4,976 matches
-
americane. John D. Patton a venit Într-o vizită, cu care ocazie, eram Întâmplător chiar la maiorul Plummer, l-am cunoscut și eu și am dat mâna cu el. Să nu uit să-ți dau o carte despre Dachau - cântărește vreo două kilograme. Și afli tot ce se poate ști despre Dachau. Mai mult nu se poate ști. Dar eu nu știam nici măcar unu la mie din ce scrie În cartea asta, pentru că Dachau pentru mine a fost exact ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să mergi cu ei”. M-am dus cu ei Într-un cartier de vile. În fața casei erau o mulțime de foști deținuți din Ungaria, deci din Ardealul de Nord, din Ungaria-mamă, cum ar veni, care urlau și țipau, și erau vreo șapte militari Înarmați care păzeau casa. Americani, bineînțeles. Am intrat Înăuntru. Unul dintre cei care erau pe stradă a descoperit că pe această stradă stă Sztojay Dome, care era prim-ministrul Ungariei când s-au făcut deportările. Și a adunat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de lei. În ce privește scrisorile lui Artur Gorovei, cred că in volumul lui Stino 94 n-au intrat toate. Dl. llisei 95 a făcut o selecție, legată mai mult de paginația pe care o avea la dispoziție. La „Galerie” se află vreo două scrisori (una pe o carte de vizită), către prof. V. Ciurea, abordând probleme legate de muzeu. Cred că cele 12 volume de Studii și documente literare ale lui I. E. Torouțiu ar putea să-ți ofere alte scrisori de la A
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și Artur Gorovei. Sunt scrisori care vor trezi cu siguranță interesul iubitorilor de literatură. Manuscrisele care au rămas, sunt numeroase și de certă valoare. Pentru cercetarea lor este necesară o muncă asiduă, căci profesorul Stino a lucrat mult. Au rămas vreo câteva romane, un volum de poezii, studii asupra lui Creangă și Sadoveanu etc. Îmi exprim speranța că voi putea trece într-o zi la realizarea unei micromonografii închinate fostului meu profesor. Deocamdată trebuie lăsat un răgaz doamnei, să se reculeagă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fi o amenințare pentru Europa și NATO, iar România, cu potențialul ei uriaș, este prima vizată. Mă mai liniștesc la gândul că Iranul are arme nucleare tot așa cum Irakul a avut arme chimice de distrugere în masă. Dacă dăm noi vreo 4 miliarde de euro pentru o spaimă și un dușman imaginare, înseamnă un singur lucru: teama de ce s-ar putea întâmpla, trebuie să ne țină atenția trează, ca să nu ți se pară că ai dat bănișorii fără rost. Mult mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
tineri cercetători chinezi sub conducerea lui Shum au efectuat, de față cu mine, demonstrații ale prototipurilor create de ei. Am observat că mai mulți dintre ei aveau aliniate cuburi de granit pe etajerele lor. Am Întrebat o tânără care avea vreo 7-8 cuburi: „Ce sunt acestea?“. Mi-a răspuns că cercetătorii primesc asemenea cuburi din partea Microsoft ori de câte ori inventează „ceva care se brevetează“. Cum se spune Ferrari În chinezește? Pe 15 decembrie 2004 Consiliul pentru Competitivitate a găzduit un Summit al Inițiativei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
turcii înaintau spre Buda-Pesta. Măria ta, îl sfătui moș Chimin, stai și te hodină o zi, două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
era o cale de acces prin surprindere, de pe vremea când închisoarea era destinată delincvenților de drept comun. Începutul activității între copii Atelierele de țesătorie erau aproape puse la punct. S-au făcut probe tehnologice la primele războaie semimecanizate, fiind inițiați vreo douăzeci de copii în meseria de țesător (ei aveau să devină instructorii celorlalți). În iarna anului 1948/49, a sosit de la Aiud vechiul și bunul meu prieten Iulian (Delu) Bălan. Originar din Bistrița, fusese elev la Liceul Militar din Târgu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ciorani. L-au condamnat, maică, la 20 de ani și 40.000 de lei amendă... Noi am zis că poate o fi și el vinovat, Dumnezeu să ne ierte, da’ chiar atât? Și când s-a petrecut asta? Maică, sunt vreo opt ani și jumătate, prin 1955. Și au început să plângă amândoi. Da’ zicea Nelu, a reluat mama, când am fost la el, la vorbitor, cu Jana, că d-aia l-a condamnat așa, că n-a vrut să spună
