3,837 matches
-
am putea face un duet...! O brigadă artistică... a groparilor...! Ia stai, poate n-am uitat chiar de tot să fac poezii...!(improvizează) Noi suntem gropari / meșteri de renume / facem gropi adînci / pentru-ntreaga lume.../ Mona: Da ce-i cu veselia asta de-mi vine să plîng?! Octav: Iubito, te rog nu te amesteca în lacrimile noastre...! Groparul: Ei, eu am plecat. Mona: V-am adus țigări și cafeluță. Octav: Auzi, bătrîne, stai cu noi la o cafeluță. Groparul: Nu, frate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu:...Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mănușă întoarsă pe dos, el descoperă acum reversul comic al situației dramatice. Este un exercițiu - ansamblul exemplelor o confirmă - ce antrenează dezinvoltura ludică, devierile ei trecătoare și urmările ei neprevăzute. Să remarcăm, totuși, că nu întotdeauna ceea ce debutează sub semnul veseliei și al glumei se și sfârșește la fel. Jocul generează incertitudine. Iată de ce răsturnarea ludică a supravegherii nu va constitui doar o sursă de comic, căci, în cazul unor evoluții neașteptate, ea se poate afla la originea unor descoperiri neprogramate
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
duc o existență umilă, în timp ce Sfântul Elefterie și Dâmbovița, furișată prin ulei și materie, își continuă existența printre trecători. Lumea e văzută "prin minte" sau printr-un ochean fermecat, din ipostaza nepăsării: "Eram ferice, liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe, în sensul opus/ Acelui ceasornic uriaș/ Cu axul înfipt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-l ascultă.) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! Ieri bigotismul, azi liber pansismul! Ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional! Pristanda: Curat constituțional! Muzica! Muzica! (Muzica atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mișcă. Toată lumea se sărută, gravitând în jurul lui Cațavencu și lui Dandanache, care se strâng în brațe, în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Din anii vîrstei școlare îmi aduc aminte, că aveam pe atunci o vacanță a «culesului»; evenimentul acesta era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era ridicat adică la însemnătatea celor mai mari sărbători creștinești”1). Sigur, nu era „numai o părere”. în unele locuri, „culesul” își pierduse veselia încă din primul deceniu, dovadă pagina de mai jos: „Dar odată cu ivirea progreselor industrialismului, a zburat veselia de-acum douăzeci de ani [schița din care citez a apărut în 1908]! Azi asiști la culesul viilor, cum ai asista la funcționarea unei fabrici oarecare. O fabrică, unde culegătorii, flăcăi și fete, își îndeplinesc munca lor automatic, tăcuți, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care n-a plăcut criticilor contemporani, deoarece „nu se alipea de tot restul”.1 ) Exuberantă, muzica lui Hübsch edulcora sentimentele reale ale majorității romînilor; muzică ilustrativă, cu intonații tari, pentru serbări, parăzi, „potemkinade”. Personaj anecdotic, el ajunsese un producător de veselie la comandă,2) cît și un paratrăsnet pentru nemulțumirile contemporanilor față de patronul său, Regele, iar numele - o poreclă. Ironic, Romînia, Țara lui Carol I, era numită, prin metonimie, „Țara lui Hübsch”, expresie devenită proverbială, folosită pînă și în titlul unei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toamna, și iarna/ Coboară-amîndouă;/ Și plouă, și ninge-/ Și ninge, și plouă”.4 ) Comun celor doi e, apoi, interesul pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
