7,806 matches
-
monopolizează în mînile lor. Ei sunt, ca element comercial, absolut stricăcioși în toate țările; de aceea și vedem că, oriunde se află în număr mare, domnește cea mai mare sărăcie. Ei nu împlinesc necesități, ci dau naștere patimelor rele și viciilor, le încurajează și le satisfac. Mai mult: evreii par în genere incapabili de muncă industrială. Oricât de mulți ar fi într-un oraș, nu-i vom găsi nici ca muncitori în fabrici, nici în ateliere, escepție făcând de meserii foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau vor emigra, iar până atunci cată să fie înlăturați absolut de la esploatarea claselor muncitoare, de la traficul viciilor și slăbiciunilor. La muncă Caradalele, Costineștii și Mihăleștii, dar la muncă și evreii. Iată punctul important al discuției. Trebuie să li se îngreuie paraziților de tot felul meseria lor. Negoțul cu băuturi spirtoase, colportajul trebuiesc mărginite la strictul necesar. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
români are o cultură adevărată acela va fi tot de opinia aceasta și singura sa părere de rău, precum și a noastră, ar fi că nu suntem destul de barbari, având tăria și fecioria de simțiri ale barbariei, ci că avem numai viciile civilizației pe de o parte, numai viciile barbariei pe de altă. "Semibarbari", iată termenul tecnic pentru starea noastră, pe care un istoriograf modern [î]l va și întrebuința, cunoscând că această stare e de o sută de ori mai rea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi tot de opinia aceasta și singura sa părere de rău, precum și a noastră, ar fi că nu suntem destul de barbari, având tăria și fecioria de simțiri ale barbariei, ci că avem numai viciile civilizației pe de o parte, numai viciile barbariei pe de altă. "Semibarbari", iată termenul tecnic pentru starea noastră, pe care un istoriograf modern [î]l va și întrebuința, cunoscând că această stare e de o sută de ori mai rea decât barbaria, nevorbind de răutatea ei în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am zis, nici am putut afirma vreodată platitudinea că semibarbaria e un pas spre progres, spre civilizație, că e o jumătate de civilizație. {EminescuOpXII 379} Niciodată. Semibarbaria e o stare de degradare, un regres, este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civilizații străine. Un popor barbar e bunăoară religios. Civilizarea lui religioasă adevărată vine atunci când, prin progresul lent al propriei sale maniere de-a vedea în materii religioase, credințele formale, adesea superstițioase, se schimbă în convingeri morale. Dar când el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună nouă, Rusiei de sud, Galiției, Bucovinei, Maramureșului și unor anume regiuni din Ardeal și Țara Ungurească. Propunerea de agricolizare, de colonizare a Dobrogei cu izraeliți cari să devie plugari, ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
folositori, ba necesari chiar, și că, daca o organizare economică trebuie, ea nu se va întemeia pentru a sili pe evrei la muncă, ci pe români. Există mulți români chiar cari atribuie starea rea a populațiunilor noastre lenei, inepției și viciilor. Noi ne-am obicinuit demult a privi lucrurile într-un mod mai natural. Stări publice de lucruri sunt mai puțin a se atribui indivizilor sau colectivității pe cât înrîuririlor de tot feliul și erorilor de organizare. Priviți din punctul de vedere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
folos foarte problematic ca meseriași. Meseriași buni sunt puțini între ei; cei mai mulți lucrează pentru ochi și s-au vârât în organismul nostru economic concurând colectiv, cu fonduri comune, pe meseriașul ori pe micul negustor creștin. Ei au introdus și esploatat viciul beției în sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvitoare, au înveninat astfel fizicește, au corupt moralicește populațiunile noastre. Ei au intrat în țară nu ca amici, nu ca oameni cari căutau pînea de toate zilele ci ca dușmani; ca rasă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în societate, erau ținuți de mii de împrejurări să stăpânească patimile escesive ale egoismului și deseori sătenii găseau în acești oameni patroni și protectori binevoitori. Astăzi însă, cu cât agricultura noastră se înstrăinează cu atât demnitatea