38,366 matches
-
(n. 26 noiembrie 1842, Odessa - d. 24 octombrie 1917, Chișinău) a fost un savant, biolog, muzeograf și funcționar public basarabean. Baronul A. Stuart este considerat întemeietorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Și-a făcut studiile la Gimnaziul nr. 2, apoi la Liceul „Împăratul Alexandru I” din Sankt Petersburg. În anul 1860 se înscrie la Secția de Științe ale Naturii a Facultății de Fizică
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
doctor în filozofie iar mai apoi își ia masterul în zoologie. Din anul 1884 locuiește la Chișinău și activează în cadrul Administrației Zemstvei din Basarabia. A fost unul din inițiatorii Expoziției agricole și industriale din Basarabia din anul 1889 și al Muzeului Zemstvei, creat în baza colecției de piese donate de participanții acestei expoziții. Baronul A. Stuart a donat o colecție de oase de mamut și diverse piese în sumă de 395 ruble. În anii 1891-1906 a deținut funcția de director al
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
Zemstvei, creat în baza colecției de piese donate de participanții acestei expoziții. Baronul A. Stuart a donat o colecție de oase de mamut și diverse piese în sumă de 395 ruble. În anii 1891-1906 a deținut funcția de director al Muzeului Zemstvei. Împreună cu custodele muzeului Franz Ostermann a contribuit la crearea și completarea diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
colecției de piese donate de participanții acestei expoziții. Baronul A. Stuart a donat o colecție de oase de mamut și diverse piese în sumă de 395 ruble. În anii 1891-1906 a deținut funcția de director al Muzeului Zemstvei. Împreună cu custodele muzeului Franz Ostermann a contribuit la crearea și completarea diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
oase de mamut și diverse piese în sumă de 395 ruble. În anii 1891-1906 a deținut funcția de director al Muzeului Zemstvei. Împreună cu custodele muzeului Franz Ostermann a contribuit la crearea și completarea diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii 1903-1905 a fost construită o clădire specială pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco. În
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
diverselor colecții și realizarea expoziției permanente a muzeului. Din inițiativa și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii 1903-1905 a fost construită o clădire specială pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco. În noua clădire muzeul a fost deschis la 30 aprilie 1906, devenind Muzeu Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică. Dezvoltând considerabil instituția, baronul A. Stuart a elaborat noi principii de administrare a muzeului, care
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
și cu participarea nemijlocită a baronului A. Stuart, care deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii 1903-1905 a fost construită o clădire specială pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco. În noua clădire muzeul a fost deschis la 30 aprilie 1906, devenind Muzeu Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică. Dezvoltând considerabil instituția, baronul A. Stuart a elaborat noi principii de administrare a muzeului, care au fost formulate în Regulamentul "„Despre organizarea și administrarea Muzeului
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
deținea funcția de președinte al Consiliului (Upravei) Zemstvei guberniale din Basarabia, în anii 1903-1905 a fost construită o clădire specială pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco. În noua clădire muzeul a fost deschis la 30 aprilie 1906, devenind Muzeu Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică. Dezvoltând considerabil instituția, baronul A. Stuart a elaborat noi principii de administrare a muzeului, care au fost formulate în Regulamentul "„Despre organizarea și administrarea Muzeului Zemstvei”", prezentat la ședința Adunării Zemstvei guberniale din 26
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
pentru Muzeul Zemstvei după proiectul arhitectului Vladimir Țâganco. În noua clădire muzeul a fost deschis la 30 aprilie 1906, devenind Muzeu Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică. Dezvoltând considerabil instituția, baronul A. Stuart a elaborat noi principii de administrare a muzeului, care au fost formulate în Regulamentul "„Despre organizarea și administrarea Muzeului Zemstvei”", prezentat la ședința Adunării Zemstvei guberniale din 26 martie 1906. Fiind aprobat, acesta a devenit un program de dezvoltare în continuare a muzeului. Baronul A. Stuart a fost
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
muzeul a fost deschis la 30 aprilie 1906, devenind Muzeu Zoologic, Agricol și de Industrie Casnică. Dezvoltând considerabil instituția, baronul A. Stuart a elaborat noi principii de administrare a muzeului, care au fost formulate în Regulamentul "„Despre organizarea și administrarea Muzeului Zemstvei”", prezentat la ședința Adunării Zemstvei guberniale din 26 martie 1906. Fiind aprobat, acesta a devenit un program de dezvoltare în continuare a muzeului. Baronul A. Stuart a fost membru al "Societății Naturaliștilor din Sudul Rusiei", a înființat Stația Biologică
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
noi principii de administrare a muzeului, care au fost formulate în Regulamentul "„Despre organizarea și administrarea Muzeului Zemstvei”", prezentat la ședința Adunării Zemstvei guberniale din 26 martie 1906. Fiind aprobat, acesta a devenit un program de dezvoltare în continuare a muzeului. Baronul A. Stuart a fost membru al "Societății Naturaliștilor din Sudul Rusiei", a înființat Stația Biologică din Sevastopol, iar în 1902-1904 este unul din inițiatorii fondării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia", care a activat în
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
A. Stuart a fost membru al "Societății Naturaliștilor din Sudul Rusiei", a înființat Stația Biologică din Sevastopol, iar în 1902-1904 este unul din inițiatorii fondării "Societății Naturaliștilor și Amatorilor de Științe ale Naturii din Basarabia", care a activat în incinta Muzeului Zemsvei până în anul 1917, fiifnd președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
ale Naturii din Basarabia", care a activat în incinta Muzeului Zemsvei până în anul 1917, fiifnd președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
din Basarabia", care a activat în incinta Muzeului Zemsvei până în anul 1917, fiifnd președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A avut titlul
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
activat în incinta Muzeului Zemsvei până în anul 1917, fiifnd președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A avut titlul de consilier de stat
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
președintele acesteia. A fost de asemenea unul din redactorii Analelor Societății - "Труды Бессарабского Общества Естествоиспытателей и Любителей Естествознания". În anul 1908 a contribuit la crearea muzeului Societății - Muzeul școlar ambulant, un muzeu didactic, iar în anii 1910-1914 contribuie la fondarea Muzeului Zemstvei din Bender. Este autorul a 8 lucrări științifice în domeniul zoologiei, publicate în Analele unor universități din Rusia și din alte țări europene. A avut titlul de consilier de stat. A fost decorat cu ordinele "„Sf. Stanislav”" și "„Sf.
