38,420 matches
-
instanțelor de judecată și de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, astfel încât nu sunt întemeiate susținerile autorului excepției de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Constitu��ie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate, Curtea a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, prin Decizia nr. 41 din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165324_a_166653]
-
din 4 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003) că dispozițiile constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății se aplică numai după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. De altfel, prevederile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții, și la art. 21 și 44 din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 34 din 30 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165324_a_166653]
-
și (2), art. 21, art. 44 alin. (1) și (2), art. 52, 53 și art. 115 alin. (1)-(4) și (6). Se arată că la momentul emiterii ordonanței de urgență nu exista o situație extraordinară și că ordonanța de urgență criticată consacră o discriminare vădită între creditorii unor drepturi de natură salarială din sistemul bugetar și ceilalți creditori. În fine, se apreciază că perioada pe care se întinde executarea hotărârilor judecătorești în cauză încalcă cerința termenului rezonabil în care trebuie soluționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
încalcă și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Tribunalul Bacău - Secția comercială și contencios administrativ, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă și Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată. Se arată că ordonanța de urgență criticată încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție. Totodată, se creează o inegalitate în fața legii între instituțiile statului și particulari în ceea ce privește regimul executării silite asupra fondurilor bănești, invocându-se în acest sens, printre altele, hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
în acest sens, printre altele, hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Hornsby împotriva Greciei, 1997, Burdov împotriva Rusiei, 2002, și Sandor împotriva României, 2005. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă mai apreciază că ordonanța de urgență criticată pune în discuție comportamentul constituțional loial al Guvernului în raport cu Curtea Constituțională, întrucât, după ce dispozițiile art. I-III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale, Guvernul a emis ordonanța de urgență criticată, similară primei, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
ordonanța de urgență criticată pune în discuție comportamentul constituțional loial al Guvernului în raport cu Curtea Constituțională, întrucât, după ce dispozițiile art. I-III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 au fost declarate neconstituționale, Guvernul a emis ordonanța de urgență criticată, similară primei, cu diferența notabilă a măririi termenelor de eșalonare a plății și extinderii aplicării acesteia la tot personalul bugetar. Totuși, se arată că o atare eșalonare, în condițiile în care executarea titlurilor executorii devine excesivă pentru bugetul de stat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
că o atare eșalonare, în condițiile în care executarea titlurilor executorii devine excesivă pentru bugetul de stat, ar fi trebuit realizată prin lege, și nu pe calea unei ordonanțe de urgență. Judecătoria Târgu Mureș mai arată că ordonanța de urgență criticată încalcă și competența instanței de judecată de a stabili oportunitatea instituirii unor termene de grație în favoarea debitorului, competență prevăzută de art. 1101 alin. 1 și 2 din Codul civil și de art. 262 din Codul de procedură civilă. Potrivit prevederilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
239D/2010 și nr. 261D/2010, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Argumentația Guvernului se bazează pe faptul că un termen de maximum 4 ani în care vor fi executate titlurile executorii la care se referă ordonanța de urgență criticată este unul rezonabil în condițiile existenței unei grave crize economice. Neaplicarea unei asemenea măsuri ar fi dus la crearea unui deficit public excesiv. În Dosarul nr. 8.038D/2009 Guvernul nu a comunicat punctul său de vedere. Președinții celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
urmare a abrogării alin. (1^1) al art. 1 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010 , referirile din alin. (2) și (3) ale aceluiași articol la acest alineat au rămas fără obiect. Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225521_a_226850]
-
personalul didactic este participant la sistemul public de pensii, beneficiază de pensie aparținând acestui sistem și, în consecință, trebuie să se bucure de un tratament nediscriminatoriu în raport de ceilalți pensionari în ceea ce privește drepturile și obligațiile sale. Cu toate acestea, normele criticate impun personalului didactic care a avut calitatea de titular și care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare să renunțe la pensie pe perioada în care rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei, în timp ce ceilalți pensionari care și-au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
