37,223 matches
-
editate după război, atenția cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin discrete inflexiuni de melos simbolist: „Pe mări de timp, pe mări de nesfârșite valuri,/Corăbii trec, corăbii negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile lumii, vântul serii, vântul dimineții,/Mereu le-abat la câte-un țărm și iar le duc spre alte maluri”. SCRIERI: Floarea amară, București, 1936; Fântânile tăcerii, București, 1940; Cartea plecărilor, București, 1941; Înalte vânturi, 1943; Poarta destinului, pref. Pericle Martinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
război, atenția cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin discrete inflexiuni de melos simbolist: „Pe mări de timp, pe mări de nesfârșite valuri,/Corăbii trec, corăbii negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile lumii, vântul serii, vântul dimineții,/Mereu le-abat la câte-un țărm și iar le duc spre alte maluri”. SCRIERI: Floarea amară, București, 1936; Fântânile tăcerii, București, 1940; Cartea plecărilor, București, 1941; Înalte vânturi, 1943; Poarta destinului, pref. Pericle Martinescu, București, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
cititorului e reținută îndeosebi de peisaje campestre și marine, unele grațios modulate prin discrete inflexiuni de melos simbolist: „Pe mări de timp, pe mări de nesfârșite valuri,/Corăbii trec, corăbii negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile lumii, vântul serii, vântul dimineții,/Mereu le-abat la câte-un țărm și iar le duc spre alte maluri”. SCRIERI: Floarea amară, București, 1936; Fântânile tăcerii, București, 1940; Cartea plecărilor, București, 1941; Înalte vânturi, 1943; Poarta destinului, pref. Pericle Martinescu, București, 1969; Nestinsa uimire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
negre vin spre țărmul vieții,/Și vânturile lumii, vântul serii, vântul dimineții,/Mereu le-abat la câte-un țărm și iar le duc spre alte maluri”. SCRIERI: Floarea amară, București, 1936; Fântânile tăcerii, București, 1940; Cartea plecărilor, București, 1941; Înalte vânturi, 1943; Poarta destinului, pref. Pericle Martinescu, București, 1969; Nestinsa uimire, București, 1974; Marea curgere, îngr. Alex. Maroiu, București, 1981. Repere bibliografice: C. Pajură [C. Papacostea], „Floarea amară”, „Reportaj”, 1936, 10-13; C. Fântâneru, „Fântânile tăcerii”, UVR, 1940, 14; Dan Petrașincu, „Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
îngr. Alex. Maroiu, București, 1981. Repere bibliografice: C. Pajură [C. Papacostea], „Floarea amară”, „Reportaj”, 1936, 10-13; C. Fântâneru, „Fântânile tăcerii”, UVR, 1940, 14; Dan Petrașincu, „Cartea plecărilor”, VAA, 1941, 131; C. Fântâneru, „Cartea plecărilor” UVR, 1941, 36; Ion Șiugariu, „Înalte vânturi”, RFR, 1943, 10; Virgil Ierunca, „Înalte vânturi”, „Fapta”, 1944, 32; Dumitru Micu, „Poarta destinului”, RL, 1969, 26; Adrian Munțiu, „Poarta destinului”, O, 1969, 9; Dumitru Micu, Laus Patriae, CNT, 1975, 6; Virgil Mazilescu, „Nestinsa uimire”, RL, 1975, 16; Emil Manu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
C. Pajură [C. Papacostea], „Floarea amară”, „Reportaj”, 1936, 10-13; C. Fântâneru, „Fântânile tăcerii”, UVR, 1940, 14; Dan Petrașincu, „Cartea plecărilor”, VAA, 1941, 131; C. Fântâneru, „Cartea plecărilor” UVR, 1941, 36; Ion Șiugariu, „Înalte vânturi”, RFR, 1943, 10; Virgil Ierunca, „Înalte vânturi”, „Fapta”, 1944, 32; Dumitru Micu, „Poarta destinului”, RL, 1969, 26; Adrian Munțiu, „Poarta destinului”, O, 1969, 9; Dumitru Micu, Laus Patriae, CNT, 1975, 6; Virgil Mazilescu, „Nestinsa uimire”, RL, 1975, 16; Emil Manu, Doi poeți: Emil Vora și Romulus Cojocaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
sa umedă se prelinseră două limbi de foc. Una se lovi intangibil în neant, iar cealaltă scrijeli rănind undeva un plop singuratic. Lângă doi ochi triști, un copac rostește-n gând o rugăciune. Se sprijină dezmembrat pe furia ierbii. Un vânt de la miazăzi își mână hoardele ce foșnesc amenințătoare. Caii lor înspumați cenușii se aud horcăind de dincolo de zările risipite-n întuneric. Din copitele lor scânteietoare se aruncă piatră, molimă și moarte. În ei fierbe furia lumii. Paznicul nopții se retrăsese
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
pieire. Bicicliștii zornăiau în metal înspăimântați de haosul primordial în a cărui concert natura era primul solist. Pe o bancă în parc o nepoată privea admirativ un bunic. Lumea alerga spre case, pomii trosneau cumplit într-o veșnică penitență. Fluiera vântul în somn și ridicase brațele încremenite ale copacilor. În ochii nepoatei se încălzise acea natură veștedă și udă. Soarele răsărise la apus și noaptea se preschimbase în dimineață. Pulverizate cad acoperișurile de pe blocurile învecinate. Mașinile din parcare cad victime cu
