37,224 matches
-
ori, iar traducerea lui în engleză, a obținut în 1969 premiul întâi la un concurs de teatru radiofonic al Radioteleviziunii italiene. Mai târziu el a apărut și în cadrul volumului „Ultimul... În anii 1967-1970, în paralel cu scrisul de versuri și proză, impresionat neplăcut de euforia generală de după victoria Israelului în Războiul de Șase Zile Levin a scris, contra curentului, un număr de piese de teatru satiric politic. În anul 1968 a început colaborarea cu regizoarea Edna Shavit în realizarea spectacolului de
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
poezii din clasicii literaturii române: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Veronica Micle, George Coșbuc, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Alexandru Mateevici, Nicolae Iorga, Ștefan Octavian Iosif, Iosif Vulcan, Octavian Goga, Vasile Militaru, Lucian Blaga, Geo Dumitrescu, Aron cotruș, Ștefan Baciu, Minerva Chira. Proza(narațiuni, amintiri sau însemnări de călătorie) este reprezentată de Gheorghe Santău, Raymond G.Roca, Alexandru Vlahuță, Ioan Miclău. Teatrul este reprezentat doar prin comedia în 4 acte, ""Mitrea sucitu și mireasa"", care critica regimul comunist. Critica este prezentă prin unele
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Portugalia, Austria etc. A beneficiat de mai multe burse de creație la Paris, Basel, Viena sau Berna. A inițiat colecția ”Scriitori elvețieni de expresie germană” a Bibliotecii revistei Familia din Oradea, în cadrul căreia a tradus zece volume de versuri și proză, și a realizat prima antologie de proză scurtă contemporană elvețiană de expresie germană din România (1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator ASPRO și al Societății Oamenilor de Cultură și Știință Bihor. Numeroase traduceri din literatura elvețiană
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
multe burse de creație la Paris, Basel, Viena sau Berna. A inițiat colecția ”Scriitori elvețieni de expresie germană” a Bibliotecii revistei Familia din Oradea, în cadrul căreia a tradus zece volume de versuri și proză, și a realizat prima antologie de proză scurtă contemporană elvețiană de expresie germană din România (1997). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator ASPRO și al Societății Oamenilor de Cultură și Știință Bihor. Numeroase traduceri din literatura elvețiană contemporană de expresie germană și austriacă contemporană
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
din România, membru fondator ASPRO și al Societății Oamenilor de Cultură și Știință Bihor. Numeroase traduceri din literatura elvețiană contemporană de expresie germană și austriacă contemporană. A publicat, până în prezent, peste zece volume de poezie (bilingvă) și cinci volume de proză scurtă la editurile Biblioteca Revistei Familia și Cogito. A publicat de asemenea în reviste literare din Rusia, Ungaria și Elveția. A fost tradus în limbile germană, cehă, maghiară, franceză și italiană.
