37,442 matches
-
atrase de tabăra feciorului de împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin, sărează bucatele feciorului de împărat și revine în palat, după ce se roagă de trei ori: "-Deschide-te,/ Dafin-verde,/ să intre/ fată curată, /de soare/ văzută,/ de vânt/ bătută, /pe pământ/umblată, /de voinici nesărutată!" Același lucru se-ntâmplă și cu sora cea mijlocie. Flăcăul de-mpărat, întors de la vânătoare (c-avusese și mai mult noroc la fiarele sălbatice), se hotărăște să vadă cu ochii lui ce se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e bună pentru masa-mpărătească. Dacă prima probă vizează cunoștințele culinare ale proaspetelor soții, cea de-a doua se referă la destoinicia lor, cusutul unei fețe de masă. Broasca taie pânza cu foarfecele în bucăți, o aruncă în glod și spune: "Vântule, Ploaie și Gerule; să-mi coaseți fața de masă cea mai frumoasă!" Cumnatele ei au imitat-o din nou. Împăratul păstrează numai fața de masă cusută de broască. Împăratul trimite, a treia oară, nurorilor pânză pentru cămăși și o păstrează
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Elementele naturii care intră aici în joc au o valoare simbolică. Nunta fiind sinonimă cu uniunea fundamentală, cu rodirea, cu nașterea lumii, marchează, la nivelul microcosmosului uman, ceea ce se întâmplă în natură, în macrocosm. De aceea, asocierea ploii ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi arhitecți ai lumii. În toate mitologiile, potopul distruge o lume care devenise irațională. Pământul este conținut de apă. Aerul este reprezentat ca suflare divină, dar mai cu seamă ca vânt. "Nașterea lui este închipuită în felurite moduri: a fost făcut de Dumnezeu pentru a rupe pânza țesută de păianjen printre copaci ca oamenii să nu vadă soarele"; "e copil făcut de o fată de împărat, fără bărbat, numai așa din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca oamenii să nu vadă soarele"; "e copil făcut de o fată de împărat, fără bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
soarele"; "e copil făcut de o fată de împărat, fără bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărat, fără bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e partea lui. Fata îi pune o condiție: "dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași să fac ce voi vrea eu." S-au suit în spatele Vântului și-au ajuns la băiat acasă. S-au căsătorit, au avut un copil. Moare tatăl băiatului; moare și copilul celor doi. La primul bocește, iar la celălalt cântă. Când o întreabă de ce reacționează așa, ea îi spune că dracii luau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se produc toate aceasta pot fi discutate. Important este, totuși, că există astfel de posibilități. Divinația este una dintre ele. Prezentându-se într-o varietate de forme (profeții, clarviziuni, augurat, astrologie și tot felul de manții ghicirea cu ajutorul apei, focului, vântului, sunetelor, în bobi, în cafea, în palmă etc.), divinația este și un fenomen social care, dincolo de aparențe, dă seama de aspectul profund al ființei umane. Capitolul 2 DIVINAȚIA ÎN SOCIETATE. PRACTICI, CARACTERISTICI ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Abordarea divinației într-un context
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
A. BOUCHÉ-LECLERCQ Dincolo de ubicuitatea și permanența lor, practicile divinatorii au cunoscut în timp o amplă și generoasă diversificare. Numărul lor este atât de mare, încât se poate afirma că, la limită, aproape orice poate constitui obiect de analiză și interpretare: vântul, ploaia, zborul și cântecul păsărilor, apele, focul, pământul, pietrele, visele, stelele și plantele, liniile palmei, zațul cafelei, oglinda sau cristalul etc. Judecând din această perspectivă, divinația arată că suntem situați într-un univers plin de semne și semnificații, ale cărui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pământ. Aerul mai este și locul spiritelor și al moroilor. El poartă cu sine o puternică încărcătură negativă. Tocmai de aceea, atunci când aerul se transformă în obiect al divinației, transmite numai mesaje negative. Nu oricui îi este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală românească, Valer Butură 238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este dat să "vadă vântul" și să priceapă ce spune el. În Cultură spirituală românească, Valer Butură 238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea dracul să meargă să câștige suflete. El se ascunde în vârtejul acela, ca să nu-l vadă nime. Cu cât e mai mare bucuria sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem vedea. Ele pot prevesti prezența celui rău. Eram cu tata și veneam de la munte, de la lemne și dintr-odată caii lui nu mai vroiau să meargă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
