36,556 matches
-
În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În capul câtorva Încăpăținați să facă școală, proporțiile unei vaste concepțiuni, bazat pe număr și pe izmenitură.” (T. Arghezi, „Vers și poezie”, 1904) Testament este expresia crezului poetic arghezian. Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine, Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cartea mea-i, fiule, o treaptă. Așeaz-o cu credința căpătâi. Ea e hrișovul vostru cel dintâi, Al robilor cu săricile, pline De osemintele vărsate-n mine. Ca să schimbăm, acum, Întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a ipostazelor lui contradictorii; - Împletirea detaliilor cu sugestia metaforică și simbolică a finalității ideale a artei. Prima parte a monologului cuprinde primele douăsprezece versuri și conține mesajul propriu zis. Singurul bun al poetului rămas după moarte este: „un nume adunat pe-o carte”, cunoscut și răspândit În universul uman știut. Cartea Înseamnă Însă o „treaptă” spre un ideal spiritual. Născut Într-o condiție socială modestă, fiul o poate depăși prin cartea părintelui său. În vreme ce „străbunii” au suit „pe brânci” „prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său care, În virtutea apartenenței la un destin istoric supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a preciza statutul social al străbunilor, evocați. Aceștia sunt oameni ai sapei, ai brazdei și-ai muncii cu plugul („printre plăvani”), oameni ai vechimii (ai „sutelor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chiar drumul poeziei. PLUMB: Una din cele mai frumoase și profunde poezii bacoviene este „Plumb”, definitorie pentru Întreaga creație a poetului. Cu această poezie se deschide volumul din 1916, cu același titlu. Opera poetică a lui G. Bacovia s-a adunat În șase volume: „Plumb”, 1916; „Scântei galbene”, 1926, „Bucăți de noapte”, 1926; „Cu voi”, 1930; „Comedii În fond”, 1944 și „Stanțe burgheze”, 1946. Creația sa poetică aparține primei jumătăți de veac al XX-lea, afirmat cu multiplele lui manifestări literare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
eliminate În favoarea metaforei. Epitetul ornant lipsește aproape cu desăvârșire din cuprinsul poemului. În schimb este uneori prezent epitetul cu Însușiri abstracte și cel care exprimă calități ori caracteristici ale acțiunilor. Structura limbajului poetic eminescian se așază pe temeliile limbii vorbite, adunând la un loc forme și construcții diferite temporal și spațial geografic; dar toate acestea se subordonează, pe de o parte armoniei muzicale generale a versului, iar pe de altă parte, procesului de constituire a semnificației fiecărei creații poetice. Se Întâlnesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apărut În „Revista româna" În anii 1861 — 1862, iar În volum, În 1863. Este considerat primul roman românesc realizat după cerințele estetice ale vremii. Izvoarele de inspirație i-au stat scriitorului la Îndemână, câtă vreme cunoștințele și informațiile au fost adunate În timpul cât a fost șef de secție la Arhivele statului, dar și din experiența cronicarului de teatru, activitate desfășurată de publicistul Nicolae Filimon. Într-o epoca În care proza realistă se scria cu mare dificultate, când limba literară trecea printr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dările, dar și pentru a-și asuma „blăstămurile norodului”: „Am rămas săraci! N-avem bani! Ni i-a luat Moțoc! Moțoc! Moțoc! El ne belește și ne pradă! El sfatuiește pre Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care au scăpat de masacru sărind peste ziduri. Lăpușneanul are În mintea sa Întregul scenariu și răspunde prompt cerinței lui Moțoc de a trage În mulțime că el „e boier mare; ei sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îndeamnă pe doamna Ruxanda la crimă: „De nu va muri Îndată omul acesta, viață măriei-tale și a copilului... este În primejdie. Moară tatăl ca să scape fiul.” În nuvelă apare pentru prima oară În literatura română personajul colectiv. Masa de oameni adunată la poarta palatului acționează haotic, are glas șovăielnic, nimeni nu-și ia răspunderea, indivizii se ascund unul În spatele celuilalt, conform unui aforism celebru potrivit căruia, o mulțime de capete, dar nici un creier. O naivitate plutește deasupra mulțimii, iar Lăpușneanul face