omenească scade, cu atât viciile se răspândesc mai repede și corump caracterul escelent și onest al laborioșilor noștri săteni. Dar de unde vine înstrăinarea agriculturii noastre decât din lupta dintre capitalul bănesc (străin) și cel imobiliar, dintre ban și moșie? Ne pare bine că liberalismul extrem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar iertând pe evreii cari cu singe rece sfâșie o biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță. ["ÎN URMA HOTĂRÎRII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și premiza necesară de a trăi mult, cu alte cuvinte de a prelungi viața, ceea ce În termeni științifici ar putea Însemna a respecta regulile unei igiene fizice (corporală, vestimentară, alimentară, ambientală etc.) și psihice (fără conflicte, stress, suprasolicitări psihointelectuale, obsesii, vicii, patimi etc.), iar În termeni biblici ar Însemna o viață În curățenie, virtute, echilibru, fără excese, conviețuire pașnică, toate În spiritul iubirii aproapelui. Până la urmă toate acestea n-ar Însemna altceva decât respect pentru natura umană (individ și societate) și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
atât În ceea ce privește modul lor de manifestare, cât și În privința impactului individual sau social. Dacă, de exemplu, consumul exagerat de alcool sau droguri (ca o deviere a instinctului de nutriție), ca și libertinajul cu toate variantele sale (ca o deturnare În viciu a instinctului de reproducere), au un impact negativ mai ales asupra individului, familiei și microcomunității imediate, devierile instinctelor sociale au un impact incomparabil mai mare. Astfel; cupiditatea sau lăcomia (ca o deviere a instinctului de proprietate) și trufia sau orgoliul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin repetiție, poate modela chiar pornirile instinctuale și temperamentale Înnăscute ale individului. Se poate opune astfel instinctelor Împiedicând transformarea lor În vicii cum ar fi; consumul de alcool sau drogurica o deturnare a instinctului de nutriție, cupiditatea sau lăcomia ca o deturnare a instinctului de proprietate, trufia și orgoliul ca deturnare a instictului de dominație și subordonare și libertinajul ca deturnare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
umane prin Hristos este considerată de Părinții Bisericii drept o vindecare a acestei naturi. ,,Până Într‑atât cuprinsese păcatul fiecare trup - precizează Sfântul Paulin de Nola - și neamul Întreg omenesc, Încât leacurile doftoricești sau Îngrijirea rănilor nu mai puteau folosi ; viciile Învechite aveau mai multă putere decât toate leacurile. De aceea a venit Acela Care va mai veni, Întrupat În biata ființă omenească, ca să ne Întărească prin slava Sa. Căci nimeni În afară de Marele Artist nu stăpânește arta Sa, asemenea olarului, meșter
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
către viața veșnică și fericită, către limanul cel sigur și neînvolă burat al adevărului și al vieții de veci, nu putem Întrevedea nici un real folos al celor nepocăiți și indiferenți față de cele ale spiritului, atâta timp cât ei, dacă stăruie În propriile vicii și În indiferență, vor sfârși rău, În amărăciune și des‑ părțire veșnică de Dumnezeu. În ceea ce privește paguba și nemulțumirea celui drept, fiind atât de efemere, Părinții Bisericii nu le acordă mare atenție sau importanță, pri‑ vindu‑le comparativ cu liniștea și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pielea te pot scuti de multe necazuri. Desigur, nu trebuie să devii paranoic, însă nu uita motto-ul cercetașilor: „Fii întotdeauna pregătit”. Partea a doua Iadul în miniatură „în fața lui stau pururi la poruncă cohorta celor ce-au trăit în viciu: vorbesc, aud, și-apoi în hău i-aruncă”. îDante, Infernulț Capitolul cinci PRIMA ta linie de apărare A alege să nu întreprinzi nimic este totuna cu a alege să îți lași destinul în mîinile altora. Nimic nu e veșnic. Dinastiile
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
