37,159 matches
-
în momentul prezentării certificatului de ridicare, elaborat în conformitate cu anexa V, emis de către transportatorul desemnat după încărcarea completă a lotului. (6) Dacă recepția de către reprezentantul țării beneficiare în stadiul de livrare este întârziată din motive care țin de circumstanțe independente de voința adjudecatarului, costurile suplimentare suportate de acesta sunt rambursate de către țara beneficiară după examinarea documentelor justificative. Articolul 11 (1) În ceea ce privește garanția de participare la licitație, cerințele principale, în sensul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, sunt următoarele: (a) să
jrc4154as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89318_a_90105]
-
cele de vindecare, de dragoste, de fertilitate și de înlăturare a influențelor negative. Natura ceremonială, ritualică a magiei este acceptată de mulți wiccani. De pildă, Aleister Crowley a afirmat că magia este "știința și arta de a produce schimbări după voința [practicantului]", iar MacGregor Mathers a spus că magia este "știința controlării forțelor secrete ale naturii". Magia este considerată o lege a naturii ce încă nu a fost înțeleasă de știința modernă. Ca atare, nu este considerată un fenomen supranatural, ci
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
care va da Franței Italia. Dar Lazare Carnot la Paris și Salicetti în sud nu se gândesc decât la recucerirea Corsicii, predată de Paoli englezilor. În consecință, la sfârșitul anului 1794 și la începutul anului 1795, Bonaparte este obligat împotriva voinței sale, să pregătească expediția împotriva Corsicii. La 2 martie flota franceză părăsește Toulounul cu direcția Corsica. În dreptul capului Noli, escadra întâlnește flota anglo-napolitană, iar după o scurtă luptă, francezii pierd 2 vase și se grăbesc să se întoarcă la Toulon
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
vizitează Viena, unde descoperă Expresionismul. Publică la Sibiu, în 1919, placheta de versuri "Poemele luminii" (reeditată în același an la Cartea Românească, în București), precum și culegerea de aforisme "Pietre pentru templul meu". Prima sa dramă, "Zamolxe", îi apare în ziarul "Voința" (1920), iar în volum în 1921, la Cluj, la Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”. Academia Română îi decernează Premiul "Adamachi" pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa "Zamolxe "(1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
Premiul "Adamachi" pentru debut (1921). Universitatea din Cluj îi premiază piesa "Zamolxe "(1922). I se tipăresc primele traduceri de poezie în limba germană în revista cernauțeană "Die Brucke" (1922) (Podul). În 1924-1925, locuiește în Lugoj. A fost redactor la ziarele "Voința" și "Patria", membru in comitetul de direcție al revistei "Cultura", colaborator permanent la publicațiile "Gândirea", "Adevărul literar și artistic" și "Cuvântul". După Dictatul de la Viena, se află în refugiu la Sibiu, însoțind Universitatea din Cluj (1940-1946). Conferențiază la Facultatea de
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
invită să căutăm originea criticii sale în straturile... muzicale ale sufletului, în stările de conștiință nediferențiate, misterioase: chip de a spune că în alcătuirea unei personalități critice intră, în afară de informația bogată, inflexibilitatea morală, și un element afectiv, muzical, fără de care voința de a scrie e paralizată și orice activitate literară fără sens. Criticul nu e cum crede toată lumea produsul unei culturi, ci, înainte de orice, expresia unei sensibilități originale, un creator care se caută pe sine comentînd pe alții. E. Lovinescu vorbind
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
realitate, Averescu n-a avut pe lume decât două patimi: femeile și galoanele. Nu femeia, ci femeile - nu ambiția marilor înfăptuiri, ci galoanele. Pentru satisfacerea acestor două patimi, în serviciul cărora punea o inteligență, o șiretenie și o forță de voință incontestabile, era în stare să sacrifice orice, până și convingerile pe care le avea și pentru a ajunge la ținta zilei să apuce orice cale. Drumuri piezișe, poteci ascunse, cotituri neașteptate, nimic nu-l oprea." "Omul cel mai popular în
Alexandru Averescu () [Corola-website/Science/297353_a_298682]
-
afirme prin capacitățile sale intelectuale în fața colegilor austrieci, care, provenind adesea din familii aristocratice, îl priveau de sus. Succesul pe care îl obține în 1858 absolvind ca șef de promoție Academia Tereziană reprezintă o încununare a eforturilor sale și a voinței de care dăduse dovadă. Graba pe care o manifestă în obținerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obține la Giessen doctoratul "„magna cum laude“", după încă un an, licența în litere și filosofie la Sorbona și
