37,765 matches
-
fost protejat de Sextus Pompeius, comandantul militar al regiunii, care, pe lângă escortele corespunzătoare, ar fi pus la dispoziția poetului și propria-i pungă cu bani: deși proscris, Ovidiu era totuși un cetățean roman pe care Sextus Pompeius trebuia să-l protejeze de barbari și, de asemenea, un poet pe care orice roman trebuia să-l respecte 286. E ciudat însă să constatăm că sulmonezul nu-și amintește de asemenea servicii decât în cartea a patra din Pontice, adică de-abia după
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu; acestea trebuie să răspundă din partea poetului: "el trăiește încă și mărturisește că lui Sextus își datorează viața pe care a avut-o mai întâi în dar de la înțelegătorul Cezar: în drumul poetului spre locul de exil, Sextus i-a protejat viața în mijlocul barbarilor... și l-a ajutat și cu alte mijloace (financiare). Pentru a-și manifesta această recunoștință, el jura că îl va sevi pentru totdeauna. Recunoștința sa pentru beneficiile primite nu va pieri niciodată". După ce au vorbit astfel, versurile
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
gânduri, Ovidiu ar fi crezut că inima sa e tare ca fierul sau învăluită într-un diamant impenetrabil. Dar dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna că întreaga lume e dată peste cap... Ovidiu îl roagă să facă astfel încât, protejând un relegat cu afecțiune constantă, mult sperata adiere să nu-i abandoneze nava. (Dar care va fi fost această "mult sperată adiere" a navei sale, nu putem ști.) De-acum poetul din Sulmona nu mai așteaptă decât moartea. Nu mai
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
tatăl ei Cadmus, pentru că a pierit datorită ambiției rugăciunilor sale? Nici ție concluzionează Ovidiu pentru că eu sunt lovit de fulgerele nemiloase (saevis ignibus) ale lui Jupiter, roșeața purpurie să nu-ți invadeze dulcele chip, ci, mai degrabă, aleargă să mă protejezi, fii pentru mine exemplul soției bune și împlinește-ți cu virtute trista ta datorie" (v. 63-73). Exemplele mitologice și legendare la care se referă poetul sunt în măsură să ne sugereze și natura cauzei exilului ovidian. Acestea nu au absolut
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
încât ne putem gândi că Ovidiu a adăugat în mod intenționat unele detalii, precum cel semnalat privind denumirea de iuvenis a destinatarului sau alte inadvertențe evidente, tocmai pentru a ascunde despre care Maximus este vorba, cu scopul de a-l proteja de mânia lui Augustus și alor săi. Încă de la început asistăm la aceeași glorificare a lui Maximus, prin ceea ce reprezintă el pentru acea străveche și nobilă casă de care aparține: "Maxime, tu care egalezi cu ale tale strălucitoare calități numele
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție de 96% din componentă anorganică, sub formă de hidroxiapatită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
imita fildeșul; sărac in săruri - alb-albăstrui; la vârstnici - galben-cenușiu; în general la colet are o nuanță galben-brună mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive comune, și se pot nominaliza după aceleași criterii de notare. 4.1. Filogeneza dinților și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
particularitățile de formă ale grupurilor dentare. Pe ansamblu, coroana dinților temporari este scurtă, largă și globuloasă. Se evidențiază o zonă de retracție la nivelul coletului, ce este accentuată de existența unei protuberante de smalț, situată imediat deasupra coletului. Această protuberanță protejează mucoasa de traumatisme în timpul masticației. Suprafața ocluzală este mai netedă, cuspizii sunt mai reduși, cu planuri cuspidiene mai puțin accentuate. Smalțul are o grosime uniformă pe suprafața coroanei, cu excepția zonei coletului, unde este mai gros, formând protuberanța caracteristică. Rădăcinile sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să fie mici în suprafață, netede și în contact strâns, pentru a nu permite trecerea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Închiderii, o figură a intimității fecunde (În planul imaginarului). Mirajul din natură, monumentul sclipitor, pustietatea albă stimulează Însă și altă reacție a sensibilității: dorința de plutire pe oceanul de zăpadă. Cerul scitic, care-l alungase pe poet În solitudinea biroului, protejează acum o evaziune voioasă: „Gerul aspru și sălbatic strînge-n brațe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă și cu țurțuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pasiunii erotice și un agent de legătură cu marele univers. Această naivă Încercare de a cosmiciza sentimentul erotic este deja un pas spre noua sensibilitate lirică. Dar să ne Întoarcem la exilul erotic și la peisajul exilului. Grandoarea, sălbăticia lui protejează micul spațiu intim, ocrotitor: „locul cel tăinuit” unde trupurile sînt la adăpost și sufletele trăiesc În liniște. Însă acest peisaj este scris la imperfect: „ne lesnea”, „ferea”, „potica [...] ce-o treceam” etc. A devenit deja opera trecutului. Trăiește doar În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
permițând pătrunderea bolului alimentar în stomac. Odată cu bolul alimentar mai pătrund în stomac și mici cantități de aer. La relaxarea sfincterului esofagian inferior participă fibrele vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cu oarecare plăcere", văzând că era totuși o "femeie împlinită și destul de rotundă", care ar putea să stârnească și dorința bărbaților. Cu gândul la o aventură neașteptată, merge mai întâi la cinematograf 69 (mediu promiscuu, unde gesturile mai îndrăznețe sunt protejate de întuneric), dar experiența mult așteptată se soldează cu un lamentabil eșec. Din teama de a nu greși iar, își verifică totuși farmecele de femeie seducătoare pe bietul Poslușnicu, în ochii căruia citește, corect, pasiunea. Avocatul rămăsese de fapt un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că nici familia nu este informată prea mult în ceea ce privește drogurile, dar încearcă să facă tot posibilul să alunge drogul din viața lor, și nu persoana din familie care consumă. Iată ce ar trebui să înțeleagă toată lumea : familia încearcă să ne protejeze de pericole și nu să ne facă rău. Din acest motiv toți trebuie să avem încredere în ceea ce ne sfătuiește ea și să ne lăsăm ajutați de ea atunci când simțim că totul în jurul nostru se năruie. Afirm cu toată convingerea
