38,420 matches
-
să modifice ori să completeze prevederea legală supusă controlului, astfel cum în speță se solicită de către autorul excepției, deoarece aceste atribuții aparțin în exclusivitate autorității legiuitoare. Pe de altă parte, Curtea constată că stabilirea de către legiuitor, prin textul de lege criticat, a datei "ordonanței de scoatere de sub urmărire penală" că data de la care se calculează termenul de prescripție de un an al acțiunii pentru repararea pagubei, nu numai că nu îngrădește accesul liber la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136179_a_137508]
-
2) al art. 125, iar competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege în temeiul alin. (3) al aceluiași art. 125 din Constituție. Totodată, Curtea observa că în speță tocmai propunerea autorului excepției de modificare a textului de lege criticat este contrară prevederilor constituționale ale art. 125 alin. (3), deoarece modificarea procedurii, respectiv a datei de la care curge termenul de un an pentru introducerea acțiunii pentru repararea pagubei, nu este de competența Curții Constituționale, astfel cum s-a mai arătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136179_a_137508]
-
întemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234009_a_235338]
-
11 mai 2010, sau prin Decizia nr. 1.349 din 19 octombrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 22 decembrie 2010, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, reținând că textele de lege criticate reprezintă norme care stabilesc o procedură specială, derogatorie, referitoare la termenele de judecată și modalitatea administrării probelor în cazul judecării cererilor privind conflictele de muncă. Reglementarea acestora constituie o opțiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234009_a_235338]
-
nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 200D/2005 la Dosarul nr. 57D/2005, care este primul înregistrat. Partea Roxandra Georgeta Maniu solicită, prin avocat, respingerea excepției de neconstituționalitate invocate, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin nici unei prevederi din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că Legea fundamentală nu consacră accesul gratuit la justiție, iar persoanele care se adresează autorităților judecătorești trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
Legea nr. 146/1997 , nu este sigur că instanța va pronunța respectiva hotărâre, dar este cert că taxa datorată trebuie plătită anticipat. Cu privire la art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997 , se susține că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 21, deoarece, prevăzându-se obligativitatea achitării anticipate a unei taxe de timbru calculate procentual, se restrânge accesul liber la justiție al persoanelor lipsite de mijloace bănești și se creează prin aceasta o discriminare pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
nr. 146/1997 stabilesc obligația de plată anticipată a taxei judiciare de timbru, ca o condiție legală pentru începerea procedurii de judecată, precum și, în cazul nerespectării acestei condiții, sancțiunea anulării acțiunii sau cererii adresate instanței judecătorești. Ca atare, dispozițiile legale criticate nu contravin nici unei prevederi din Constituție, ci, dimpotrivă, reglementează modul de îndeplinire a unei obligații constituționale, în aceleași condiții prevăzute pentru toți cei interesați în soluționarea acțiunilor și cererilor de competența instanțelor judecătorești. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale criticate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
criticate nu contravin nici unei prevederi din Constituție, ci, dimpotrivă, reglementează modul de îndeplinire a unei obligații constituționale, în aceleași condiții prevăzute pentru toți cei interesați în soluționarea acțiunilor și cererilor de competența instanțelor judecătorești. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
legii. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
timbru pentru activitatea notarială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, aprobată prin Legea nr. 169/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001. Dispozițiile legale criticate au următoarea redactare: - Art. 3^1: "(1) Cererile introduse la instanțele judecătorești, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, se taxează corespunzător taxei de timbru pentru autentificarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170216_a_171545]
-
și (3), precum și art. 14 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât permit creditorilor ca, pe baza probatoriului sumar și în condiții de maximă celeritate să obțină o hotărâre judecătorească susceptibilă de executare, care poate crea grave prejudicii dreptului la apărare al debitorului, producând aceleași efecte ca în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
neconstituționalitate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
dare de cauțiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanță."; ... - Art.14 alin. (1): "Ordonanța de plată, devenită irevocabilă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare, constituie titlu executoriu." În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului. Examinând excepția, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la critici similare, apreciind că sunt constituționale. Astfel, prin Decizia nr. 44 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010, Decizia nr. 965 din 6 iulie 2010 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