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
început să vrea să îl omoare pe Arthur. Într-o zi a devenit o vrăjitoare puternică. Operele timpurii oferind că Morgan nu elabora personajul ei dincolo de rolul ei că o zână sau magician. Ea a devenit mult mai important în proza ciclica ulterior lucrărilor, cum ar fi Lancelot-Graal și ciclul post-Vulgata, în care ea devine un antagonist al regelui Arthur și Guinevere Regina. Ea se spune că este fiica mamei lui Arthur, Lady Igraine, și primul ei soț, Gorlois, Duce de
Morgan le Fey () [Corola-website/Science/318991_a_320320]
-
lui Charon. Uciderea ritualică a strigoiului restabilește ordinea firească a lucrurilor, redând trupul Christinei lumii morților, căreia acesta trebuia de mult să-i aparțină, iar focul simbolic din final șterge urmele conflictului. Critica literară a identificat două axe stilistice ale prozei lui Mircea Eliade: una realistă ("Maitreyi", "Întoarcerea din rai", "Huliganii" etc.) și o alta fantastică („Domnișoara Christina”, „Șarpele”, „Secretul doctorului Honigberger” etc.). Ambele direcții literare ale lui Eliade se bazează pe ideea de experiență, substituind conceptului de originalitate (tipic romantismului
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Eliade se bazează pe ideea de experiență, substituind conceptului de originalitate (tipic romantismului) pe cel de autenticitate. Acțiunea romanelor și a nuvelelor este inspirată într-o măsură mai mare sau mai mică de experiența trăită de autor. Scriitorul considera că proza trebuie să cuprindă o „experiență” trăită de autor și să prezinte cu autenticitate etapele de evoluție a eului. „Orice se întâmplă în viață poate constitui un roman. Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă și ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și altul indic („Secretul doctorului Honigberger”, „Nopți la Serampore”). Potrivit criticului Sorin Alexandrescu, „Domnișoara Christina” dezvoltă „un soi de mister medieval, realizat în
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
care a învins strigoiul, dar și-a pierdut propria șansă de a-și depăși condiția umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul” și „Strigoii” de Mihai Eminescu, dar
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
criminală în romanul "Isabel și apele diavolului" (1930), dovedind o cunoaștere a lumii copilăriei și a pubertății. „Farmecul confuz” și „grația odioasă” a Siminei creează cititorilor amintiri complexe și sentimente de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
importantă a fost Ion Heliade Rădulescu, care a fondat prima publicație în limba română și Societatea Filarmonică, societate care mai târziu a înființat Teatrul Național București. Nicolae Bălcescu dă primul model de monografie istorică, Alecu Russo creează poemul patriotic în proză iar Dimitrie Bolintineanu legenda istorică. Se pun bazele romanului românesc prin: Dimitrie Bolintineanu, Pantazi Ghica, V.A. Urechia. Nicolae Filimon scrie primul roman realist românesc, B.P. Hasdeu afirmă drama romantică în versuri, Alexandru Odobescu nuvela istorică și eseul. Cei mai
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
Odobescu nuvela istorică și eseul. Cei mai importanți scriitori ai celei de-a doua jumătăți a secolului au fost Vasile Alecsandri și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a fost un scriitor prolific, care a contribuit la literatura română cu poezie, proză, câteva piese de teatru și colecții de folclor românesc. Eminescu este considerat de majoritatea criticilor ca cel mai important și mai influent poet român. Poezia sa lirică avea rădăcinile în tradițiile românești, dar a fost influențată de filosofia germană și
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
au influențat opere precum "Răscoala" lui Liviu Rebreanu publicată în 1932 și inspirată de revolta țărănească din 1907 și "Pădurea Spânzuraților" publicată în 1922 și inspirată de participarea României la Primul Război Mondial. Începuturile romanului modern pot fi observate în proza unor scriitori precum Hortensia Papadat Bengescu ("Concert din muzică de Bach"), Camil Petrescu ("Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război"). George Călinescu reprezintă o altă personalitate complexă a literaturii românești: romancier, dramaturg, poet, istoric și critic literar, eseist, jurnalist
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
deux mondes și crescuse, cum singur mărturisește undeva, cu Criticele lui Maiorescu pe masă. Critica a fost, așadar, pentru el o fatalitate. La vârsta când alți tineri sînt atrași de poezie (de cele mai multe ori din necesități pur sentimentale) sau devorează proza cu subiecte polițienești, singuraticul elev de la Liceul Internat din Iași urmărea cu prematură seriozitate dezbaterile literare și întocmea el însuși note și cugetării critice, dovedind pasiune pentru o disciplină în contradicție, de pe acum, cu temperamentul lui elegiac, contemplativ, E. Lovinescu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
29 mai 1938 a fost închinat in memoria întemeietorului său, decedat la 7 mai. Până la declanșarea primului război, Goga s-a impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate în revista "Țara noastră", ziarul "Epoca", "Adevărul", revista "Flacăra" și revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocație. Scrierile în proză (cuprinse în volumul "Precursori") au fost fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
articolele publicate în revista "Țara noastră", ziarul "Epoca", "Adevărul", revista "Flacăra" și revista "România", proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Articolele i s-au apropiat de valoarea operei unui prozator de vocație. Scrierile în proză (cuprinse în volumul "Precursori") au fost fie discursuri ținute în ședințele Academiei, fie cuvântări aniversare sau pur și simplu omagii aduse unor personalități ori prieteni ai scriitorului. Considerate piese antologice într-o posibilă istorie a portretului, T. Vianu l-a
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
volumului "Poezii" a fost prezentat în februarie 1906 de Titu Maiorescu. În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei, discursul de recepție fiind intitulat "Coșbuc". În 1924, poetul a primit "Premiul Național de poezie" și premiul Mihail Sadoveanu pentru "proză".