paște un pericol; dacă este la centru reușita este de partea sa275. Aceleași valorizări încifrate le întâlnim și în diverse spații socio-culturale. La români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul care bate din vale aduce cu sine ploi, ninsoare și schimbări ale vremii într-un sens negativ, vântul care vine însă din deal nu mai are conotații negative (afirmația este exprimată ca un fapt verificat de mai mulți subiecți). La
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în diverse spații socio-culturale. La români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul care bate din vale aduce cu sine ploi, ninsoare și schimbări ale vremii într-un sens negativ, vântul care vine însă din deal nu mai are conotații negative (afirmația este exprimată ca un fapt verificat de mai mulți subiecți). La fel, dacă unei femei însărcinate i se pune sare pe cap, fără ca aceasta să știe, primul gest de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
237 Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, adunate și așezate în ordine mitologică, ed. cit., vol. I. Vezi în acest sens pp. 883-884. 238 Valer Butură, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate" (p. 173). Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ed. cit. 251 Mai multe amănunte despre prezența căiței la naștere în S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special motivul păsării-suflet în ritualurile de naștere. Marile momente ale existenței umane sunt marcate de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Marian, Nașterea la români, ed. cit. 252 Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special motivul păsării-suflet în ritualurile de naștere. Marile momente ale existenței umane sunt marcate de reprezentăr ipoetice și lirice, imaginare și magico-religioase ale păsării. Toate acestea întruchipează în cele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la 3 febr. 1888: "Judecă, scumpa mea mamă, dacă sărăcia este o rușine. Bunicii și străbunicii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vînt, ci numai în urma multor nenorociri... familia noastră era ca un exemplu, între proprietarii din Botoșani"5. Poetul Eminescu numai în două ocazii s-a lăsat condus de aceleași aere aristocratice, dar se va arăta în continuare în acele ocazii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încasați silit de la Eminovici pentru că i-a fost chezaș. Foarte supărat, Eminovici a făcut apel și la justiție, dar n-a cîștigat nimic, neavînd dovezile legalizate 39. A rămas păgubaș de toate acestea tocmai cînd soții Eminovici se dădeau în vînt după bani și nu le mai da nimeni nici un ban! Cu așa situație economică a intrat familia Eminovici în anul 1849. La Dumbrăveni nu era nici o speranță de găsit bani, mai ales că prin aprilie, anul trecut, Costache Balș murise
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
între vis și realitate, pe care l-a zugrăvit atît de artistic Mihail Sadoveanu, în Dumbrava minunată. Vizitînd lacul din codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde din aripe dînd, Văd fluturi albaștri ușori, Roind și bînd miere din flori. De ce nu am aripi să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
codru, cu fantezia sa foarte bogată, el trăiește, în adevăr, o lume de basm: "Văd apa ce tremură lin Cum vîntul o-ncruntă-n suspin, Simt zefiri cu aripi de fiori Muiate în miros de flori Văd lebede, barcă de vînt, Prin unde din aripe dînd, Văd fluturi albaștri ușori, Roind și bînd miere din flori. De ce nu am aripi să zbor! M-ași face un flutur ușor, Un flutur ușor și gentil, Cu suflet voios de copil." (Frumoasă-i) La
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
abia se zămisleau, rămînînd ca, mai tîrziu, să le modifice și iar să le modifice, pînă cînd le da forma defi nitivă. Dar de la început, cînd poetul n-avea decît paisprezece ani, găsim în versurile sale: sub blînda batere de vînt, apa sură a lacului tremura lin și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]