37,224 matches
-
excepție într-un univers care refuză și ostracizează tot ce i se opune. Frazarea abundentă, vertijul inovațiilor lexicale, rupturile de spațiu și timp, trecerile în cascadă de la inventarul obiectual la considerații de maximă generalitate sociologică și politică le conferă acestor proze o specificitate aparte, în care rigorile epicului se aliază cu impetuozitatea poematicului. Condițiile din ce în ce mai restrictive care au dus, după 1983, la eliminarea încă din start a anumitor tipuri de scriituri, au făcut ca manuscrisele lui Claudiu Iordache să nu poată
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
Editura Emia, Deva, 2004 28. Iarnă în Rai (teatru). Prefață: Horia Gârbea. Editura Emia, Deva, 2004 29. Oases van zand (aforisme), ediție în limba olandeză. Traducere și postfață: Jan Willem Bos. Editura Go-Bos-Pres, Amsterdam, 2004 30. Drumul spre Nghe An (proză, în colaborare cu Mircea Ghițulescu, Horia Gârbea și Mircea Petean). Prefață: Constantin Lupeanu. Editura „Muzeul Literaturii Române”, București, 2004 31. Don Siempre. Piesă de teatru publicată integral de revistra „Drama”, nr. 1 - 2, București, 2005 32. Wahatun min raml (aforisme
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
desen animat numit "„Boborul”". Autorul filmului este unul dintre cei mai talentați artiști din generația de mijloc, care a avut creații și în cadrul "Animafilm": Radu Igazsag care, de altfel, semnează și scenariul. După ne sugerează titlul, el se inspiră din proza marelui Caragiale, rememorând cele 15 ore ale Republicii de la Ploiești din 1870. De fapt, filmul este o combinație între jocul de actori și animație. În rolul lui nenea Iancu, joacă Victor Rebengiuc. Filmul lui Radu Igazsag (produs de "Fundația Arte
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
de Stat din Moldova. Consideră că anii de studenție au fost cei mai neinteresanți și triști din tinerețea lui, din cauza colectivului birocratic și al disciplinelor îndoctrinate cu ideologia comunistă. Actualmente locuiește la Chișinau unde profesează avocatura. A început a publica proză din 1981, iar din 1993 este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autor a 19 cărți de proză, poezie și teatru, peste 20 de lucrări muzicale puse pe muzica, versurile și înterpretare proprie (vezi rețeaua de socializare youtube.com). Publică
Boris Druță () [Corola-website/Science/303480_a_304809]
-
lui, din cauza colectivului birocratic și al disciplinelor îndoctrinate cu ideologia comunistă. Actualmente locuiește la Chișinau unde profesează avocatura. A început a publica proză din 1981, iar din 1993 este Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autor a 19 cărți de proză, poezie și teatru, peste 20 de lucrări muzicale puse pe muzica, versurile și înterpretare proprie (vezi rețeaua de socializare youtube.com). Publică romane, povestiri, nuvele, poezii, pamflete politice (vezi rețelele de socializare: agonia.ro; https://borisdruta.wordpress.com/). Nu a
Boris Druță () [Corola-website/Science/303480_a_304809]
-
Oficiale și Control asupra Respectării Legislației Lingvistice din cadrul Departamentului Relații Interetnice și Funcționarea Limbilor (1998 - 2001). este absolvent al Universității din Chișinău, Facultatea de Filologie, "doctor în Filologie" (1965), "doctor habilitat în Literatura română" (2000). Debutează cu o culegere de proză scurtă și cu mai multe cronici literare, printre care scrie o recenzie, considerată de oficialii timpului din RSS Moldovenească drept "subversivă", la romanul lui Ion Druță "Povara bunătății noastre". Pentru acel articol a fost forțat să părăsească postul de la catedră
Ion Ciocanu () [Corola-website/Science/299989_a_301318]
-
l-a făcut să abandoneze scrisul. I-au apărut volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992); "Poezie religioasă românească modernă" (1992). La acestea se adaugă volumele de proză și de eseuri: "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979) și multe altele. Este prezent în: "Streiflicht - Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik" (81 rumänische Autoren), - " Lumina
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
artă, atestat de Ministerul Culturii și membru al Uniunii Artiștilor Plastici A debutat cu poezie în "Almanahul literar", 1978 si cu texte despre artă în revista "Arta," 1982. A avut numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele:" Arta, "serie veche și nouă", SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul "(serie nouă)," Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural "etc. Din 1992, Pavel
