KorAP: Find »[drukola/base=vânt & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1451 1452 1453 ...1489 >

37,223 matches

Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864

binemeritată revanșă 50 Cristina Popescu: Regulamentul de bloc Error! Bookmark not defined. Ștefan Oprea: Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54 Constantin Popa: Constantin Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Constantin Popa) 54 Constantin Popa: Constantin Popa despre... Constantin Popa 57 Constantin Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 77 Constantin Popa: Păreri și

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Popa: Cînd vorbim despre oameni 58 MAȘINA DE VÎNT 61 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 63 Oltița Cîntec: Premieră la "Naționalul" ieșean 65 Sorina Bălănescu: "Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 66 Anca Negruți: Mașina de vînt premieră absolută 69 Mioara Adina Avram: Din cronici 71 Constantin Popa: Părerea autorului 72 CAVOU BAR 75 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 77 Constantin Popa: Păreri și păreri... 80 "gheorghe popescu" de gheorghe popescu 83 Ovidiu Lazăr: Un spectacol

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
PARTEA ÎNTÎI 1355 PARTEA A DOUA 166 PARTEA A TREIA 178 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA * Titlul prefeței la volumul de teatru "Mașina de vînt" de Constantin Popa Casa de presă și editură Cronica, Iași, 1966, semnat de Florin Faifer. ** În afară de piesele incluse în acest volum, Constantin Popa înregistrează în opisul său dramaturgic piesa "Alegerea apelor", montată la Teatrul "Victor Ion Popa" din Bîrlad, în

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
considerat că problematica piesei nu mai este actuală... (în vreme ce în anul 2008 pe ecranele cinematografelor se pot vedea filme cu o tematică furnizată de al doilea război mondial sau pot să cumpăr din librării "Gulagul" lui Solzhenitsyn...). * Piesa " Mașina de vînt" a fost montată pe scena Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași stagiunea 1999/2000 într-o distribuție din care făceau parte: Doina Deleanu, Livia Iorga, Constantin Pușcașu și Călin Chirilă în regia autorului. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1

[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

distincte pentru aceste două cazuri fiind o inovație. Mai recent, Shields 93 a arătat că în proto-indo-europeană exista o clasă de nume inanimate care nu apăreau niciodată în cazul ergativ, dar și o clasă de "agenți naturali" inanimați (de exemplu, vântul), care puteau apărea în cazul ergativ, ca și substantivele animate. Niciunul dintre cei doi exponenți ai acestei abordări nu spune însă explicit că pronumele aveau marcare de tip nominativ−acuzativ (Rumsey 1987: 311). Rumsey (1987), folosind ierarhia lui Silverstein (1976

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de Pană Dindelegan (1999 [1974]: 82−96), în capitolul al IV-lea, "Construcții rezultate din transformare". Pornind de la clasificarea cauzativelor propusă de Lyons (1968) − ergative, morfologice, lexicale și perifrastice − autoarea se oprește asupra cauzativelor ergative de tipul Frigul crapă piatra, Vântul flutură steagul 5, Mama adoarme copilul, ajungând la următoarea definiție a ergativității: prezența unui verb cu formă neschimbată în construcția de bază intranzitivă și în construcția tranzitivă transformată, schimbarea poziției sintactice între constituenții subiect și obiect direct neimplicând nicio modificare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbului, manifestată prin ștergerea mărcii reflexive. Verbul ergativ este definit (Ușurelu 2005a: 51) ca fiind un verb biactanțial, care se combină obligatoriu cu un actant subiect și cu un actant obiect. În accepția autoarei, în cazul unei perechi de tipul Vântul împrăștie norii/ Norii se împrăștie, primul este verbul ergativ, iar al doilea, verbul eventiv (Ușurelu 2005a: 156). Folosind drept criteriu sistemul tradițional de diateze, Ușurelu (2005b: 37) distinge trei clase de ergative: (a) verbul din construcția de bază este la

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbelor de schimbare de stare caracterizează multe dintre verbele inacuzative aparținând subclasei "configurație spațială". În exemplele de mai jos, primul enunț ilustrează citirea de tip "configurație spațială", iar cel de-al doilea, "schimbare de stare": (f) Ușa se deschide din cauza vântului Lalelele se deschid (g) Muntele se înalță lângă oraș Ion se înalță cu doi centimetri pe an (h) Ușa se închide din cauza curentului Rana se închide repede (i) Drumurile țării se încrucișează la Brașov Cele două specii de ardei cultivate

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Deși unele dintre aceste verbe acceptă un grup locativ care indică direcția (exemplele de sub (g)), există două argumente care le exclud din clasa inacuzativelor: subiectul controlează acțiunea și nu este posibilă adjectivarea participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
care indică direcția (exemplele de sub (g)), există două argumente care le exclud din clasa inacuzativelor: subiectul controlează acțiunea și nu este posibilă adjectivarea participiului pentru citirea nonpasivă. (e) Steagul flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inacuzativele, ci reflexivizarea "plus altceva". Proprietatea esențială a inacuzativelor care participă la alternanța cauzativă este faptul că pot avea ca subiect eventualități: The explosion sank the boat ' Explozia a scufundat vasul' The gust of wind opened the door ' Rafala (de vânt) a deschis ușa'. Noutatea față de teoria formulată în 1989 este ideea împărțirii rolurilor tematice (engl. θ-sharing, lucru permis în PM, nu însă și în modelele generative anterioare), o formă ascunsă de reflexivizare, în care un individ are dublu rol, în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
c−m] produce un verb inacuzativ al cărui subiect este argument intern. Decauzativizarea aplicată unei intrări lexicale al cărei argument intern este Experimentator [−c+m] produce un verb cu subiect (argument extern) Experimentator: Le vent/Jean a cassé la branche ' Vântul/Jean a rupt creanga' La branche s'est cassée ' Creanga s-a rupt' Le bruit/Jean a fâché Pierre ' Zgomotul/Jean l-a supărat pe Pierre' Pierre s'est fâché 'Pierre s-a supărat'. (C) Saturarea acționează asupra unui rol

