele elevilor nu au cunoscut ameliorări semnificative. În schimb, lucrurile iau o altă turnură atunci când actorii locali au o percepție clară despre punerea în practică a schimbărilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de egalizare la nivel individual, și nu la nivelul școlii. Ulterior, rapoartele Newson, Crowther și Plowden (apud. Ionescu, I.I., 1997 20), bazate pe cercetări similare, plasează explicația reușitei sau eșecului școlar la nivelul familiei, insistând pe nevoia de a cerceta variabilele proximale de socializare și interacțiune la nivelul familiei, precum și aspirațiile pentru un statut al copiilor. Aceste cercetări au demonstrat existența unei strânse legături între aspirațiile părinților pentru copiii lor și aspirațiile educaționale ale copiilor, determinare similară "sindromului de reușită" al
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
rivale. Concentrându-se pe densitatea și intensitatea relațiilor interpersonale și interinstituționale, perspectivele interpretative au pus în evidență complexitatea mecanismelor adaptative, negocierile, tranzacțiile care au loc aici. Elevii, profesorii, părinții, nu sunt numai agenții funcționării structurilor, ci actori cu o marjă variabilă de autonomie, mai mult sau mai puțin luată în considerare la nivelul politicilor, însă cu efecte indiscutabile la nivel individual, instituțional, comunitar și social. 3.3.2. Impactul reciproc al școlii și comunității Numeroase cercetări, printre care cele întreprinse de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
valoare pedagogică ce constă în însușirea, fixarea și reproducerea conștientă, progresivă și voluntară a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, atitudinilor. Învățarea este un proces de achiziție prin experiență, care conduce la formarea sau modificarea activității și conduitei sub influența condițiilor repetitive și variabile ale mediului. Subiectul cunoscător percepe lumea prin simțuri, obținând informații despre lucruri și fenomene; cunoștințele se achiziționează nu prin simpla „citire” a imaginilor despre lucruri și fenomene, ci prin prelucrarea mintală a informațiilor receptate. Învățarea școlară, in special însușirea cunoștințelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
elevul să nu mai vadă corect fenomenele și sensul fizic al situației studiate. Aplicarea mecanică a unor relații poate conduce la a considera, de exemplu, că relația dintre densitatea, masa și volumul corpului (densitatea= masa/volum) conține densitatea ca mărime variabilă, când de fapt este constantă (la temperatură constantă). Aceeași interpretare eronată se poate da și legii fundamentale a dinamicii (care sub forma m=F/a lasă impresia că masa este variabilă, în mecanica newtoniană !). O dificultate frecventă la elevi în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
volumul corpului (densitatea= masa/volum) conține densitatea ca mărime variabilă, când de fapt este constantă (la temperatură constantă). Aceeași interpretare eronată se poate da și legii fundamentale a dinamicii (care sub forma m=F/a lasă impresia că masa este variabilă, în mecanica newtoniană !). O dificultate frecventă la elevi în cazul învățării fizicii o constituie trasarea și interpretarea reprezentărilor grafice. Prin acestea se exprimă dependențe, uneori complicate, care, prin stăpânirea de către elevi - ar permite o modalitate de esențializare și de concentrare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care se situează deasupra lumii, în poziția moralității absolute, poate emite judecăți atât de radicale. Și, în opinia mea, nu e cazul; d-l Liiceanu trăiește în aceeași lume cu noi toți și împărtășește cu noi toți, chiar dacă în proporții variabile, cam aceleași virtuți și defecte. Dorin Popa: Dar, după ce se anunțau "pești mari", subit, deconspirările s-au oprit. A fost doar un episod, o răbufnire? Liviu Antonesei: Hopa, iar ne-am întors la deconspirări! Nu cred că a fost doar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vedere actual, dar o voi face! Probabil în public, într-o emisiune televizată... Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! Dorin Popa: Este o povară prea mare lăsată pe umerii învățământului preuniversitar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cei care și-au putut schimba mintea fie au emigrat, fie se simt aici ca într-un fel de exil interior, fie se luptă cu morile de vânt. Cine e de vină? Noi toți, de bună seamă, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le și preferă, pentru că vinovăția se dizolvă în nevinovăție! Universitatea are dreptul să se
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