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
În pieptul său nămolos broaștele rostesc o rugăciune începătoare. Resturile execuției sunt date înapoi celor care le revendică. Sfios simte deja o urmă de regret. În parc se reface tot ce s-a stricat. Unii mătură curățind gunoaiele scoase de vânt în cale sa. Drujbele retează stârvul plopului ce stă spânzurat în uitare cu o gaură în pântece. Pe un stâlp de telefon o pasăre cântă binecuvântând lumina. Penele sale multicolore deschid noi căi de lumină. Suratele sale nu se arată
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
iarăși o problemă gravă la ea acasă? năvălește Sergiu cu întrebările. Chiar nu știu, nu mi-a spus nimic. Când ne-am întâlnit era calmă așa cum știi că este ea de obicei. La un moment dat parcă a trecut un vânt peste ea. A început să țipe și n-a mai fost chip să te înțelegi cu ea. Acuma, dacă spui și tu, pot să-ți mărturisesc și eu că de la ovreme mi se pare că are asemenea reacții ciudate, aparent
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
școală, respectat asemeni unui sfânt și venerat de o mulțime de oameni. Ajita Keśakambala profesa un materialism apropiat de cel al școlii Cărvăka. El considera că fiecare lucru existent în Univers era constituit din patru elemente: pământul, apa, focul și vântul. Lumea nefiind constituită decât din materie, nimic nu subzistă după moartea omului și deci comportamentul său nu prezintă nici o consecință prejudiciabilă asupra propriei karme. Pūrana Kassapa pare să fi predicat și el lipsa de valoare a faptei. Opinia lui nihilistă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lui nihilistă l-a condus în cele din urmă la negarea naturii sociale a omului și la respingerea tuturor conceptelor morale. Kakuda Kătyăyana admite cele patru elemente materiale prezente în doctrina materialistă a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea și sufletul, profesând o doctrină a nemuririi și a naturii imuabile a sufletului. Sañjaya Velatthaputta este cunoscut în egală măsură pentru nihilismul cât și pentru scepticismul său. El contesta doctrina
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înălțimea unui copil de șase luni; deasupra are o galerie cu un jilț (paryaṅka) în mijloc, pe măsura unui Buddha; chiar și veșmântul lui Mahăbrahmă, apropiat de această imagine, ar fi eclipsat, ar semăna cu o stofă neagră, uzată de vânt și ploaie. În prima galerie se află o a doua, apoi o a treia, în centrul căreia se înalță jilțul lui bodhisattva. Toate trei sunt făcute dintr-un santal neprețuit numit uragasăra, iar înăuntru totul este tapisat cu flori divine
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
000 de lumi au răsunat atunci când Gautama a atins omnisciența. Locuitorii cerurilor au fost cuprinși de o imensă bucurie, turmele de animale și păsările nu au scos nici un sunet și până și copacii au încetat să mai foșnească în bătaia vântului. După Trezire, Buddha a intonat faimosul său cânt de victorie: „Căutând pe ziditorul casei, Mi-am urmat cursa în vârtejul nașterilor fără număr, Care nu scapă niciodată de zăgazul morții; Răul, din naștere în naștere se repetă. Posesor al casei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aceea. Atunci, el ieși tăcut din cotlonul său întunecos și cu inelele trupului său îl înfășură de șapte ori pe Iluminat; desfăcându-și uriașa glugă de șarpe, adăposti sub ea, ca sub o umbrelă, capul binecuvântat. A plouat șapte zile, vântul a bătut rece, Buddha a rămas în meditație. Dar în cea de-a șaptea zi, neobișnuita furtună încetă; Muchalinda își desfăcu inelele, se metamorfoză într-un tânăr ales și, cu mâinile împreunate la frunte, se înclină în semn de adorație
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
subterană este mult mai curat este mult mai curată decât cea de la exterior, deoarece peșterile reprezintă un mediu extrem, practic neafectat de poluarea biologică (Karakoca e et al. , 1995). Analize microbiologice efectuate în Peștera Urșilor de la Chișcău și în Peștera Vântului, unde nu există colonii de lilieci, au c condus la valori considerabil mai mici decât cele obținute în Peștera Măgurici: 56 - 1.1205 ufc/m3 pentru numărul total de germeni, 52 - 681 ufc/m3 pentru streptococi, 0 - 157 ufc/m3
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
iar briza de zi este ascendentă și antrenează în mișcare mase importante de aer, ducând la apariția no norilor de tip cumulus, ce pot precipita în jurul or orei 12. În circulația maselor de aer cea mai mare frecvență o au vânturile din sectorul V și N-V, u urmate de cele de E, viteza medie anuală fiind de 8 - 10 m/ s. Iunie și iulie au fost lunile cele mai liniștite, în timp ce în noiembrie au fost în înregistrate vânturi puternice. Cea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
