38,420 matches
-
în străinătate. Excepția a fost ridicată de Mihaela Mocamol din Tulcea într-o cauză având ca obiect restrângerea exercitării dreptului la circulație, măsura luată în temeiul dispozițiilor din actele normative criticate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile criticate aduc atingere "dreptului fundamental al fiecărui cetățean român, garantat de stat, de a circula liber în țară și în străinătate". În acest sens, cât privește neconstituționalitatea art. 1 pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 825/1995 , arată ca expresia "fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
restrângerii dreptului de liberă circulație a cetățeanului român pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, chiar dacă acestea nu au dispus returnarea respectivilor cetățeni". Tribunalul Tulcea apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată ca textele criticate nu încalcă art. 25 din Constituție, întrucat "dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației statului român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac parte astfel din dreptul intern". Mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
lit. d) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
circulație în străinătate, instituită în condițiile art. 38, trebuie să se refere la teritoriile tuturor acestor state, cu excepția celor cu privire la care persoana în cauză face dovada că are drept de intrare." Din susținerile autorului excepției, potrivit cărora prevederile de lege criticate aduc atingere "dreptului fundamental al fiecărui cetățean român, garantat de stat, de a circula liber în țară și în străinătate", rezultă că se invocă încălcarea dispozițiilor art. 25 din Constituție, care stabilesc că "(1) Dreptul la liberă circulație, în țară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
Așa fiind, devin incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunța asupra dispozițiilor din legi sau ordonanțe ale Guvernului în vigoare. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a art. 52 din legea criticată urmează a fi respinsă că devenită inadmisibilă. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187363_a_188692]
-
care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând decizii anterioare ale Curții Constituționale, pronunțate asupra aceleiași excepții, prin care, în esență, s-a reținut că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 94 lit. a) din Constituție, care reglementează doar atribuțiile fundamentale ale Președintelui României de a conferi decorații și titluri de onoare. Legea nr. 42/1990 , republicata, care este în cazul în speță legea-cadru, prevede că Președintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
alin. 1 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicata, excepție ridicată de Mihai Vârlan. În motivarea excepției se arată că textele criticate "constată existența unor drepturi ce se conferă luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 și urmașilor acestora, drepturi ce se acordă conform procedurii instituite de Hotărârea Guvernului nr. 566 din 15 iulie 1996 , dar se precizează că această calitate să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
brevet". Întrucât art. 94 lit. a) din Constituție prevede că Președintele României "conferă decorații și titluri de onoare", iar constatarea calității de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 este în atribuțiile Președintelui României, se susține că textele de lege criticate nu sunt în concordanță cu prevederile Constituției, întrucat titlul respectiv nu este titlu de onoare în sensul dat de textul constituțional. Exprimându-și opinia, instanța consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, iar dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
nu contravin prevederilor art. 94 lit. a) din Constituție. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicata, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
de plata impozitului pe salariu, drept menționat și în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 . Raportând prevederile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicata, la dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție, se constată că textul criticat este în concordanță cu legea fundamentală. Conferirea unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României în baza art. 94 lit. a) din Constituție se atestă prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnătură autografa a Președintelui României, precum și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României în baza art. 94 lit. a) din Constituție se atestă prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnătură autografa a Președintelui României, precum și prin sigiliu. Ipoteza cuprinsă în dispoziția legală criticată, referitoare la condiționarea scutirii de plata impozitului, concretizează prerogativă constituțională a Președintelui României. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
și urmașii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 beneficiază și de următoarele drepturi: [...] l) posibilitatea cumulării pensiei cu orice alte venituri [...], este neîntemeiată și urmează să fie respinsă. Textul legal criticat nu conține nici o referire la "brevet", la "decret" sau la Președintele României, astfel că nu sunt încălcate, așa cum susține autorul excepției, prevederile art. 94 lit. a) din Constituție. Pe de altă parte, dispozițiile art. 10 alin. 1 lit. l) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127313_a_128642]
-
care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile de lege criticate nu instituie o diferențiere între justițiabili pe criterii arbitrare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 18 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1.852/229/2012, Judecătoria Fetești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate sunt aplicabile tuturor cetățenilor care înaintează cereri instanței de judecată, având același obiect cu cel dedus judecății. Mai arată că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
în pretenții. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
de camerele notarilor publici, taxarea cererilor se va face la aceasta din urmă valoare; (3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și la taxarea cererilor în materie de moștenire". ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 56 alin. (1) și (2) referitor la contribuțiile financiare ale cetățenilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.613 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
judiciare de către cetățeni doar pentru a evita costurile unei proceduri notariale mult mai oneroase și, astfel, o procedură eminamente necontencioasă să fie transformată, în mod indirect, într-una contencioasă. Pentru a-și atinge scopul, Legea nr. 276/2009 , prin textul criticat, a prevăzut ca taxele judiciare de timbru aplicabile procedurii judiciare să nu fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acțiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
fie mai mici decât costurile pe care le implică procedura notarială. Numai în acest fel se pot evita acțiunile judiciare promovate, din punct de vedere al timbrajului, în frauda legii. Această motivație care a stat la baza adoptării soluției legislative criticate nu relevă niciun fine de neconstituționalitate atât timp cât etalonul folosit pentru stabilirea taxei judiciare de timbru este unul obiectiv. În speță, legiuitorul a ales ca taxa judiciară de timbru să fie calculată în funcție de valoarea imobilului, stabilită prin expertiza întocmită de camerele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu fac nicio diferențiere pe criterii arbitrare între justițiabili, acestea aplicându-se în mod egal tuturor cetățenilor aflați în ipoteza legală a normei. Valoarea imobilelor poate să difere de la o regiune la alta a țării, aceasta fiind calculată în funcție de zonă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252503_a_253832]
-
se încalcă și prevederile art. 24 din Constituție. Apărătorul părții Daiana Elena Druță solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate susținând că se creează dezechilibre între organele de urmărire penală și între avocați și procurori. Astfel, specialiștii prevăzuți de textele criticate nu sunt înscriși pe vreo listă publică și nu li se cunoaște experiența profesională, ceea ce duce la inexistența egalității de arme în procesul penal și la încălcarea principiului contradictorialității. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]
-
experiența profesională, ceea ce duce la inexistența egalității de arme în procesul penal și la încălcarea principiului contradictorialității. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate întrucât mijlocul de probă efectuat de specialiștii prevăzuți de dispozițiile de lege criticate poate fi contestat în fața instanței de judecată, în condiții de contradictorialitate, după ce partea a luat cunoștință de existența lui prin prezentarea materialului de urmărire penală. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Mantovanelli contra Franței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]
-
2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Remus-Virgil Baciu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale întrucât statutul specialiștilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, numiți de procurorul șef, care își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control nemijlocit al procurorilor, nu oferă garanții de independență, imparțialitate și obiectivitate a activității pe care o desfășoară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale întrucât acestea nu împiedică părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează procesul echitabil. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]
-
ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]
-
art. X pct. 1 al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. De asemenea, dispozițiile criticate au fost modificate, ultima dată prin Legea nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201842_a_203171]