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modelul social supus demersului artistic, În realitate. Imaginarul din cuvânt este singura „realitate” În mijlocul căreia cititorul intră odată cu autorul. Lumea este creată după chipul și asemănarea ei cu trăsături descoperite prin Însumare. Același individ În diferite ipostaze, un ins care adună În el toate „scamele” lumii este imposibil, așa Încât, tipurile clasice sunt ideale, construcții care rămân pe soclu și pe chipul cărora se poate citi, În momente diferite, altceva, precum celebrul tablou al lui Da Vinci, „Mona Lisa”. G. Călinescu Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căldură de la Început. Comportamentul lui este neschimbat și este obsedat de timpul concret. Încearcă să lege conversații În tramvai despre căldură, despre colonelul Lawrence caare „a fost lovit ca o sabie” de căldură, „arșița Arabiei”. Dovezile ieșirii din timp se adună, dar Gavrilescu nu Înțelege schimbarea condiției sale existențiale. Este mereu convins că e vorba de o neînțelegere și speră că a doua zi toate se vor lămuri. Abia acum dimensiunea fantastică a aventurii prinde contur. Revenirea „la țigănci”, În ultimul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sută una poeme” (1947), „1907-Peizaje” (1955), „Cântare omului” (1956), „Stihuri pestrițe” (1957), „Frunze” (1961), „Poeme noi” (1963), „Cadențe” (1964), „Silabe” (1965), „Ritmuri” (1966), „Noaptea” (1967). În aceste poezii scriitorul abordează o tematică vastă și diferită.. Creația În proză a fost adunată În volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete din Țara de Kuty” (1933), „Bilete de papagal” (1946), „Pagini din trecut” (1955), „Lume veche, lume nouă” (1958), „Tablete de cronicar” (1960), „Cu bastonul prin București” (1962), „Răzlețe” (1967); romane
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pătruns în ultimii ani și în procesul de învățământ sub formă de capitole, module, dar și masterate și subiecte de doctorat. Cartea de față, de la început, nu a fost concepută ca un tratat. Ambiția ei a fost mai modestă: să adune studii pe această temă, produse ale unor experiențe și preocupări, și nu o prezentare sistematică. Intenția noastră este de a iniția o preocupare și a motiva un interes pentru reflecția asupra dezvoltării sociale și a rolului sociologiei în acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Nipru era de competența părții germane 40. Deosebit de important era punctul nr. 7 din convenție, ce prevedea că, datorită operațiunilor militare aflate în curs, deportarea evreilor din aceste teritorii spre est nu era posibilă. Aceștia aveau să fie momentan adunați în lagăre de muncă și întrebuințați la diferite munci, urmând să fie deportați atunci când situația militară avea să o permită. În consecință, începând cu toamna anului 1941 Transnistria avea să cunoască o notorietate sinistră devenind ceea ce Alexander Dallin a denumit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la plecare dela domiciliu își vor lua strictul necesar de hrană și dormit"58. În calitate de comandant al ghetoului a fost numit locotenentul de jandarmi Teodor Alectoride. În consecință, începând cu 18 octombrie 1941 evreii din Odessa au început să fie adunați și internați în ghetou. Astfel, chiar în aceeași zi, pretorul Diviziei a 10-a, maiorul de jandarmi Teodor Marconescu, raporta Armatei a 4-a că fuseseră internați în ghetou un număr de 1726 de evrei, aceștia fiind ridicați fără hrană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
referitoare la luarea de ostateci evrei în orașele din Moldova, respectiv necesitatea ca ostatecii să fie reprezentanți ai "tuturor claselor sociale". 66. 4 august 1941. Nota nr. 647 înaintată Guvernământului Basarabiei de Comandamentul Militar al municipiului Chișinău, privind dispariția valorilor adunate de la evreii înternați în ghetoul din Chișinău în urma abuzurilor comise de militari români și germani, respectiv măsurile adoptate în vederea stopării acestora. 67. 4 august 1941. Nota nr. 208.727 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prefecturilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