dadaist și pentru libertatea cuvintelor din futurism. Și ni se pare că în multe pagini ale lui Voronca, luxuriant acoperite de „ecuatoriala floră” a imaginilor, putem descoperi urma fertilă a spuselor unui Louis Aragon din Le paysan de Paris despre „viciul numit suprarealism”, care ar consta - recitim - în „folosirea dereglată și pasională a stupefiantului imagine, sau mai degrabă a provocării fără control a imaginii pentru ea însăși și pentru ceea ce atrage ea după sine în domeniul reprezentării ca perturbări imprevizibile și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Bacovia, considerat azi un precursor al postmodernismului, era un eminescian profund. Constatarea lui Lyotard că eterna reîntoarcere înseamnă eternă "ratare" stă în centrul viziunii asupra istoriei la Eminescu, din Memento mori și din opera publicistică. Se rotesc aceleași mizerii, aceleași vicii, aceeași "piesă" de teatru, singurele "noutăți" fiind măștile. La Nietzsche și la postmoderni, în schimb, măștile ar fi aceleași, iar "piesa" alta. Dacă ar fi așa, nu s-ar mai putea vorbi de o ratare, postulată și de Lyotard. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
aceeași "piesă" de teatru, singurele "noutăți" fiind măștile. La Nietzsche și la postmoderni, în schimb, măștile ar fi aceleași, iar "piesa" alta. Dacă ar fi așa, nu s-ar mai putea vorbi de o ratare, postulată și de Lyotard. Acest viciu de gândire vine din sofistică, din falsificarea cântarului adevărului. Eminescu nu cade în asemenea capcană. El vede limpede de unde se ivește ratarea revoluțiilor. Se datorează tocmai eternei reîntoarceri din care lipsește fructul încercării, ca devenire întru ființă. Exprimându-mă paradoxal
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sacrul feminin, salvat în Occident doar de eretici, de alchimiști, de unele societăți masonice. Abia în zilele noastre Occidentul redescoperă erosul, dar și acum este interpretat ca pornografie, sub influența Bisericii anti-feministe. Vinovată de pedofilie, de violuri și de alte vicii erotice ar fi Biserica, prin interdicțiile sale. Teologii creștini n-au înțeles că femeia este superioară bărbatului din punct de vedere sexual, că prin natura ei este destinată plăcerii iar nu doar procreării. Asupra faptului atrăsese atenția încă magul ermetic
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este sensul "dualismului" dezvoltat de Lucian Blaga în drama sa Meșterul Manole, unde bunul Dumnezeu și crâncenul Satanail sunt frați. Dacă ne supunem, însă logicii celor trei materii, respectând ierarhia diacronică: macrofizic, biologic, starea T, atunci ne ciocnim de un viciu logic pe care Lupașcu nu l-a explicat: de ce nu au apărut mai întâi religiile monoteiste, acestea fiind percepute, totuși, de istoricii religiilor ca pe un "progres" în istoria omului? Un răspuns cât de cât valid, pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
trebuie educat să respecte ciclul fiziologic al femeii și dorința ei de împerechere, să nu o violeze. Fiziologul român N.C Păulescu susținea că orice folosire a organelor, în scopul dobândirii plăcerii și nu în scopul lor fiziologic, este un viciu. Unele femei susțin că vor să fie stăpâne pe corpul lor și să facă copil, atunci când vor ele. Femeile trebuie să știe că au în posesie un corp uman, a cărui părți componente funcționează după un program înscris în subconștient
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
celor existente în societ]țile umane reale. Și este cert c] acești egoiști prudenți ar evita multe dintre atrocit]țile pe care oamenii în realitate le comit, deoarece nechibzuința și imprudenta specific umane agraveaz] în mod constant efectele negative ale viciilor noastre. Ins] acest lucru nu poate însemna c] morală, așa cum exist] pretutindeni, izvor]ște doar din acest egocism prev]z]tor. Exist] mai multe motive pentru care acest lucru este imposibil, dar eu voi menționa doar dou]. (Pentru continuarea discuției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acelasi traseu. Ins] aceast] abordare mai monist] nu a reușit s] conceap] cum este posibil că ființele umane s] se fi dezvoltat din animale neumane. Problema era c] acele animale erau considerate simboluri ale forțelor antiumane, uneori doar ca niște vicii întruchipate (lup, porc, corb). Pan] când aceast] viziune nu a fost pus] la îndoial], doar dou] alternative p]reau deschise - fie o viziune reductivist] asupra oamenilor care „nu sunt mai buni decât celelalte animale”, fie o viziune pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]