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
la întrare în oraș. Tot aici a fost instalată și statuia din bronz a lui Vasile Lupu, domnitor al Țării Moldovei în anii 1634-1653. Acest edificiu este unul dintre primele monumente de arhitectură moldovenească medievală și a fost ridicat conform voinței domnești. Târgul a cunoscut o înflorire economică în timpul domniei (1634-1653) lui Vasile Lupu, care a refăcut lacul Orheiului, a construit poduri, a reamenajat mai multe străzi, a întemeiat lângă Orhei, o „slobozie”, venitul căreia revenea doamnei sale. Vasile Lupu este
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
acest război în fața comunității musulmane ( ulterior, cu cat entuziasmul pentru djihad a scăzut, a fost trebuit să se facă apel la seyh ul-Islam, care legitimă declanșarea războaielor și mobilizarea trupelor otomane). Astfel că orice victorie sau înfrângere era pusă pe seama voinței lui Allah ( doar un război drept putea aduce victoria). Luptele între musulmani erau interzise, deoarece tot efortul militar trebuia concentrat asupra djihad-ului. Însă în contextul în care unitatea musulmană se destramă în sec. VIII, iar în sec. X sunt proclamate
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
înfiori de bucurie, Iar fieru-l scoți doar când e rece. Te crezi stăpână și ești tare, Căci urâțenia îți dă putere. Dar nu mă frângi, căci am răbdare Aleasă armă ce nu piere. Cu pas încet dar hotărât, Și cu voință de granit Calc peste tot, de este urât, Și te alung în infinit. Ca o himeră m-ai cuprins, durere, Și lanțul tău, pe umăr greu apasă. Dar cât timp crezul îmi va da putere Vei fi în fața mea...neputincioasă
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
puțin ni s-ar oferi, pentru visul asta pe care il urmărești, de a strânge bani. Pentru visul asta, pentru visul de a strânge bani și de a trăi mai bine, muncești oriunde și pentru orice salariu. Noi avem o voință așa de mare de a face ceva, de a realiza ceva, iar ei văd că noi venim acolo ca să muncim, ca să strângem niște bani și își bat joc de noi pentru că pot. Ar putea să ne respecte la locul de
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
străduit și ei să detecteze aceste elemente stranii din realitate (e suficient să ne gândim la Nadja a lui Breton ori la Țăranul la Paris a lui Aragon); dar au procedat ca niște reporteri în căutare de insolit, adică fără voința de a construi cu aceste elemente o altă lume, o lume paralelă asemănătoare visului.” „S-a crezut multă vreme că ceea ce ar deosebi proza de poezie ar fi dreptul acesteia din urmă la o mai mare ambiguitate. Dar ambiguitatea, [...] care
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
s-a numit «sentimentul incomplenitudinii, dar, în aceeași măsură, suferă de teama de dezordine în lumea fizică și morală. Haosul îi provoacă viziuni negre. Lângă senzația de axfisie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voință (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în «sfadă»." Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor poeziei românești o configurație dialogică. Pe de-o parte revolta și idealurile, transfigurate în așa zisele "universuri compensative
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
sa prematură pe Frontul de Vest, în anul 1944. La invitația poetului Ștefan Octavian Iosif, în 1903, Sadoveanu contribuie cu lucrări la revista tradiționalistă "Sămănătorul", condusă la acea vreme de istoricul și criticul Nicolae Iorga. A mai colaborat la ziarul "Voința Națională", publicat de Partidul Național Liberal și condus de politicianul Vintilă Brătianu. La începutul lunii decembrie a aceluiași an, în acest ziar va fi publicat "Șoimii", primul său roman, o variantă dezvoltată a povestirii "Frații Potcoavă", cu o introducere de
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
dezvăluite primele note ale pamfletarului și ale politicianului de mai târziu. Continuându-și colaborarea la "Lupta", ziar condus de Gheorghe Panu, gazetarul probează o bună conduită critică. În 1888, Delavrancea se angajează ca redactor și colaborator la ziarele "Democrația" și "Voința națională", unde se va remarca prin numeroase articole. Face critică muzicală și dramatică ("Epoca", 1886), polemizează cu Maiorescu într-o serie de articole ce vor demonstra multiple însușiri intelectuale ("O familie de poeți"). E prezent în aproape toate domeniile artei
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