Pavel Șușară () [Corola-website/Science/314547_a_315876]
-
Uscătescu motivează necesitatea apariției unei reviste de acest gen. Paginile revistei ,Destin” au reușit să cuprindă importante studii, eseuri și articole pe teme de cultură românească și europeană, probleme artistice, istorice, juridice, literare, politice, filosofice, filologice, dar și fragmente de proză, inclusiv poezii și memorii. Din cele 16 caiete, două dintre ele au fost dedicate unor evenimente importante din istoria României precum: 100 de ani de la Unirea Principatelor Române din 1859, respectiv 50 de ani de la Marea Unire din 1918. Iar
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
din 1918. Iar un caiet i-a fost dedicat poetului Mihai Eminescu, ,Destin” având ca subtitlu ,Închinare lui Mihai Eminescu”. Aproape toate genurile literare, exceptând teatrul, se regăsesc în articolele și studiile publicate în revista ,Destin”: povestiri de Vintilă Horia, proza fantastică scrisă de Mircea Eliade, fragmente din romanele sale, memorii ale acestuia, eseuri cu privire la relația scriitor-societate sau scriitor-libertate, memorii ale lui Virgil Ierunca, George Hurmuziadi, Grigore Nandriș, G.M. Cantacuzino, G. Ghica. Totodată, revista a mai publicat și poezie scrisă în
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
resursecrestine.ro http://www.poezie-crestina.trei.ro http://www.hiperboreea.com http://www.poeziit2i.ro http://www.comori nemuritoare.ro http://www.poesis.wordpress.com Volume în pregătire: -Joc tainic, -Miresme albe (hai-ku), -De mână cu Orfeu, -Gânduri de utrenie (proza http://www.universul-cartilor.com. Colaborări în presa literară: - la revistele: Luceafărul, Poesis, Contrapunct, Viața Românească, Sfârșit de mileniu (actual Milenium), Convorbiri literare . -la radio: emisiunea Poezie românească Colaborări on line: Colaborează la Publicațiile ARP, INTERMUNDUS media on line: Revista Epoca
Elena Armenescu () [Corola-website/Science/314568_a_315897]
-
de Radio România Cultural. <br> În anul 2003 a câștigat prima ediție a Festivalului de Poezie „Prometheus”, organizat de Fundația Anonimul. A inițiat și coordonat proiectul caritabil "Cartea cu bunici" (2008), a alcătuit, adnotat și prefațat mai multe antologii de proză scurtă din scriitori clasici și contemporani. În 2012 a vernisat expoziția "Copiii Himalayei" cu fotografii realizate în satele nepaleze din lanțul muntos Annapurna în perioada 1-24 mai 2011, călătorie care a stat la baza cărții "Trei săptămîni în Himalaya" (2012
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
a moderat, la TVR Cultural, talkshow-ul „Se vorbește despre”, iar în 2008 a realizat emisiunea „Citește & dă mai departe!”, difuzată de TVR 1. În 2015 a realizat rubrica de carte din cadrul emisiunii „Apropo TV”, difuzată de ProTV. Eseurile sale despre proza și poezia românească contemporană au fost traduse în limbile engleză, suedeză, spaniolă, italiană, cehă și franceză.<br> În ziua de 15 decembrie 2012, alături de Gabriel H. Decuble, Florin Iaru, Răzvan Țupa, a fost unul dintre cei patru naratori-coordonatori ai experimentului
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
ține cronica literară, iar din 2011 este editorialist la revista "ELLE".<br> Volumul de povestiri " Sfîrșit de sezon" a fost nominalizat la Premiul Galei Industriei de Carte din România, secțiunea „Cea mai bună carte a anului”, la Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași” și la Premiul Radio România Cultural, secțiunea „Cartea de proză a anului”.<br> Din decembrie 2015 este realizatorul emisiunii despre cărți „All You Can Read” difuzată de Radio Seven (103,4 FM sau online la www.7radio
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
de povestiri " Sfîrșit de sezon" a fost nominalizat la Premiul Galei Industriei de Carte din România, secțiunea „Cea mai bună carte a anului”, la Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași” și la Premiul Radio România Cultural, secțiunea „Cartea de proză a anului”.<br> Din decembrie 2015 este realizatorul emisiunii despre cărți „All You Can Read” difuzată de Radio Seven (103,4 FM sau online la www.7radio.ro), în care scriitorul invitat discută despre cărțile sale și aduce muzica preferată
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
care scriitorul invitat discută despre cărțile sale și aduce muzica preferată. De asemenea, ține săptămînal o rubrică de carte pe www.art7.fm.<br> Din luna mai 2016 este, alături de Florin Iaru și Cristian Teodorescu, editor al revistei trimestriale de proză scurtă "iocan".
