36,774 matches
-
La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți, placoizi. Ambele înotătoare dorsale sunt precedate de câte un țep, de unde-i provine și numele de peștele cu pinteni. Are capul plat, gura este așezată ventral sub bot. Dinții sunt ascuțiți, așezați pe 6 rânduri, cu vârfurile îndoite de la mijloc în direcția colțurilor gurii. Ochii sunt foarte mari, de formă ovală, fără membrană (pleoapă), iar culoarea irisului
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
2012 Carnea câinelui de mare este comestibilă, bună la gust și lipsită de grăsimi. Poate fi consumată în stare proaspătă, congelată, afumată (batog), semiconserve și conserve. Din ficat (cca. 13,2% din greutatea corpului) se extrage un ulei (untura de pește), foarte bogat în vitamina A. Pielea poate fi utilizată în șlefuirea metalelor sau tăbăcită la confecționare diferitelor obiecte de marochinarie. Anual se pescuiesc în apele marine aproape 15 000 tone. În Marea Neagră, capturile raportate de câine de mare au scăzut
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
În unele religii, este considerat animal necurat acela a cărui consumare ca hrană este tabu. Mamifere necurate sunt toate care nu au copita/unghia despicată și nu rumegă. Exemple biblice: iepurele de casă , iepurele sălbatic, porcul, cămila. Pești necurați: pești fără solzi care pot fi îndepărtați de pe piele. Alte animale acvatice necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
În unele religii, este considerat animal necurat acela a cărui consumare ca hrană este tabu. Mamifere necurate sunt toate care nu au copita/unghia despicată și nu rumegă. Exemple biblice: iepurele de casă , iepurele sălbatic, porcul, cămila. Pești necurați: pești fără solzi care pot fi îndepărtați de pe piele. Alte animale acvatice necurate: animale acvatice fără solzi și înotătoare. Păsări necurate : vulturul (după soiul lui) , zăganul (după soiul lui), acvila (după soiul ei), gaia (în general neagră, după soiul ei), șoimul
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
șopârla ocelată), marea șopârlă (varanul?), șopârla viguroasă (dinozaurul?), șopârla comună (probabil șopârla vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate după soiul lor. Comentarii: Pentru ca un ou sau produs lactat să fie curat trebuie să fie furnizat de la un animal/pasăre/pește curat. Enzimele pot veni din orice animal (ca în cazul mierii). Peștii curați se consumă cu totul fiind neutri. La fel și insectele curate (lăcustele). Singurele părți consumabile ale unei păsări sunt carnea fără sânge care poate avea sau poate
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
vivipară), șopârla de nisip și cameleonul toate după soiul lor. Comentarii: Pentru ca un ou sau produs lactat să fie curat trebuie să fie furnizat de la un animal/pasăre/pește curat. Enzimele pot veni din orice animal (ca în cazul mierii). Peștii curați se consumă cu totul fiind neutri. La fel și insectele curate (lăcustele). Singurele părți consumabile ale unei păsări sunt carnea fără sânge care poate avea sau poate să nu aibă grăsime. De la fiarele câmpului se consumă carnea ca la
Animale necurate () [Corola-website/Science/334713_a_336042]
-
mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
subalpine"; "Pajiști panonice de stâncărie"; "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan". La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"). Pești din speciile: lipan ("Thymallus thymallus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Nevertebrate (cosași, cărăbuși, fluturi): cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul de
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de până la 4-12 indivizi. Mangustele își fac culcușurile în scorburi, prin peșteri sau în pământ. Dimineața caută locuri însorite. Mangustele sunt animale prădătoare carnivore; hrana lor constă din mamifere mici (șoareci, șobolani etc.), păsări, reptile, inclusiv șerpi veninoși, amfibieni (broaște), pești, crustacee (raci) și insecte. Unele specii consumă fructe, semințe, ierburi și alte părți ale plantelor. Mangustele omoară cobre și alte specii de șerpi veninoși mari și sunt imune față de veninul acestora. Ele evită mușcăturile șerpilor datorită reacțiilor și mișcărilor foarte
Manguste (gen) () [Corola-website/Science/334779_a_336108]
-
cele 10 puncte bonus. Primul an competițional din cadrul campionatului de turism sportiv unde s-au organizat 5 etape de concurs la care au participat un numar de 37 de cluburi de turism. Numărul de participanți din acest an fiind de pește 890 oameni. Categoriile de concurs au fost: Juniori ( cu 23 echipaje înscrise ), Elite ( cu 37 echipaje înscrise ), Open ( cu 43 echipaje înscrise ). Etapă a-I-a, 25 - 27 mai 2012 Etapă a-II-a, 22 - 24 iunie 2012 Etapă a-III-a, 06 - 08
Campionatul Național de Turism Sportiv „Ștafeta Munților” () [Corola-website/Science/334806_a_336135]
-
24 - 26 august 2012 Al doilea an competițional din cadrul campionatului de turism sportiv s-au organizat 7 etape de concurs la care au participat un numar de 43 de cluburi de turism. Numărul de participanți din acest an fiind de pește 1430 oameni. Categoriile de concurs: Juniori cu 55 echipaje înscrise , Elite cu 66 echipaje înscrise, Open cu 98 echipaje înscrise, Copii cu 21 echipaje înscrise. Etapă a-I-a, 17 - 19 mai 2013 Etapă a-II-a, 14 - 16 iunie 2013 Etapă
Campionatul Național de Turism Sportiv „Ștafeta Munților” () [Corola-website/Science/334806_a_336135]
-