și în biblioteca Academiei Române. Atras de copleșitoarea personalitate a lui B.P. Hașdeu, Delavrancea devine redactor la "Revista nouă", condusă de marele savant. Angajându-se tot mai mult în politică și în gazetărie, scriitorul devine redactorul permanent al ziarelor "Democrația" și "Voința națională". Publică, în continuare, la "Vieața" (1894), revistă săptămânală ilustrată, condusă de Al. Vlahuță și, mai apoi, de Alecu Urechia, acordând același interes tuturor problemelor literare, istorice și filologice, sociale sau politice, în articole de o complexă bogăție de culori
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
Paris, unii dintre ei s-au simțit în aceeași măsura prizonieri ca și regele, cei mai mulți dorind să ajungă la un compromis cu regele, fiind însă dificil în contextul în care erau înconjurați de o populație care-și putea impune Adunării voința proprie printr-o răscoală. Majoritatea moderată a deputaților nu mai avea încredere în populația Parisului și nici în rege. După octombrie 1789, mulți francezi credeau că revoluția s-a terminat. În 1790, s-a reorganizat administrația financiară, legile, finanțele și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
ca acțiuni, care creează regenerare, spirit și vitalitate națională. Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței. În economie, fasciștii se opun liberalismului (ca o mișcare burgheză) și marxismului (ca o mișcare proletară) pentru că sunt mișcări economice exclusive bazate pe anumite clase. Fasciștii prezintă ideologia lor ca o mișcare din punct de vedere economic între clase, care
Fascism () [Corola-website/Science/297671_a_299000]
-
partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voința politică a noii formațiuni de a reprezenta social-democrația modernă, dinamică, racordată la problemele și prioritățile actualității. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realități a determinat apariția în 2002 a documentului „Spre normalitate - o viziune social-democrată modernă privind viitorul
Partidul Social Democrat (România) () [Corola-website/Science/297687_a_299016]
-
Petică și tradiția poetică modernă", în „Cronica”, 1970, nr. 52, p. 8. CĂZĂNIȘTEANU, MAURINA 1969: C. Căzănișteanu și I. Maurina, "Ștefan Petică (1877-1904)", în „Analele de Istorie”, 15, nr. 6, 1969, pp. 137-143. CHENDI 1904: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Voința Națională”, XXI, nr. 5859, 29 octombrie 1904, p.1. CHENDI 1905: Ilarie Chendi, "Fragmente - Informațiuni literare" - "(Moartea lui Ștefan Petică)", Institutul de Arte grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
grafice și Editură Minerva, 1905, pp. 89-94. CHENDI 1909: Ilarie Chendi, "Doi dispăruți", în „Calendarul literar și artistic”, Socec, 1909, p. 272. CHENDI 1912: Ilarie Chendi, "Ștefan Petică", în „Freamătul”, Bârlad, II, nr. 1-3, 1912 (reproducere a articolului publicat în Voința națională, 1904). CHENDI 1969: Ilarie Chendi, "Moartea lui Ștefan Petică", în "Pagini de critică, "Editura pentru Literatură, București, 1969, pp. 209-212. CHENDI 2004: Ilarie Chendi, documentarul "La moartea lui Ștefan Petică", în „Bucovina”Cernăuți, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
dintre realitățile politice contemporane vădea unele influențe din creștinism: Hitler citează în sprijinul antisemitismului lui Evanghelia, și anume episodul în care Hristos îi alungă pe negustori din templu; declară că, opunându-se evreilor, este convins că acționează în acord cu voința Atotputernicului; îi critică pe compoatrioții care încheie pact electoral cu "evreii cei atei"; și se roagă ca Dumnezeu să binecuvânteze lupta pe care o pregătește pentru "libertate". Și după anii '20 (când a fost scrisă și publicată Mein Kampf) Hitler
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Alexandru I. Lapedatu și Ion Petrovici, dar și de grupul Acțiunea Națională a lui Take Ionescu. Iorga a făcut parte și din cercul privat de prieteni al tânărului Rege, Ferdinand I, pe care îl găsea bine intenționat, dar lipsit de voință. Iorga este uneori creditat ca tutore al Prințului Carol (viitorul Rege Carol al II-lea), care frecventa cursurile școlii din Vălenii. În polemica sa cu Vasile Sion din octombrie 1915, un fizician germanofil, Iorga și-a justificat suspiciunile avute despre
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
1834, au fost aleși primii doi domni "hospodari"- Alexandru D. Ghica în Muntenia și Mihail Sturdza în Moldova. După cum scria Nicolae Bălcescu, Revoluția românească de la 1848 a fost un fenomen neregulat, efemer, fară trecut și viitor, fără altă cauză decât voința întâmplătoare a unei minorități sau mișcarea generală europeană ce era ocazia și nu cauza revoluției române. Revoluția Română a fost o parte integrată a revoluțiilor europene după model francez, model care a avut repercusiuni pe întreg continentul. Principile libertăților cetățenești
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]