4,648 matches
-
este vre-un volintir? Nu, nu mai este. Da de ce-ntrebi? Apoi întreb, că de la ei au rămas îngropate pe aici multe comori... Ș-ai vrea să dezgropi o comoară? Da! De ce? Apoi ași vrea să dezgrop o comoară ca să zidesc o biserică..." Mă privește blând, zâmbind. Nevinovat și simplu sue înnainte, culege un fir înflorit din iarbă, îl miroase, și pletele lungi, negre, îi fâlfâie în aburirile vântului. Suim, suim, apoi coborâm coasta stâncoasă, printre arbori risipiți de furtună. Brazi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adus pe acești străini. Întemeetor Efrem Iurcu răzeș, care și-a dăruit el cel întăiu răzășia. S-au așezat aici întăiu trei călugări, care și-au făcut aici bordeiu, după care au început a umbla cu milostenia, după care au zidit bisericuța de lemn. Efrem, ca monah Efimie. Mitropolitul Iosif Naniescu a fost frate la Frumoasa el a dăruit acestei mănăstiri toate cărțile moldovenești tipărite la M-rea Neamțului. 2 August. Zi de vară la Telenești. Horă în Telenești dar mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Despre foci adăpostite la Caliacra, scăpate dela Euxinograd, despre vidre de mare. Și mai vorbește despre o mulțime de vii și case pe care a avut prilej să le cumpere pe nimic și nu le-a cumpărat, ca să ajungă să zidească anul acesta o mică vilă în gust turcesc, foarte mică și destul de scumpă.) Oamenii beau cafele multe. Turcul care n-are ce face se stabilește cafegiu. Nu câștigă dar se chiamă că are un comerț și-i om onorabil. Istoriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un colț surprinzător de lume; la malul Mării Negre, în spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului, într-un teren foarte accidentat, cu păduri și vegetație bogată, care nu se oprește decât la țărm, brusc. Aici oamenii au amenajat, clădind și zidind, o margine, pe care să se poată așeza oaspeții veniți de departe. În alte părți ale Mării Negre, s-au creat largi plaje naturale (Mamaia, Mangalia). Aici muntele și pădurea intră direct în talazuri. Numai meșteșugul omului a găsit mijlocul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării și iar piatră și pietrării. Case zidite din piatră cioplită. Localități pustiite în ultimul război; case încă ciuruite de bombardamente. Pe unele locuri, fasciști italieni au coborât măcelărind populație pașnică. S-au introdus în meandrele golfului și germanii. Ce dracu au căutat aici? L-au tot căutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vedere administrativ. Aceste succese ale domniei lui Ștefan sunt umbrite de moartea Oltei, mama domnului. La 4 noiembrie, Oltea închidea ochii și era înmormântată la mănăstirea Pobrata. Piatra ei de mormânt va fi mutată în biserica pe care o va zidi Petru Rareș. La sfârșitul anului 1465 sau la începutul anului 1466, se năștea Olena (Elena), cel de al doilea copil al lui Ștefan cel Mare. Din anul 1466 avem documente care ne arată o grijă sporită a domnului față de biserică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile, a început voievodul să zidească Chilia și a isprăvit-o în aceeași vară, cu 800 de zidari și 17.000 de ajutoare”. Să fi produs turcii pagube cetății încât a fost nevoie de ridicarea din temelie a unor noi ziduri, sau a fost vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cele întâmplate, căci de la Dumnezeu a fost ceea ce s-a întâmplat”. În amintirea victoriei obținută la Râmnic, Ștefan cel Mare a ridicat o biserică la Râmnic, chiar pe locul unde a căzut Șendrea, cu hramul Sfânta Paraschiva, și o alta, zidită în 1487, la Badeuți, închinată sfântului Procopie. Pe pisania acestei biserici se relatează pe scurt lupta de la Râmnic care se termină cu: „Și a fost pieire foarte mare printre Basarabi”. Există trei scrisori, două ale reginei Beatrice către sora sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în țară și au ziditu pre acei bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci nu din banii haraciului. Neculce înregistrează povestea cu descălțarea logofătului, când
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în țară și au ziditu pre acei bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci nu din banii haraciului. Neculce înregistrează povestea cu descălțarea logofătului, când a fost poftit pe „măcat”, unde a sorbit cafeaua fierbinte, crezând că este o băutură obișnuită. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, afirma și el că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 23 aprilie, ziua Sfântului Gheorghe, păstrând același titlu ca în pisanie. El a mai dăruit un panaghiar de argint, în care este inscripționat același titlu, așa cum va apărea și pe o piatră funerară. În documente și în tablouri votive zidite între 1487-1496, Alexandru nu poartă titlul de voievod și vocabula IO, de la Ioan „grație lui Dumnezeu”. Alexandru a avut o curte separată de dregători și slujitori proprii. Dar nu și o cancelarie proprie. La 7 martie 1490, murea la Moscova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale lor și i-a învățat să laude și să binecuvânteze pe Dumnezeu cel de sus pentru darul ce le-a dat, căci toate sunt cu putință de la Dumnezeu. Grigore Ureche scria că după lupta din Codrii Cosminului, Ștefan „au ziditu biserica pre numele Sfântului Mucenicu Dimitrie, în târgu în Suceava, care trăiește și până astăzi. Zic unii să se fi arătat lui Ștefan vodă la acest războiu Sfântul Mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