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
scopuri propagandiste, mai exact, pentru a eterniza biruințele armatei rusești asupra turcilor, concepție și viziune străină tradițiilor românește istorice și culturale. Deși topicul Tighina a fost neglijat de ruși, el nu a dispărut nici în secolul al XIX-lea. În proza scriitorului rus Nicolai Nadejdin „O promenadă prin Basarabia”: «noaptea am trecut pe lângă renumita cetate Bender, numită în moldovenește Tighino». În timpul primului Război Mondial s-a încercat să se revină la vechea denumire de Teagin sau Tighina. În 1916, Zemstva municipală
Tighina () [Corola-website/Science/297400_a_298729]
-
apropiat. În revistă Femeia, apare, de-a lungul anului 1949, o serie de texte dedicate câte unei figuri de eroina revoluționară. Sub formă de reconstituire literaturizata a momentului din 19 iunie 1848,, în numărul 5 /1949 al revistei, regăsim o proza dedicată chiar Anei Ipătescu, intitulată ” O femeie în revoluția de la 1848” și semnată Ada Bârseanu 1.</p> În plus, în 1948, la 100 de ani de la revoluția pașoptista, apare o monografie Ana Ipătescu, semnată de cel care avea să devină
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
Eta Vexler, care ulterior a emigrat în Franța la începutul anilor 70. Cu cea de-a treia soție, Elena, a avut doi fii: Nicolae și Alexandru. În 1960-1961, citește marii romancieri ai lumii. Este fascinat de William Faulkner, cu care proza lui are evidente afinități. În 1965 traduce împreună cu soția Eta romanul "Ciuma" de Albert Camus. În 1968 este ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, iar în 1970 devine director al editurii Cartea Românească, pe care o va conduce până la moartea sa
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
și principal redactor al revistei Viața românească între anii 1906 și 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitențe, toată viața, debutează în paginile revistei "Școala nouă" cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc. La 23 mai 1871 s-a născut, la Târgu Frumos Garabet Ibrăileanu. Tatăl, armean de origine, se numea Teodor Ibrăileanu iar mama, Maria Marcovici era fiica lui Andronie și a Varteniei Marcovici din Roman, descendenți, la rândul
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
retrage de la conducerea revistei ce va reveni lui Mihai Ralea, director pentru partea ideologică si politică și lui G. Călinescu, directorul partii literare si artistice. În mai, apare romanul "Adela", pentru care în iunie i se conferă premiul național de proză. 1934, boala se agravează, în aprilie suportă la București o intervenție chirurgicală, spre toamnă, este internat la sanatoriul "Casa Diaconeselor" din București. A ărăsit lumea celor vii în noaptea de 10 spre 11 martie 1936, Ibrăileanu. La 12 martie corpul
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, G. Topârceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observația despre caracterul filosofic al romanțelor lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificația numelor comice din teatrul și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voinești, autoironiei lui Topârceanu, sincerității lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creației de tipuri din proza de evocare a
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Topârceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observația despre caracterul filosofic al romanțelor lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificația numelor comice din teatrul și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voinești, autoironiei lui Topârceanu, sincerității lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creației de tipuri din proza de evocare a copilăriei a lui Ionel Teodoreanu
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]