Marius Chivu () [Corola-website/Science/314628_a_315957]
-
O scurtă vreme a fost directorul Muzeului de Artă Contemporană din Houston, scriind în paralel ceea ce el numea "texte ciopârțite". În 1962 s-a mutat definitiv la New York pentru a se dedica exclusiv carierei de scriitor și a început publicând proză scurtă în "The New Yorker". A fost membru al Academiei Americane și al Institutului de Arte și Litere și unul dintre laureații prestigiosului National Book Award. Opera sa numără patru romane: De asemenea, opera sa cuprinde peste o sută de
Donald Barthelme () [Corola-website/Science/314678_a_316007]
-
Babeș-Bolyai" din Cluj și președinte al Societății „Thalia Germanica". Aproape întreaga operă a mamei sale, Irene Mokka, a fost publicată postum, în 1985, în volumul "Das Schlüsselwort" (Cuvântul-cheie), care cuprinde poezii, traduceri, piese teatrale într-un act, literatură pentru copii, proză și fragmente din jurnale. Ediția a fost îngrijită care, pentru că emigrase în Republica Federală Germania, a fost obligat să semneze cu un pseudonim: Helge Hof. Scriitorul Ernest Wichner, director al Casei Literaturii din Berlin, fost membru al Grupului de acțiune
Horst Fassel () [Corola-website/Science/314700_a_316029]
-
unei adânc simțite necesități sufletești, dar care, durere, e pre puțin sprijinită, se prezintă din ce in ce în condiții mai strălucite”. Presa transilvăneană atrage atenția cititorilor că revista publică scrieri literare, culturale și științifice, precum și un bogat material ilustrativ. Proza formează capitolul cel mai interesant al părții literare și se impune atât prin problematică, cât și prin realizarea artistică. Contribuția mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, cunoscut încă de atunci drept continuatorul lui Ion Slavici în proza transilvăneană. Prozator al
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
bogat material ilustrativ. Proza formează capitolul cel mai interesant al părții literare și se impune atât prin problematică, cât și prin realizarea artistică. Contribuția mai importantă o aduce Ion Agârbiceanu, cunoscut încă de atunci drept continuatorul lui Ion Slavici în proza transilvăneană. Prozator al "Luceafărului", colaborator la "Cosînzeana" și susținător al "Tribunei" din Arad și apoi al "Românului", Agârbiceanu trece după suspendarea cotidianului arădean la "Pagini literare" și publică aici o suită de povestiri. Numele său se întâlnește aproape număr de
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
literare" și publică aici o suită de povestiri. Numele său se întâlnește aproape număr de număr: "Acasă" (nr. 1, p. 2-6), "Două scrisori" (nr. 2, p. 25-27), "Griji multe" (nr. 3, p. 47-51), "Vinerea patimilor" (nr. 4, p. 65-72). Semnează proză și alți trei scriitori cunoscuți: Alexandru Ciura, Mihail Gașpar și Emil Isac care își lasă amprenta asupra revistei prin scrierile publicate. Al. Ciura publică "Scrisoare din urmă" (nr. 3, p. 45-47) și "Scrisoarea lui Don Quijote" (nr. 4, p. 75-77), Mihail
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
mersul treptat al melodiei (salturile sunt rare și „atenuate” prin tehnica numită "gradualis"). În secolul al XI-lea, repertoriul este lărgit prin adaosuri (tropi) și piese versificate noi (secvențe). Ritmica este condiționată de text și de morfologia acestuia, predominant în proză (ritm "parlando rubato"), cu unele aspecte regulate datorate morfologiilor versificate. Vocile cântau la unison, pentru diversificarea materialului folosindu-se tehnica antifoniei (împărțirea cântăreților în două grupuri care cântau pe rând) sau cea responsorială (alternanța solistului cu ansamblul). http://epub.uni-regensburg
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
unor plasticieni: "Petru Abrudan" (1942,reeditat în 1969) și "Raoul Șorban" (1942). Bibliografie postuma: "Întoarcerea" (poezii, 2009); "Cultură și tradiție" (publicistică, 2012). Prin materie epică, prin problematică, prin factura stilistică, romanele lui Francisc Păcurariu se înscriu în tradițiile realismului ardelenesc. Proza lui Francisc Păcurariu se înscrie pe linia tradițională, care își trage calitățile îndeosebi din darul incontestabil de observator al romancierului; o proză care își pierde strălucirea în pasaje(din păcate destul de frecvente și de lungi)dedicate comentariului de factură eseistică
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
Prin materie epică, prin problematică, prin factura stilistică, romanele lui Francisc Păcurariu se înscriu în tradițiile realismului ardelenesc. Proza lui Francisc Păcurariu se înscrie pe linia tradițională, care își trage calitățile îndeosebi din darul incontestabil de observator al romancierului; o proză care își pierde strălucirea în pasaje(din păcate destul de frecvente și de lungi)dedicate comentariului de factură eseistică. Meritul lui Francisc Păcurariu este, în plus, acela de a fi încercat, în romanele sale, să restituie într-un spirit de deplină
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]
-
puritani”, făcând referire la scepticismul legat de implicarea lui Christopher Tolkien. Jeremy Marshall de la "The Times" a afirmat că „Merită să fie citită și de cei care nu sunt fani ai lui Tolkien”, deși i-a găîsit și cusururi („uneori, proza curge prea lent, dialogurile sunt îngrozitoare, iar explicațiile numelor sunt prea opace”). El a presupus și că: "Copiii lui Húrin" a debutat pe locul unu în lista de bestsellere de ficțiune hardcover a lui "The New York Times". Conform editorului american, Houghton Mifflin
Copiii lui Húrin () [Corola-website/Science/314764_a_316093]