comerciale și pentru stabilirea unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanța de urgență criticată. Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluționarea pricinilor în primă instanță, are obligația de a încerca împăcarea părților. Faptul că, potrivit art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
unei proceduri simplificate de soluționare a acțiunilor în justiție având ca obiect asemenea obligații. Or, potrivit art. 126 din Constituție, competența instanțelor de judecată și procedura în fața acestora se stabilesc prin lege, precum ordonanța de urgență criticată. Prevederile de lege criticate sunt în sensul aplicării principiului rolului activ al judecătorului, care, la soluționarea pricinilor în primă instanță, are obligația de a încerca împăcarea părților. Faptul că, potrivit art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2007 , judecătorul citează părțile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236212_a_237541]
-
drepturile omului și libertățile fundamentale, statele nu trebuie să aplice "reguli diferite aceluiași drept fundamental, indiferent de forma concretă de exercitare a acestui drept". Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ridicate, întrucât consideră că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și la dreptul la liberă asociere. Mai arată că cerința obținerii avizului ministerului sau organului de specialitate pentru dobândirea personalității juridice de către fundație are doar un caracter consultativ și este ulterioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155026_a_156355]
-
de către autoritatea administrativă menționată. Judecătoria Sectorului 6 - municipiul București apreciază că dispozițiile de lege invocate ca fiind neconstituționale nu înfrâng dreptul la liberă asociere prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituție. În acest sens, se arată: textele de lege criticate "impun persoanei juridice condiția preliminară și formală a obținerii avizării administrative corespunzătoare domeniului de activitate al acestora", prin aceasta respectându-se condițiile legale cu privire la activități de interes general sau comunitar și nepatrimonial; avizele "emise în condițiile art. I pct. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155026_a_156355]
-
preliminară și formală a obținerii avizării administrative corespunzătoare domeniului de activitate al acestora", prin aceasta respectându-se condițiile legale cu privire la activități de interes general sau comunitar și nepatrimonial; avizele "emise în condițiile art. I pct. 5 și 6 din ordonanța criticată nu constrâng persoana juridică nici în privința dreptului la liberă asociere, nici în privința determinării limitate a obiectului de activitate sau al altor modalități de realizare propuse conform actelor lor constitutive"; simpla apreciere a acestor avize poate ridica cel mult problema oportunității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155026_a_156355]
-
a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr. 37/2003 , în raport cu art. 37 din Constituție, este neîntemeiată. Prin dispozițiile de lege criticate s-a introdus, printre documentele care trebuie să însoțească cererea de înscriere a unei asociații sau fundații, și avizul ministerului sau organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui competență își va desfășura activitatea asociația sau fundația după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155026_a_156355]
-
fel încălcat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat, până la data întocmirii raportului, punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155026_a_156355]
-
judecată și acordă cuvântul pe fond. Apărătorul autorului excepției solicită admiterea acesteia, susținând oral concluziile scrise depuse la instanța de fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că neconstituționalitatea textului de lege criticat este dedusă din interpretarea coroborată a prevederilor sale cu dispozițiile art. 303 din Codul de procedură civilă, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 25 mai 2007, pronunțată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193889_a_195218]
-
în anulare formulată împotriva unui recurs ce a fost respins ca nul, deoarece nu a fost motivat în termenul prevăzut de art. 6 alin. (5) din Legea nr. 26/1990 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu cuprind o dispoziție privind obligativitatea comunicării către parte a încheierii pronunțate de judecătorul-delegat, astfel că aceasta nu își poate exercita pe deplin dreptul de a se adresa justiției și de a se apăra. Curtea de Apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193889_a_195218]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale și cuprind norme de procedură pe care legiuitorul are libertatea să le adopte, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193889_a_195218]
-
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193889_a_195218]