astăzi. Zic unii să se fi arătat lui Ștefan vodă la acest războiu Sfântul Mucenicu Dimitrie, călare și într-armatu ca un viteazu, fiindu-i întru ajutoriu și dând vâlvă oștii lui, că iaste de a și credere, de vreme ce au zidit biserica”. Pierderile armatei polone au fost însemnate. O recunoaște Wapowski, dar evaziv. Regele a trecut trupele în revistă după ce au trecut Codrii Cosminului. „Și așa mare mulțime de oameni era, încât părea la început că nimeni n-a căzut sau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost Stan, lângă Stăuceni. Cât privește privilegiul din 27 octombrie 1491, prin care se întărea mânăstirii Muntele Mare, a fost considerat a fi un fals. Actuala biserică de la Humor, una dintre cele care și-a păstrat frescele exterioare, a fost zidită de logofătul Toader Bubuiog, fratele lui Petru Rareș. Mânăstirea Putna. I-au trebuit lui Ștefan cel Mare nouă ani de domnie ca să poată ridica un lăcaș de cult, ce avea să devină necropolă domnească. După Analele putnene, zidirea bisericii de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
21 ianuarie 1472 două măji de pește, pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asigurat călugărilor de la Voroneț suficiente mijloace de trai, fapt care le-a permis să dezvolte aici o viață intelectuală apreciabilă, din moment ce din această mânăstire, Grigore Roșca avea să ajungă mitropolitul Moldovei. Mânăstirea Tazlău. Înainte de a se clădi biserica mânăstirii Tazlău- zidită la 1496-1497- Ștefan cel Mare cumpăra, la 1 februarie 1481, satul Selivestrii de la Danco, fiul lui Sinea, nepotul lui Dragoș Viteazul. După care, Mărina Lolca, fiica lui Ioaniș Borilescul, i-a dat domnului pentru satul Selivestri, satele ei, Borilești și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai cumpăra satul Floceștii, cu moara, pe Tazlăul Mare, pentru 150 de zloți tătărești, pe care vânzătorul avea uric de la Alexandru cel Bun,, dăruind satele și poienile, în aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o mânăstire la Răcătău, în hotarul Horgeștilor, cu două poieni, pe amândouă părțile Răcătăului, pe care domnul o cumpărase de la Isaia de la Răcătău, fiul lui Petru Huhulea. Mânăstirea Dobrovăț. Biserica mânăstirii cu hramul Coborârea Sfântului Duh “a început a se zidi în anul 7011(=1503), luna aprilie, ziua 27 și s-a sfârșit în anul 7012 (= 1504), iar al domniei sale anul al patruzeci și optulea curgător...”. Înainte de zidirea bisericii, domnul a dăruit mânăstirii Dobrovăț mai multe sate. Nepoatele lui Ivan Damianovici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cel de-al patrulea sat, Neagomirești, pe Hovrăleata, domnul l-a cumpărat de la nepoții lui Orgae. Dania a fost făcută mânăstirii Dobrovăț, la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
privilegiu “iar care din pârcălabi sau din dregători nu vor da aceasta, aceștia ne vor plăti 50 de ruble de argint curat și fără aceasta încă vor vedea și pedeapsa domniei mele.” Ctitorul Arhitectura. Potrivit tradiției, Ștefan cel Mare a zidit câte o biserică după fiecare bătălie. În însemnările sale de călătorie, sirianul Paul de Alep scria, la mijlocul secolului al XVII-lea, că Ștefan cel Mare a purtat 44 de războaie și a ridicat 44 de biserici. Cea mai veche informație
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare, publicat în 1958, au fost identificate 23 de biserici ridicate de domn, după cum o arată prisania lor, alte șase biserici au fost atribuite de tradiție lui Ștefan, iar o inscripție de la Athos arată că domnul a zidit biserica din Basarabia, Căpriana. Domnul a mai făcut un paraclis și la cetatea Hotinului. Cercetările arheologice au descoperit urmele unei biserici, la Șipote, lângă Suceava, fiind considerată o ctitorie a lui Ștefan cel Mare. În Transilvania, la mânăstirea Vadului, întemeiată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ridică la 32. Ioan Aurel Pop consideră că la Feleac, pe locul unei biserici de lemn, Ștefan a făcut o biserică cu o sală gotică. În urma unor săpături la Pobrata, s-a ajuns la concluzia că biserica veche a fost zidită din porunca lui Ștefan cel Mare, ceea ce înseamnă că numărul ctitoriilor se ridică la 34. În timpul domniei lui Ștefan, logofătul Ion Tăutu și portarul Luca Arbure au ridicat și ei câte o biserică, la Bălinești și la Arbore. Ținând seama
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1491, curtea domnească de la Bacău a fost ridicată atunci când Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, și-a avut reședința în acest târg. De aici, Alexandru se adresa brașovenilor în 1482 și în 1488, iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă de 50
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă de 50 metri. La Hârlău, pe locul unde exista o curte din secolul al XIV-lea, Ștefan a construit, în 1496, o nouă curte nu departe de biserica înălțată în 1942. În timp ce unele curți existente în secolul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]