părea definitiv stins. Iisus ocupă atît unele din reveriile sale, cît și unele din senzațiile sale: „îți părăsești familia, prietenii și te îmbraci în neagra mătase, și-ți porți ca Isus Crucea...” 14) „Neagra mătase” e doliul bolii, care stopează veselia, limitează comunicarea, izolează. Durerile atroce ale trupului sînt Golgota sa. Agatha Grigorescu-Bacovia relatează că poetul nu suporta uneori să vadă tabloul cu Crist pictat de Guido Reni. îl întorcea pe dos. întrebîndu-l o dată de ce, i-a răspuns: „Prea semăn cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Romînească, 1922, p. 168. 2. G. Ranetti, „Culesul viilor”, în Schițe vesele, ediția cit., p. 4950. Autorul mai scrisese despre același subiect cu un an înainte, într una din „Cronicile [sale] bucureștene”: „A, negreșit, nu mai este în vii străvechea veselie. Bachanalele daco-romane ale străbunilor, din vremurile de belșug, au fost altoite cu posăceala și pragmatismul american, și azi dealurile nu mai sînt și locuri de desfătări voioase, ci numai piețe comerciale”. („Septembrie”,în Viața Romînească, 2, vol.6, 1907, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înțelesul de „fără număr și fără capăt”, în textele vechi religioase: „Pentr acea sîmt goniți [evreii] di[n] împărația lumiei și di[n] împărăția ceriului, unde iaste întunearicul împărțit, unde nu iaste lumină, nice fața lui Hristos, nice bucurie sau veselie, fără numai plîngere și scrîșcare de dinți, de frica și durerea muncilor celor fără fund”. Sau: „înălțimea ceriului și lățimea pămîntului și fără fundul și înțelepciunea cine va cerceta?” La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX același
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu Bacovia („Ce lume goală de vise”), ne arătăm sceptici („O, țară tristă, plină de humor”) sau ironizăm împreună cu el („Vor fi acum de toate...”). Trăim deci și „ca-n Caragiale” și ca-n Bacovia. Lumea romînească oscilează permanent între veselia celui dintîi și paroxismul celui de-al doilea. Ideea dispariției iminente e cea care determină gesturile de dureroasă sinceritate ale lui Bacovia. Cititor pasionat al Povestirilor extraordinare, de Poe, nu-i erau străine, desigur, aceste rînduri ale lui Philippe Quinault
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
te mai surprinde, totul devine posibil, inclusiv „un nou transformism” (v. „Valuri”, în „Bucăți de noapte”), o catastrofă planetară. în consecință, te comporți aidoma lui, ca și cum te-ai număra printre „ultimii oameni”, liber, cuprins de o excitație secretă în fața inexorabilului. Veselia lui Bacovia - remarcată uneori de cei ce s-au aflat în intimitatea sa - e ca zîmbetul la înmormîntare. Am observat că, nu o dată, pînă și membrii familiei unui defunct scapă, involuntar, cîte un zîmbet. La început faptul m-a intrigat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Orice doliu are momente cînd pierde din intensitate. Atunci, mecanismele și reflexele reprimate caută să revină la normal. Un zîmbet scurt nu infirmă deci existența tristeții. Fixitatea e atributul măștilor. Oamenii vii se supun principiului variabilității: cînd crește tristețea, diminuează veselia, și invers. Dar și-ntr-un caz, și-n celălalt, nici una nu dispare total. Cine crede că un poet trist este, în chip obligatoriu, trist de dimineață pînă seara și-n toate zilele anului, crede eronat. Veselia lui Bacovia face
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
crește tristețea, diminuează veselia, și invers. Dar și-ntr-un caz, și-n celălalt, nici una nu dispare total. Cine crede că un poet trist este, în chip obligatoriu, trist de dimineață pînă seara și-n toate zilele anului, crede eronat. Veselia lui Bacovia face parte din șirul contrastelor între care, adesea dramatic, el a oscilat. „Pe umele lui Sándor Kémeri”, așa aș putea intitula povestea căutării adevăratului nume al romîncei care a semnat cu acest pseudonim volumul Promenades d’Anatole France
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pacemaker/ cu bacteria pe terminate" etc. Spațiul acesta urban este însă, și la Radu Andriescu, ceea ce antropologul Marc Auge numește un ne-loc (v. Non-lieux. Introduction à une anthropologie de la surmodernité): un spațiu de anonimat, mort, fără nicio urmă, depersonalizat. Veselia forțată a pestriței hore imaginate într-unul dintre poemele angrosistului incluse în eu și câțiva prieteni nu ascunde suficient tristețea poetului la vederea orașului iubit, atât de amorțit într-un început din ce în ce mai palpabil de mortificare. Cauza esențială a acestei depersonalizări