o au vânturile din sectorul V și N-V, u urmate de cele de E, viteza medie anuală fiind de 8 - 10 m/ s. Iunie și iulie au fost lunile cele mai liniștite, în timp ce în noiembrie au fost în înregistrate vânturi puternice. Cea mai însorită lună a fost ianuarie și apoi iunie, iar cea mai înnourată a fost luna martie. Vegetația și fauna Vegetația completează pitorescul reliefului, ea este alcătuită din pajiști și păduri. În general covorul vegetal este, ca și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
reliefului, ea este alcătuită din pajiști și păduri. În general covorul vegetal este, ca și clima și solurile, etajat pe verticală, componentele sale desfășurându-se în raport cu altitudinea. Prima mare asociație vegetală o constituie pajiștile montane secundare de păiuș negru, iarba vântului și țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
negru, iarba vântului și țăpoșică ( Agrosti - Festucetum montanum). Alcătuite din pajiști și fânețe n naturale, pajiștile montane secundare apar între 600 și 1400 m. În general, în pajiști predomină ierburi d din familia gramineelor, ca păiușul roșu (Festuca rubra), iarba vântului (Aspera spicaventi), ță țăpoșica (Nardus stricta), iar în locurile mai umede se întâlnesc piciorul cocoșului (Ranunculus acris), rogozul (Carex sp.), coada calului (Equisetum arvense) ș.a. Pădurea este cea de a doua mare asociație vegetală, care în Rarău și Giumalău urcă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
naționalismelor occidentale. Pornind de aici, originalitatea demersului său rezidă în disocierea pe care o operează între linia vechilor națiuni care s-au edificat prin ele însele și cea a naționalismelor orientale. Orientul invocat aici nu are nimic comun cu roza vînturilor. Pentru Plamenatz, "na-ționalismul de tip oriental este în același timp mimetic și concurențial"251. Ideea se traduce prin faptul că elitele virtuale din societățile supuse diverselor forme de hegemonie de tip occidental înțeleg că nu vor putea accede la un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
jurnal se scrie și despre dumneavoastră? - S-ar putea, așa, amintiri. Că eram o soră mai mică. Uitați-vă: «SÎmbătă, 11 aprilie 1942. Ieri a fost o zi adevărată de primăvară. Cer albastru-alb, nourași ușori, albi, diafani, soare ușor căldicel, vînt plăcut de primăvară. M-am plimbat aproape trei ceasuri. Eram atît de obosită cînd m-am Întors, ca și copiii cei mici pe care-i scoți la soare. Îmi venea să zburd, să sar și totuși cîtă durere și amărăciune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a reduce, la dispoziția operatorului de rețea, puterea activă produsă la valoarea solicitată (inclusiv oprire), respectând viteza de variație (încărcare/descărcare) stabilită. Viteza de variație a puterii trebuie să fie respectată atât în cazul variației naturale de putere (intensificarea vitezei vântului), cât și pentru variațiile consemnului de putere. Prevederile de mai sus nu se referă la opririle intempestive. ... (2) Valoarea vitezei de variație a puterii trebuie să poată fi setată într-o gamă cuprinsă între 10% din puterea instalată pe minut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210970_a_212299]
-
acționări ale protecțiilor în rețea, supratensiuni tranzitorii etc.), precum și în cazul apariției unor condiții excepționale/anormale de funcționare. ... (2) Reglajele protecțiilor la interfața CEED - SEN se stabilesc de către operatorul de rețea. ... Articolul 15 Dacă un GGE a declanșat din cauza vitezei vântului aflate în afara limitelor luate în calcul la proiectare, acesta trebuie să aibă capacitatea de a se reconecta automat atunci când viteza vântului revine la valori normale de funcționare. Articolul 16 (1) La valori ale tensiunii în punctul comun de cuplare situate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210970_a_212299]
-
la interfața CEED - SEN se stabilesc de către operatorul de rețea. ... Articolul 15 Dacă un GGE a declanșat din cauza vitezei vântului aflate în afara limitelor luate în calcul la proiectare, acesta trebuie să aibă capacitatea de a se reconecta automat atunci când viteza vântului revine la valori normale de funcționare. Articolul 16 (1) La valori ale tensiunii în punctul comun de cuplare situate în banda admisibilă de tensiune, puterea reactivă produsă/absorbită de o CEED trebuie să poată fi reglată continuu corespunzător unui factor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210970_a_212299]