jidanii, agenți comuniști sau simpatizanți. Ministerul de Interne trebue să-i știe, să le interzică circulația și să fie în măsură a face cu ei ceeace voi ordona, când va fi momentul oportun. Trebue să se pregătească serviciul, care să adune din Basarabia și Bucovina toate crimele și toate suferințele populației în timpul dominației bolșevice, pentru a fi imediat folosite la țară, în fabrici, cinematografe și în școli". Deasemenea, Domnia-Sa a aprobat toate propunerile făcute de Ministerul Propagandei Naționale, prin darea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ca agenți rezidenți din țară și cu populația evreo-comunistă, organizând acte de sabotaj, terorism și agresiune. Pentru curmarea acestor stări de lucruri, Domnul General Antonescu ordonă: 1. Evreii bărbați de la 18 la 60 de ani din orașul dvs. să fie adunați în cartierele evreiești, de preferință în școlile evreiești și în clădirile mai mari, punându-se sub pază, pentru a se sancționa imediat orice încercare de turburare. Să se ia măsuri de pază mai intense în cartierele evreiești. 2. Între orele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se ia imediat măsuri: În toate orașele cu populație evreească numeroasă circulația evreilor pe străzi va fi oprită începând dela ora 18 și până dimineața la ora 7. În acest interval de timp, evreii vor fi grupați pe cartiere și adunați în anumite clădiri mai mari, sub pază, pentru a se putea supraveghea și sancționa imediat orice încercare de turburare. Această măsură va fi aplicată imediat și în cartierele evreiești din Capitală. În același timp se vor lua ostatici dintre conducătorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din care s'a constatat că toți epitropii sinagogilor din localitate se duc în fiecare zi pe la comunitate, unde i-au contact cu conducătorii, apoi seara regulat între orele 18 și 19 se duc la sinagogile respective, unde se află adunați aproape toți evreii ce aparțin acelei sinagogi și acolo sunt puși la curent cu toate noutățile primite dela centru. Mai informez că toți evreii birjari ar fi primit instrucțiuni, ca de câte ori transportă ofițeri germani și români sau ostași, să fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Acest oficiu se spune că este făcut și de către unii funcționari de stat. Asemenea se semnalează că evreii din lagărul P. Iloaei se bucură de anumite avantaje, cari sunt în contradicție cu scopul pentru care au fost internați. Astfel: Se adună în grupuri mari pe străzile din Podul Iloaei și discută diferite chestiuni, cu evreii localnici. Primesc pachete dela rudele lor din Iași fără a fi controlate. Primesc vizita a diferite persoane (mascate rude) ce se deplasează cu mașinile dela Iași
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
medicilor, comercianților, funcționarilor comerciali evrei nu le este permisă circulația în restul zilei decât pe baza autorizației eliberată de Poliție. Nici un evreu nu poate părăsi orașul decât cu aprobarea Prefecturei de Județ. V. POL. BÂRLAD.: Din Jud. Tutova s'au adunat de către Legiunea de Jandarmi 180 evrei și li s'a fixat domiciliul în orașul Bârlad, într'un Ghetou stabilit de comun acord cu Dnii. Prefect, Comandant al Garnizoanei și Șeful Poliției. În ziua de 2 Iulie a.c. în baza ordinului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prefect, Comandant al Garnizoanei și Șeful Poliției. În ziua de 2 Iulie a.c. în baza ordinului Ministerului de Interne Nr. 4599 din 1 Iulie a.c., primit prin Prefectura de Județ, toți evreii între 16 și 60 de ani au fost adunați de Org. Pol. într'un cartier evreiesc, fixat de Dnii. Prefect de Județ, Comandant al Garnizoanei și Șeful Poliției. Li s'au pus în vedere tuturor evreilor că nu mai au voie să circule între orele 20-7, în care scop
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]