Alexandru Stuart () [Corola-website/Science/331999_a_333328]
-
(n. 1844, Bohemia - d. 14 noiembrie, 1905, Chișinău) a fost un preparator și prim conservator al Muzeului Zemstvei din Basarabia, în prezent Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Creatorul unor vaste colecții de animale naturalizate și preparate biologice. A pus bazele primei colecții de fotografii despre Basarabia. Pasionat de științele naturii, după terminarea studiilor
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
(n. 1844, Bohemia - d. 14 noiembrie, 1905, Chișinău) a fost un preparator și prim conservator al Muzeului Zemstvei din Basarabia, în prezent Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Creatorul unor vaste colecții de animale naturalizate și preparate biologice. A pus bazele primei colecții de fotografii despre Basarabia. Pasionat de științele naturii, după terminarea studiilor medii a plecat la Praga, unde
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
implicând în această activitate și pe soția sa Albina Ostermann. În anul 1889 a participat la Expoziția agricolă și industrială din Basarabia organizată de Zemstva gubernială, cu o colecție de păsări, fiind decorat cu "Medalia mare de argint". Odată cu organizarea Muzeului Zemstvei a fost invitat să execute o colecție de păsări din Basarabia centrală. În anul 1891, la propunerea baronului Alexandru Stuart, este angajat ca custode și preparator al Muzeului Zemstvei, transferându-se la Chișinău. A activat în această funcție până în
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
de păsări, fiind decorat cu "Medalia mare de argint". Odată cu organizarea Muzeului Zemstvei a fost invitat să execute o colecție de păsări din Basarabia centrală. În anul 1891, la propunerea baronului Alexandru Stuart, este angajat ca custode și preparator al Muzeului Zemstvei, transferându-se la Chișinău. A activat în această funcție până în 1905 creând valoroase colecții muzeale, elaborând diverse tehnologii de preparare a colecțiilor entomologice și a sistemelor de vase sangvine a animalelor vertebrate, care aveau o mare valoare didactico-științifică. În
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
zoologiei, biologiei și embriologiei. Mostrele executate de F. Ostermann au avut succes enorm depășind cu mult preparatele expuse de diferite instituții și firme specializate din străinătate. În baza observațiilor de teren a publicat lucrarea "„Preparate biologice ale faunei basarabene din Muzeul Agricol al Zemstvei din Basarabia”", care conține caracteristica mediului ambiant și a modului de viață a 63 de specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată după moartea sa
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au circulat informații că cercetători germani ar fi dezvoltat un proces tehnologic de producție de săpun din grăsime umană extrasă din cadavrele deținuților evrei din lagărele de exterminare. În 2006 Muzeul memorial Auschwitz-Birkenau menționa experimente ale naziștilor în vederea producției de săpun din cadavre umane la scară redusă. Aceste afirmații au fost infirmate de alți cercetători. Michael Berenbaum, șef de proiect la United States Holocaust Memorial Museum (USHMM), a declarat în 1993
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
este un muzeu din Iași, amplasat pe Str. Titu Maiorescu, nr. 12, care funcționează ca un departament al Universității „Al. I. Cuza”. Muzeul Universității este continuatorul a două tradiții muzeale: Muzeul de Antichități și Muzeul Academic. Muzeul de Antichități a fost organizat în
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
este un muzeu din Iași, amplasat pe Str. Titu Maiorescu, nr. 12, care funcționează ca un departament al Universității „Al. I. Cuza”. Muzeul Universității este continuatorul a două tradiții muzeale: Muzeul de Antichități și Muzeul Academic. Muzeul de Antichități a fost organizat în 1916 prin eforturile profesorului Orest Tafrali. Muzeul, și a funcționat până după al Doilea Război Mondial, prezenta obiectele descoperite în
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]
-
este un muzeu din Iași, amplasat pe Str. Titu Maiorescu, nr. 12, care funcționează ca un departament al Universității „Al. I. Cuza”. Muzeul Universității este continuatorul a două tradiții muzeale: Muzeul de Antichități și Muzeul Academic. Muzeul de Antichități a fost organizat în 1916 prin eforturile profesorului Orest Tafrali. Muzeul, și a funcționat până după al Doilea Război Mondial, prezenta obiectele descoperite în cursul excavațiilor arheologice realizate în arealul culturii Cucuteni
Muzeul Universității „Al. I. Cuza” () [Corola-website/Science/332006_a_333335]