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Mirat de sosirea neașteptată, l-am întrebat: Bine, tată, de ce-ai venit pe vremea asta? Doamne ferește, aluneci, cazi, nu te poți urca în tren... Ei, dragul meu, am venit să pun economiile mele la CEC pe numele vostru. (Avea vreo 7.000 de lei.) Lasă tată, nu-i găseam noi? Așa am vrut eu... A mâncat și s-a odihnit puțin, apoi l-am dus la CEC. Vremea se înrăutățise. La coborârea din autobuz era să cadă. Tremura și de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Eugen Ionescu, intitulată Rinocerii: "Rinocerul este omul ideilor venite din afară... În România, îl întîlnisem pentru prima oară atunci cînd intelectualitatea devenea treptat nazistă, antisemită, "Garda de Fier"... Profesorii de la facultate, studenții, intelectualii... Firește, la început nu erau naziști. Eram vreo cincisprezece care ne adunam, discutam și căutam argumente care să le combată pe ale lor. Nu era ușor: exista o doctrină nazistă, o biologie nazistă, o etnologie nazistă, o sociologie nazistă. Plus avalanșa de discursuri, conferințe, eseuri, articole în presă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
slăbise vreo 20 de kilograme... Ne-am încolonat și ne-a spus milițianul să fim ordonate, corecte, să nu vorbim cu nimeni, și să urmăm drumul. Drumul până la închisoarea de femei de la Mislea mi s-a părut foarte lung. Erau vreo 12 kilometri, dar după ce erai slăbit și hrănit cum am fost noi... foarte greu a fost. Credeam că nu mai ajung niciodată... Împreună cu noi au fost aduse femeile din lotul sârbesc, iar printre ele a fost și Vida Nedici, celebra
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o scrisoare. Și eu, prostuță, întreb: Cum, pentru o scrisoare 20 de ani? Păi, zice, da, că scrisoarea conținea niște informații care, sigur, regimului comunist nu îi convenea să afle străinătatea. Da’ n-a făcut 20 de ani, a făcut vreo 12-13, și probabil într-un schimb de deținuți sau, mă rog, oameni, au scos-o și au dus-o în Anglia... Ce părere aveți despre situația de acum a foștilor deținuți politici? Ce să zic? După ani de zile ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la testicule. Eu n-am cunoscut-o, nici n-am fost anchetat de ea, doar am auzit... A fost celebră pentru treaba asta. Avea o satisfacție a ei să bată așa... Câte zile ați stat în anchetă la Timișoara? Cam vreo 7-8-10 zile, cam așa ceva. Ce să mai... Sigur, am fost bătuți destul de dur. Asta a fost... Trebuia să spun de aia, trebuia să spun de ailaltă... Dom’le, dacă l-ai cunoscut pe ăla, dacă l-ai întâlnit pe ăla
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
întuneric, cu o lumină slabă sus în celulă. Paturile erau de ciment. Cât de mare era celula? Știu eu... Cam jumătate din camera asta... (se referă la încăperea în care se realizează interviul, de aproximativ 3x3 m - n.n.) Și eram vreo 5 inși... Știu că a fost foarte greu acolo. Greu pentru că ne dădea voie la toaletă doar din 4 în 4 ore. Și vă dați seama că nu poți să fixezi corpul după un anumit program... Era foarte-foarte greu... cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la Timișoara. A fost o anchetă obișnuită și ei și-au dat seama că n-au ce face cu mine, adică nu eram un pericol... Și după aceea am fost dus înapoi jos la subsol... Am mai fost dus de vreo două trei ori la anchetă și sigur că ei s-au lămurit după aceea că eu n-am venit pentru spionaj, pentru că i-au mai întrebat și pe alții dacă m-au cunoscut, și probabil le-au spus: Nu știu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a vis de Spitalul Județean, și acolo am rămas până la sfârșitul lui iunie. Penitenciarul era în general numai pentru cei de drept comun, dar pentru deținuți politici era o cameră, o celulă separată. Câți deținuți erați în ea? Parcă eram vreo 40 și ceva. Aici rămâneam până când se definitiva situația noastră. A venit să facem recurs și am spus: Nu fac recurs. Am aflat că părinții au făcut recurs pentru că eu încă nu eram major, deși le cerusem să nu facă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