17 ani! / 138 Capitolul III Despre universitate, studenți, jurnaliști și mass media / 145 Mentalitatea noastră n-a suferit încă metamorfoza nu doar necesară, ci și posibilă în atâta veac de vreme. Cine e de vină? Noi toți, însă în proporții variabile. Când sunt toți la fel de vinovați, sunt și la fel de nevinovați, de aceea și detest evaluările uniforme și uniformizatoare! Pe care, pe bună dreptate, cei cu adevărat vinovați le preferă! / 152 Universitatea are dreptul să se pronunțe în toate domeniile vieții comunitare
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de la locul unde sunt generate (nodulul sinoatrial) în întregul miocard. Potențialele de acțiune pot fi culese la suprafața cordului cu ajutorul unor electrozi, transmise și înregistrate grafic, obținându-se o electrocardiogramă. O electrocardiogramă constă dintr-o succesiune de unde (defelexiuni de ampiltudini variabile situate deasupra sau dedesubtul unei linii izoelectrice), segmente (traseele dintre două unde învecinate) și intervale (porțiunile de grafic dintre începutul unei unde și începutul alteia). Undele, segmentele și intevalele au durate fiziologice, exprimate în secunde, la fel amplitudinea deflexiunilor are
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
organismului. Energia necesară desfășurării proceselor fiziologice este furnizată prin oxidarea intracelulară a substraturilor energogenetice. Toate formele de energie produse în organism, cu excepția lucrului mecanic extern, se transformă în final în căldură, care se disipă în mediul înconjurător. Consumul energetic este variabil, depinzând de următorii factori: Acțiunea dinamic specifică a alimentelor (ADS). După 3-4 ore de la ingestia de alimente, timp de 6-8 ore sau chiar mai mult, metabolismul crește cu 10-15 % față de nivelul bazal. Cauzele acestui fenomen sunt procesele motorii și secretorii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
zilnic un om ingeră 5-12 g NaCl, necesarul minim fiind de 1-2 g. Necesitățile zilnice sunt în general de 1,5 g pentru calciu șI 1 g pentru fosfor, acest raport existând în compoziția laptelui. Cerințele în unele minerale sunt variabile în funcție de vârstă, sex și stare fiziologică, în unele situații fiind utilă suplimentarea (tabelul 10). Pentru aportul energetic foarte importantă este prepararea alimentelor. Astfel, metodele mecanice de măcinare sau stoarcere scutesc organismul de energia utilizată în masticație iar prin ruperea mebranelor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tonigen este reprezentat de reflexul medular de întindere (miotatic), înfluențat de centrii supramedulari (trunchiul cerebral, nucleii bazali, formațiunea reticulată, cerebelul, cortexul frontal). Fusurile neuromusculare sunt supuse permanent unei tracțiuni ușoare, și ca urmare descarcă continuu salve de impulsuri cu frecvență variabilă, care creează la nivelul motoneuronilor medulari o anumită presiune de depolarizare. Contracția unităților motorii este declanșată de atingerea unui nivel critic a frecvenței impulsurilor provenite de la fusurile neuromusculare. Troficitatea datorată acestei tensiuni slabe și permanente este suficientă pentru menținerea în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apoi spre sfârșitul unităților ritmice de vorbire, ca și cum ar căuta un feedback de tipul m-da sau o miscare stânga-dreapta a capului, care să-l conțină 178. Referitor la intervalul de timp alocat de vorbitor, conversația este asociată cu câteva variabile: femeile privesc mai mult decât bărbații, oamenii atrași unul de celălalt se privesc mai mult, extravertiții privesc mai mult decat introvertiții și așa mai departe 179. Fixarea cu privirea este un stimul supărător, posibil unul agresiv, de care destinatarul dorește
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
adolescență ar fi generat probleme de nedepășit), la care s-a adăugat interesul mai ales al tatălui, care era "sursă" problemei de discutat dominante pe parcursul interacțiunii filmate au fost expresiile faciale mărci ale surprizei, tristeții, disprețului, în grade de intensitate variabile. Combinațiile dintre expresiile menționate au fost fericire-furie, fericire-frică, surpriză-tristețe, surpriză-dispreț, iar unitățile de acțiune analizate UA1, UA2, UA5, UA7, (L/R) UA14213, UA15, UA25, în niveluri diferite de intensitate. Determinări procentuale ale expresiilor emoționale predominanțe la categoria adolescenți cu părinți
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
inferioară este tensionată, pe când la surpriză este relaxată. Datorită tensiunii, este posibilă acoperirea unei anumite părți a irisului, de către pleoapa inferioară (fapt valabil doar în cazul furiei, nu și în cel al surprizei)226. Frică De o intensitate a trăirii variabilă, frica poate fi trăită fie în combinație, fie urmată de oricare dintre emoții. O combinație care ar putea părea nefirească este cea dintre fericire și frica; autorii exemplifică această prin situația în care ne-am eliberat de o sarcină/obligație
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]