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
medicamentelor Hematiile aglutinează din cauza reumatismului Cuvintele se aglutinează ca urmare a asemănării formale Ion albește din cauza grijilor Ion se albește la față de frică Vaporul ancorează de urgență lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Hurmuzaki, [1500−1520]: 133) Grăi-va limba mea cuventele tale (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 194) Și pohtiră pohtă în pustinie și ispitiră Dumnedzău fără de apă (Psaltirea Hurmuzaki, [1500−1520]: 177) că a ceti și a nu înțelege iaste a vântura vântul sau a fiiarbe apa (M. Costin, Viiața lumii, 162) Ea tușea necontenit, o tuse seacă (Bolintineanu, Elena, [1861]: 455) Era un dans pe care-l dansam la club (Pro TV, 3.01.2006) (b) Iară eu aș rămâne aicea cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
relația dintre Ion și Ioana part. deteriorat, -ă nom. deteriorarea, deterioratul A SE DEVALORIZA Leul se devalorizează tranz.: Climatul politic devalorizează leul part. devalorizat, -ă nom. devalorizarea (devalorizatul − rar) A SE DEZECHILIBRA Ion s-a dezechilibrat și a căzut tranz.: Vântul l-a dezechilibrat pe Ion part. dezechilibrat, -ă nom. dezechilibrarea, dezechilibratul A SE DEZGHEȚA Carnea se dezgheață dacă e scoasă din congelator tranz.: Ion dezgheață carnea pentru friptură part. dezghețat, -ă nom. dezghețarea, dezghețatul A SE DEZINTEGRA Solul din această

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tranz.: Femeile înseninează zilele bărbaților part. înseninat, -ă nom. înseninarea A SE ÎNTĂRI Leul se întărește pe zi ce trece tranz.: Ion își întărește poziția în echipă part. întărit, -ă nom. întărirea, întăritul A SE ÎNTEȚI Focul se întețește de la vânt tranz.: Vântul întețește focul part. întețit, -ă nom. întețirea, întețitul A SE ÎNTREMA Ion se întremează cu mâncare bună tranz.: Mâncarea bună îl întremează pe Ion part. întremat, -ă nom. întremarea A SE ÎNTUNECA Cerul se întunecă înaintea furtunii tranz.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
înseninează zilele bărbaților part. înseninat, -ă nom. înseninarea A SE ÎNTĂRI Leul se întărește pe zi ce trece tranz.: Ion își întărește poziția în echipă part. întărit, -ă nom. întărirea, întăritul A SE ÎNTEȚI Focul se întețește de la vânt tranz.: Vântul întețește focul part. întețit, -ă nom. întețirea, întețitul A SE ÎNTREMA Ion se întremează cu mâncare bună tranz.: Mâncarea bună îl întremează pe Ion part. întremat, -ă nom. întremarea A SE ÎNTUNECA Cerul se întunecă înaintea furtunii tranz.: Băutura întunecă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Presiunea se regularizează tranz.: Supapa regularizează presiunea part. regularizat, -ă nom. regularizarea A SE ROADE Cureaua ventilatorului s-a ros tranz.: De nervi, Ion a ros cureaua part. ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ca să nu mai fie nevoit să plece part. împotmolit, -ă nom. împotmolirea, împotmolitul A SE ÎNĂLȚA Blocul se înalță falnic în spatele bisericii tranz.: Egiptenii au înălțat piramide part. înălțat, -ă nom. înălțarea, înălțatul A SE ÎNCHIDE Ușa se închide de la vânt tranz.: Vântul închide ușa part. închis, ă nom. închiderea, închisul A SE ÎNCLEȘTA Lui Ion i se încleștează maxilarul tranz.: Ion își încleștează pumnii part. încleștat, -ă nom. încleștarea, încleștatul A SE ÎNCLINA Balanța se înclină spre dreapta tranz.: Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
mai fie nevoit să plece part. împotmolit, -ă nom. împotmolirea, împotmolitul A SE ÎNĂLȚA Blocul se înalță falnic în spatele bisericii tranz.: Egiptenii au înălțat piramide part. înălțat, -ă nom. înălțarea, înălțatul A SE ÎNCHIDE Ușa se închide de la vânt tranz.: Vântul închide ușa part. închis, ă nom. închiderea, închisul A SE ÎNCLEȘTA Lui Ion i se încleștează maxilarul tranz.: Ion își încleștează pumnii part. încleștat, -ă nom. încleștarea, încleștatul A SE ÎNCLINA Balanța se înclină spre dreapta tranz.: Ion înclină balanța

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ion răspândește parfum în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
parfum în toată camera part. răspândit, -ă nom. răspândirea, răspânditul A SE REVĂRSA Râul se revarsă din cauza precipitațiilor tranz.: Politicienii revarsă insulte unii asupra altora part. revărsat, -ă nom. revărsarea, revărsatul A SE TRÂNTI Ușa se trântește din cauza vântului tranz.: Vântul trântește ușa part. trântit, -ă nom. trântirea, trântitul NEREFLEXIVE A PICURA Apa picură din tavan tranz: Ion picură apă pe podea, ca s-o enerveze pe Ioana part. picurat, -ă nom. picurarea, picuratul (f) ASPECTUALE REFLEXIVE A SE DECLANȘA Nașterea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]