38,420 matches
-
magistrații consultanți nu pot intră în compunerea completelor de judecată pentru soluționarea litigiilor de muncă, deoarece au un statut neconcordant cu cel al corpului de magistrați. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază ca excepția este intemeiata. Se arata ca dispozițiile legale criticate, reglementand instituția magistraților consultanți, precum și constituirea completului de judecată a cauzelor privind conflictele și litigiile de muncă, contravin prevederilor constituționale ale art. 123-125. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul considera ca excepția ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arata ca, deoarece actul normativ criticat este ordonanța de urgență, nu exista, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, interdicția de a reglementa în domenii rezervate legilor organice. Guvernul considera ca a existat situație excepționala și urgenta pentru ca reglementările legale referitoare la soluționarea litigiilor de muncă au fost declarate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
numiți de ministrul justiției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere privind excepția ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , retine următoarele: Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , dispozițiile Legii nr. 92/1992 , referitoare la soluționarea cauzelor privind conflictele și litigiile de muncă, au fost modificate și completate în sensul celor statuate de Curtea Constituțională. În aceste condiții, dispozițiile legale criticate, referitoare la condițiile de numire și de revocare a magistraților consultanți, la participarea și atribuțiile acestora în completele care judeca, în prima instanța, cauzele privind conflictele de muncă, la statutul lor juridic care este diferit de cel al judecătorilor inamovibili
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148739_a_150068]
-
în conformitate cu dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se susține că actul normativ criticat "are ca scop satisfacerea datoriilor pe care debitorul insolvent le are față de creditorii săi. Acest obiectiv urmează a fi adus la îndeplinire prin două modalități principale: reorganizarea (modalitate încurajată de dispozițiile legii) debitorului și a activității sale sau, în subsecvent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
explicit, [...] cât și prin caracterul privilegiat pe care îl ocupă creanțele rezultate din raporturile de muncă în ordinea de prioritate a distribuirii sumelor de bani rezultate din valorificarea activului debitorului (art. 107 din lege)". Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În susținerea acestui punct de vedere se arată că nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât " art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 64/1995 asigură egalitatea creditorilor în urmărirea debitorului lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a) și ale art. 77 alin. (1) lit. A.a) din Legea nr. 64/1995 , în raport cu dispozițiile art. 21 din Constituție, Avocatul Poporului susține că aceasta nu poate fi reținută, "deoarece textele legale criticate nu îngrădesc dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime. Astfel, instituirea dreptului oricărui creditor de a introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor, precum și instituirea procedurii de declanșare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 232/2004 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
Ulterior sesizării Curții Constituționale, art. 29 din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificat prin Legea nr. 149/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: - Art. 29 alin. (1) lit. a): "Orice creditor care are una sau mai multe creanțe certe, lichide și exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care este prezumat în insolvență din cauza încetării plăților față de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
a) din Legea nr. 64/1995 , republicată, cu modificările ulterioare ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 41 alin. (2) și (5), precum și pe cele ale art. 136 alin. (1) și (5), Curtea reține că este neîntemeiată. Faptul că textul legal criticat prevede că intrarea în faliment se produce când debitorul și-a declarat o atare intenție ori nu și-a declarat intenția de reorganizare nu încalcă prevederile constituționale menționate. Dispoziția criticată nu exclude realizarea creanțelor pe care le au salariații, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
5), Curtea reține că este neîntemeiată. Faptul că textul legal criticat prevede că intrarea în faliment se produce când debitorul și-a declarat o atare intenție ori nu și-a declarat intenția de reorganizare nu încalcă prevederile constituționale menționate. Dispoziția criticată nu exclude realizarea creanțelor pe care le au salariații, în condițiile prevăzute de lege, așa cum s-a arătat, creanțe care, dimpotrivă, au un caracter privilegiat. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160849_a_162178]
-
China va fi separat de soția sa, care are drept de ședere în România, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la viața de familie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate sunt suficient de clare și precise pentru ca persoanele cărora li se adresează să își poată regla comportamentul în funcție de prescripțiile acestora. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 6 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
regimul străinilor în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cheng Xuewen într-o cauză având ca obiect acordarea regimului tolerării șederii acestuia pe teritoriul României. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate sunt lipsite de precizie și claritate, întrucât nu menționează explicit motivul vieții de familie ca motiv de acordare a regimului tolerării, noțiunile de "motive obiective" și de "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" fiind prea vagi și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , întrucât autorul acesteia solicită modificarea soluției legislative consacrate de textul de lege criticat, în sensul reglementării mai precise și mai clare a unor termeni sau sintagme. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
termeni sau sintagme. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
102 alin. (1) pot fi tolerați în următoarele situații: (...) f) atunci când Oficiul Român pentru Imigrări constată că aceștia se află în imposibilitatea de a părăsi temporar România din alte motive obiective." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la viață familială și privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
din Constituție și celor ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul la viață familială și privată. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra textelor de lege criticate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale și din perspectiva unor critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 75 din 21 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 23 februarie 2010, și prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222932_a_224261]
-
publicității imobiliare nr. 7/1996 . Excepția a fost ridicată de Parohia Ortodoxă Română Culciu Mare într-o cauză ce are ca obiect o acțiune în rectificare carte funciară. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că textele de lege criticate sunt contrare libertății conștiinței și libertății cultelor, principiului majorității și legislației comunitare care reglementează obligația statului de a garanta aceste libertăți, deoarece nu fac distincție în ceea ce privește rectificarea cărții funciare în cazul lăcașurilor de cult și al caselor parohiale. Astfel, arată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
cărții funciare în cazul lăcașurilor de cult și al caselor parohiale. Astfel, arată că, prin lipsa unor astfel de reglementări, în speță se ajunge la o reconstituire a dreptului de proprietate contrară libertăților invocate. Totodată, susține că textele de lege criticate sunt în conflict și cu prevederile Legii nr. 182/2005 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică). Judecătoria Satu Mare consideră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
cu prevederile Legii nr. 182/2005 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art. 3 din Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică). Judecătoria Satu Mare consideră că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la libertatea conștiinței și a cultelor, ci reglementează condițiile de dobândire a dreptului de proprietate și de înscriere a lui în cartea funciară, respectiv cerințele care decurg din respectarea acestor condiții. Potrivit dispozițiilor art. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
cât și legislația comunitară care reglementează obligația statului de a garanta aceste libertăți. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că principala critică de neconstituționalitate se referă la o omisiune legislativă, autorul excepției fiind nemulțumit de faptul că textele de lege criticate nu fac distincție în ceea ce privește rectificarea cărții funciare în cazul lăcașurilor de cult, pe de o parte, și al caselor parohiale, pe de altă parte. Însă examinarea criticii de neconstituționalitate cu un atare obiect excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212000_a_213329]
-
248/2005 , pune concluzii de respingere a excepției, ca devenită inadmisibilă, ca urmare a intrării în vigoare a legii de aderare a României la Uniunea Europeană, si de respingere, ca neîntemeiată, a excepției referitoare la art. 38 lit. a) din legea criticată, întrucat apreciază că nu încalcă dispozițiile constitu��ionale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 2.767 din 17 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.024/2006, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Excepția a fost ridicată de Mihaela Mocamol din Tulcea într-o cauză având ca obiect restrângerea exercitării dreptului la circulație, măsura luată în temeiul dispozițiilor din actele normative criticate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate aduc atingere "dreptului fundamental al fiecărui cetățean român, garantat de stat, de a circula liber în țară și în străinătate". În acest sens, cât privește neconstituționalitatea art. 1 pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]