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
celorlalte, starea de natură și starea de copilărie tind să se asimileze una celeilalte. La fel sau aproape la fel la vechea Burgundie, la decorai și cîntecele copilăriei sale trimite Péguy, pentru a evoca oamenii din vechea Franță, noblețea lor, veselia lor îndreptățită ("I-am fost copiii..."). De asemenea, fie că se situează în planul construcției doctrinetle, fie în acela al reflecției etice, mesajul ideologiei rurale tinde să-și afirme o fidelitate tenace față de originea sătească (nu contează dacă e vorba
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
felurile cele mai scumpe și ne îmbuibam cu vinuri bulgărești și șampanie de Crimeea. Cumpăram de-a valma din sinistrele magazine de stat cămăși sintetice, aparate foto, țigări rusești, haine de blană, însă nu reușeam să ne epuizăm averea. În veselia frenetică a escapadei noastre, ne simțeam cuprinși de tristețea surdă și profundă a democrației populare. Mai mult, eu nu mă puteam împiedica să mă gîndesc la prietenul meu Lex Ende, redactor șef la Neues Deutschland, mort în condiții suspecte în
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
istoriei lor", a spus cu acea ocazie V. Boerescu, după marea solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un alt martor privilegiat al evenimentului, se uită orice ură, se înfrățiră toate clasele, o bucurie nespusă domnea în toate fizionomiile, o veselie neauzită se răspândi în toată capitala și tot orașul se ilumină ca printr-un farmec." În dubla alegere, Cuza recunoscu numaidecât "triumful unui princip mântuitoriu ce viează cu tărie în inimile românilor, principiul frăției românești." Să ne mirăm că izbânda
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
este. Și cum ajung, o dată întră tusșase, Harap-Alb înainte și ceilalți în urmă, care de care mai chipos și mai îmbrăcat, de se târâiau ațele și curgeau oghelele după dânșii, parcă era oastea lui Papuc Hogea Hogegarul [...] Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo be și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-l ascultă) După lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iată visul nostru realizat! Ce eram acuma câtva timp înainte de Crimeea? Am luptat și am progresat: ieri obscuritate, azi lumină! ieri bigotismul, azi liber- pansismul! ieri întristarea, azi veselia!... Iată avantajele progresului! Iată binefacerile unui sistem constituțional! PRISTANDA: Curat constituțional! Muzica! Muzica! (Muzica atacă marșul cu mult brio. Urale tunătoare...) (I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: (au) acordat, imparțial
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de încropită. După ce s-au îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la naștere, Ileana Cosânzeana. în urma
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
construite după principiul simetriilor inverse (capitolele Zvârcolirea - Sărutarea, Nunta - Ștreangul etc.). Compoziția romanului urmează legile arhitectonicii clasice, bazate pe principiul simetriei, al circularității și pe cronologia derulării seriei de evenimente. În chip simptomatic, primul capitol se numește Începutul (titlul inițial: Veselie), iar ultimul, Sfârșitul, sugerând ideea de incipit și final, dar și imaginea „unui corp sferoid“ (L. Rebreanu, Jurnal). Între cele două capitole, se închide un destin tragic, cel al eroului care dă și titlul romanului. Spațiul paradigmatic al lumii lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ea să dea savoare momentelor speciale din viața noastră sunt întrebări pentru care nu poți găsi un singur răspuns. Totuși, Platon, încer când săl găsească, afirma: „Muzica dă suflet universului, dăruiește aripi minții, luminează imaginația și învăluiește în farmec și veselie lumea și tot ce ne înconjoară“. Pe de altă parte, muzica pe care o ascultăm este oglinda în care se reflectă personalitatea noastră. În unele situații, muzica este o „etichetă“, reflectând emoții, atitudini sau preferințe personale. Este cel mai bun
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]