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Albu Alexandra, Oana-Raluca Silion () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1986]
-
la îndemână o trusă cu scule adecvată. * Consultați un specialist în structuri de rezistență, cu privire la starea locuinței în care domiciliați. Ce trebuie să faceți în timpul unui cutremur puternic * Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur. * Preveniți tendințele de a părăsi sala de clasă, curs, laboratorul etc., deoarece durata redusă a fazei seismice inițiale va face ca faza puternică a mișcării să surprindă grupurile de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
departe de ferestre, care se pot sparge; stați înspre centrul clădirii, lîngă un perete cu structură rezistentă. * Dacă vă aflați în fața unei clădiri, rămâneți departe de aceasta; feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, geamuri, care se pot prăbuși în stradă. * Protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, birou, masă, iar elevii sub băncile din clase. * Sprijiniți-vă cu palmele de podea sau țineți-vă cu mîinile de piciorul mesei sau de tocul ușii, pentru a vă asigura stabilitatea. * închideți
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
nume, pentru măsurarea intensității cutremurelor. * în anul 1750, când Londra a fost lovită de un cutremur, un escroc a găsit imediat o modalitate de a face rost de bani mulți de pe urma dezastrului: a vândut pastilele despre care susținea că îi protejează pe oameni împotriva cutremurelor. * în 10 noiembrie 1940, cunoscutul scriitor și epigramist Păstorel Teodoreanu urma să se mute într-o garsonieră din blocul Carlton din București, pe care o și arvunise cu o zi înainte. Participând la un chiolhan bahic
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
omul a folosit la maximum resursele naturale pentru ași crea confortul necesar traiului. Pământul a fost primul adăpost al omului, care prin minimă transformare și prelucrare a terenului a reușit să creeze locuri propice de trai, adăposturi pentru a se proteja de intemperii și de pericolele venite din exterior. Fără a avea precursori În arhitectura cultă și modernă, găsim ex emp le În istoria Îndepărtată: peșteri folosite ca adăposturi, locuințe săpate În stâncă, bordeie, amfiteatre, piramide, zigurate etc. Dacă analizăm câteva
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
distincte este depășită, deoarece dispar noțiunile de acoperiș, fațadă, etaj așa cum le știm din arhitectura tradițională. Nivelurile devin straturi, Întrun sistem complex de acoperiri: arhitectura topografică folosește ideea de straturi, ca o condiție geologică . Scopul primordial al acoperișului, de a proteja de intemperii, este Înlocuit cu o funcțiune urbană, În acest fel creându-se o legătură morfologică Între acoperiș și oraș. Acoperișul reprezintă o extensie a spațiului de locuit, a spațiului public sau chiar a celui urban, acesta devenind un câmp
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
în trei direcții: majoritatea sunt diurne, o mică parte sunt nocturne (Strigiformes) și câteva specii s-au adaptat la viața crepusculară (Ardeidae), iar unele sunt active și ziua și noaptea. Regimul hidric afectează mai puțin viața păsărilor, deoarece penajul le protejează de efectele dăunătoare ale umezelii, de uscăciunea excesivă. Speciile cu glande uropigiene slab dezvoltate pot suferi de pe urma ploilor abundente, combinate cu scăderi de temperatură sau excesele de precipitații pot îneca puii sau pot inunda cuiburile cu ouă. Lipsa precipitațiilor sau
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ca fiecare cuib să aibă acoperișul mobil, ca să poată fi curățat, și să fie vopsit numai la exterior cu vopsea de ulei in strat gros, intr-o nuanță asemănătoare cu cea a mediului, sau chiar cu păcură. Astfel, va fi protejat de umezeală. Nu toate cuiburile artificiale vor fi ocupate imediat după ce vor fi puse în teren. Păsările se vor obișnui cu existența acestor cuiburi stranii, le vor ocupa, vor cuibări în ele. Unele vor fi folosite drept adăpost doar iarna
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
morfologice pe care le completez în fiecare an cu elevii mei. Pentru predarea insectelor folosesc insectarele. Materiale grafice sunt reprezentate de portrete de biologi, afișe cu specii de păsări protejate, panouri (Plante medicinale, Delta Dunării, Plante rare și ocrotite, Animale protejate de lege). Pe culoarul laboratorului am expus planșe tablou având ca temă ocrotirea naturii în județul Iași, panoul Plante rare din România În laborator am creat un colț botanic pentru a furniza material biologic necesar observației și în timpul iernii. Sectorul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tree sau Sierra redwood) este un arbore gigant veșnic verde, care are ca areal de distribuție versanții vestici ai Sierrei Nevada zone cu altitudini cuprinse între 900 - 2700m. În întreaga Californie sunt 75 de păduri de Sequoiadendron giganteum, toate fiind protejate. În aceste păduri arborii de Sequoia cresc în asociere cu alți copaci. Sequoia impresionează prin dimensiunile sale, cu un trunchi foarte gros (diametrul poate ajunge la cca.11m) și o înălțime de 76-91m, care nu este depășită decât de Sequoia
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]