13 - 15 septembrie 2013 Al treilea an competițional din cadrul campionatului de turism sportiv s-au organizat 6 etape de concurs la care au participat un numar de 52 de cluburi de turism. Numărul de participanți din acest an fiind de pește 1530 oameni. Categoriile de concurs: Juniori cu 31 echipaje înscrise , Elite cu 58 echipaje înscrise, Open cu 108 echipaje înscrise, Copii cu 24 echipaje înscrise, Feminin cu 27 echipaje înscrise și Veterani cu 27 echipaje înscrise. Etapă a-I-a
Campionatul Național de Turism Sportiv „Ștafeta Munților” () [Corola-website/Science/334806_a_336135]
-
12 - 14 septembrie 2014 Al patrulea an competițional din cadrul campionatului de turism sportiv s-au organizat 9 etape de concurs la care au participat un numar de 84 de cluburi de turism. Numărul de participanți din acest an fiind de pește 2000 oameni. Categoriile de concurs: Juniori cu X echipaje înscrise , Elite cu X echipaje înscrise, Open cu X echipaje înscrise, Copii cu X echipaje înscrise, Feminin cu X echipaje înscrise și Veterani cu X echipaje înscrise. Etapă a-I-a
Campionatul Național de Turism Sportiv „Ștafeta Munților” () [Corola-website/Science/334806_a_336135]
-
Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen ("Salmo trutta fario"), denumit adesea și păstrăv, este un pește dulcicol răpitor din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele curgătoare reci de munte, din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul mărilor Baltice, Nordului, Negre, Caspice, Mediterane) și Asia Mică. Este o specie criofilă (temperatura optimă 14°-16°) și oxifilă și trăiește numai în
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
plac șipotele, unde stă ziua ascuns la fund, sub pietre, noaptea iese la vânătoare. Păstrăvul de munte este cel mai bun înotător din apele noastre. Străbate apa cu ușurința unei săgeți, învingând obstacolele peste care nu poate trece niciun alt pește. La nevoie, sare cascade până la 4 m înălțime. Are obișnuit 20-30 cm lungime și 200-600 g; ajunge și la 40 cm și peste 800 g, rar peste 1 kg, excepțional 8-10 kg. Trăiește până la 10-12 ani. Corpul este alungit, ușor
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
cu pete rotunjite negre și roșii. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală cenușii-gălbui, deseori cu marginea anterioară albă. Hrana principală a păstrăvului o constituie viermii și diverse insecte, atât acvatice (larve de efemeroptere, plecoptere, tricoptere), cât și aeriene (pentru prinsul cărora peștele sare deseori din apă). Se mai hrănește și cu broaște, peștișori ("Cottus", "Phoxinus", "Noemacheilus" ș.a), icre și chiar cu puietul din propria progenitură. Îi plac și lătăușii (crustaceii de genul "Gammarus"). Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
sapă pe fundul pârâielor cu ajutorul înotătoarelor niște gropițe în care depune icrele, pe care masculul le stropește cu lapți. Gropițele sunt apoi acoperite cu prundiș, ferindu-le în acest fel de dușmani. Femelele depun 1000-1500 icre la 1 kg de pește. Icrele sunt galbene sau portocalii la culoare și au un diametru de 4,5-5 mm. Eclozarea alevinilor are loc primăvară. După reproducere, adulții coboară în josul apei, Păstrăvul de munte este cel mai important pește din apele de munte. Pescuitul este
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
1000-1500 icre la 1 kg de pește. Icrele sunt galbene sau portocalii la culoare și au un diametru de 4,5-5 mm. Eclozarea alevinilor are loc primăvară. După reproducere, adulții coboară în josul apei, Păstrăvul de munte este cel mai important pește din apele de munte. Pescuitul este admis numai cu undița. Cantitatea pescuită în România este însă mică. Are carnea foarte gustoasă, delicată și lipsită de oase. Se consumă proaspăt sau afumat. Se pretează foarte bine în piscicultură, fiind crescut pentru
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
baraj de la Bicaz. În Lacul Roșu el s-a hibridizat cu păstrăvul de munte, dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în regiunea malurilor. Peștii adulții preferă stratul de apă până la 40 m. Este mai mare ca păstrăvul de râu. Are o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m. Greutate
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în regiunea malurilor. Peștii adulții preferă stratul de apă până la 40 m. Este mai mare ca păstrăvul de râu. Are o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
lungul părții mijlocii a flancurilor pete roșii sau portocalii, asemănătoare celor de la păstrăvul de munte, dar în general în număr mai mic. Exemplarele juvenile practic nu pot fi deosebite de cele ale păstrăvul de munte. Adulții sunt răpitori, consumând peștișori. Peștii tineri se hrănesc cu larve de insecte: perlide, friganeide ("Phryganeidae"), gamaride ("Gammaridae"), etc. Maturitatea sexuală este atinsă începând de la vârsta de 5 ani, majoritatea exemplarelor devin însă mature abia la 6-7 ani. Depune icrele are loc în septembrie-decembrie, la o
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
populară. A participat la elaborarea "Programului de Stat de Edificare a Muzeului Satului în Republica Moldova". În anii 1989-2009 a fost preocupat de restaurarea Grădinii Botanice a muzeului și crearea în cadrul ei a unui Vivarium cu expoziții de păsări, reptile și pești decorativi, care a devenit un loc atractiv pentru publicul vizitator, un centru important de educație ecologică. Timp de 25 de ani a promovat ideea reîntregirii complexului arhitectural al muzeului, în formatul pe care l-a avut acesta până la cel de
Mihai Ursu () [Corola-website/Science/332044_a_333373]