împlineam 18 ani. Și m-a’ ținut pe blat la arestul Miliței la Rahova, care era vecin cu arestul Securității... Nu știu, cred că doar o curte le despărțea. Și am stat acolo până am împlinit 18 ani... După aia vreo 3 zile cred că a durat procesul, și ne-au vărsat la Jilava. Dar nu tot lotul complet într-o cameră, că ne-au împărțit. Ancheta cum s-a desfășurat? Ai luat mai multe interviuri, așa că cred că îți imaginezi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Basarab, în loturi similare, de prin altă parte... În camera 13 l-am cunoscut pe domnul profesor Lucescu, dacă ai auzit de el. El era legionar, dar era un om foarte ca lumea, foarte serios. Era încă tânăr atuncea, avea vreo 40 și ceva de ani. El fusese arestat de nu știu câte ori, de pe la 16-17 ani că fusese în Frățiile de Cruce. Și era vesel, avea un tonus deosebit... Era obișnuit cu trânteala, cu bătaia. Era un tip dolofan cu mustață. Făcuse
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știu cât a durat că... s-a terminat cu șocuri electrice ceea ce este... groaznic. Nu vorbesc de bătăi la tălpi, de luat în cerc, morișcă, și așa mai departe... Dar, mă rog, abia împlinisem atuncea 18 ani... În sfârșit. Erau vreo 6, 7 în jurul meu... Făceau cu schimbul. Bine, bătaia la tălpi nu era ceva care să mă sperie... nu ziceam nimica, nici nu strigam, nici nu zbieram... Dar aveau o bâtă destul de groasă cu care dădeau și se schimbau. Mă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ce v-au cerut? Da. Și a urmat procesul. Procesul cum a fost? Procesul a fost la Tribunalul Militar din Sibiu, de Sfântu’ Dumitru. Atunci ne-a judecat și ne-a condamnat. Câți erați în lot? Cred că am fost vreo 18. Erați de aceeași vârstă, colegi? Da. Colegi de clasă, colegi din clase mai mari sau așa... Dintre ei mai mulți au murit. Am avut un coleg, Ștermi, pe care nici nu l-am întâlnit dup-aia... El era din
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și era unu’ Mușat, un dobrogean, mai fără frică așa... Ei, am colindat „O ce veste”... N-o spus, de fapt, ce-am colindat, dar ăla era informat deja cu ce-am colindat... Și nu mai știu câți am fost, vreo 7-8 inși, și ne-o’ băgat în închisoarea coloniei, care era o barcă din scândură, fără căldură, fără nimic... Făceai un frig, și cu 125 de grame de pâine pe zi și niște apă chioară, dacă ne mai dădea... și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tot așa. Și în felul ăsta s-a format în cadrul liceului o organizație, care a funcționat de prin ’46 până prin ’48. Noi am fost arestați în ’48, primăvara, odată cu lotul acela masiv de arestări din toată țara... Am fost arestați vreo optsprezece elevi din trei clase: clasa a V-a cu 3 elevi, din clasa a VI-a vreo 7, din clasa a VII-a vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și încă un student la Drept, la fără
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
46 până prin ’48. Noi am fost arestați în ’48, primăvara, odată cu lotul acela masiv de arestări din toată țara... Am fost arestați vreo optsprezece elevi din trei clase: clasa a V-a cu 3 elevi, din clasa a VI-a vreo 7, din clasa a VII-a vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj în ’49 și a primit condamnări
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mâine-poimâine nu vom fi și noi tratați în felul ăsta? Dumneavoastră știați de ce se întâmpla în brigăzile 14-15? Auzeam. Unu’ dintre colegii mei din brigada lu’ Gherman, Costică Radu, o fost dus la studenți, și n-am știut de el vreo două săptămâni... Eu am crezut că l-o dus la altă brigadă, da’ el o fost la studenți, și o fost bătut. N-am știut decât dup-aia, din spusele lui... Noi, sighetenii, eram grupați, ne ajutam între noi, colaboram
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]