renunța la pensie pe perioada în care lucrează în sectorul public, dacă pensia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie. Depune la dosar concluzii scrise. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că normele criticate consacră o discriminare pe criteriul socioprofesional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: I. Prin Adresa nr. 819 din 23 iulie 2013, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 6.250 din 23 iulie 2013, în temeiul art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 284 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . II. În motivarea excepției de neconstituționalitate Avocatul Poporului susține că textul de lege criticat încalcă principiul egalității în drepturi consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, prin impunerea condiției renunțării la pensie pe perioada în care personalului didactic îi este recunoscută calitatea de titular. Se arată că dispozițiile art. 2 lit. d) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
nu reprezintă o categorie socioprofesională aflată într-o situație obiectiv diferită în ceea ce privește condițiile de muncă și pensionare ori din alte puncte de vedere care să justifice instituirea unui tratament juridic diferit în raport cu ceilalți pensionari. Cu toate acestea, textul de lege criticat impune personalului didactic care a avut calitatea de titular și care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare să renunțe la pensie pe perioada în care rămâne titular, indiferent de cuantumul pensiei, atât timp cât ceilalți pensionari care și-au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
2011 , cu modificările și completările ulterioare, perturbări ce sunt de natură a altera procesul educațional, ca urmare a imposibilității asigurării personalului didactic calificat în învățământul preuniversitar". Se concluzionează că, "având în vedere scopul urmărit de legiuitor atunci când a adoptat reglementarea criticată, impunerea condiției renunțării la pensie pe perioada în care personalul didactic rămâne titular apare cu atât mai puțin justificată". În cuprinsul sesizării se mai arată și că "același raționament ar putea fi urmat în cazuri similare și pentru învățământul universitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
un drept de opțiune pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar care a avut calitatea de titular și care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare, între a rămâne titular cu condiția renunțării la pensie, conform textului de lege criticat, cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ, ori de a beneficia de pensie și de a fi plătit cu ora, păstrând calitatea de pensionar, cumulând pensia, conform alin. (4) al art. 284 din Legea nr. 1/2011 . Opțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
a legiuitorului, nefiind o problemă de resortul contenciosului constituțional, idee "întărită și de faptul că legiuitorul instituie aceeași regulă și pentru sistemul universitar de învățământ", prin art. 289 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011 . Textul de lege criticat se referă la o situație anume, ce se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, și anume personalul didactic care a avut calitatea de titular, care nu a depășit cu 3 ani vârsta de pensionare, și dorește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: IV. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
superior. Se încalcă astfel principiul securității juridice ce derivă din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. În plus, examinând ansamblul dispozițiilor legale aplicabile în materie, se constată că, de fapt, categoria de personal didactic la care se referă textele criticate este numită impropriu "titular", câtă vreme aceasta are contract de muncă pe perioadă determinată, fiindu-i inaplicabile, în consecință, și metodologiile specifice care se aplică titularilor (definiți, cât privește învățământul preuniversitar, ca fiind cadrele didactice cu contract individual de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
contract de muncă pe perioadă determinată, fiindu-i inaplicabile, în consecință, și metodologiile specifice care se aplică titularilor (definiți, cât privește învățământul preuniversitar, ca fiind cadrele didactice cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată). Curtea constată, totodată, că normele criticate, în ansamblul reglementării din care fac parte, configurează o instituție cu un regim juridic confuz, aceea a "titularului recunoscut". Acesta este titular în învățământ pentru o perioadă determinată (în cazul învățământului preuniversitar) și, practic, pentru o perioadă nedeterminată (în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
titular în învățământ de către consiliul de administrație și, respectiv, senatul universitar, într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă pe posturile didactice ca titulari. În fapt, prevederile legale criticate permit consiliilor de administrație ori senatelor să confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari. De asemenea, prin reglementarea confuză, se creează dificultăți în planul interpretării și aplicării. Față de cele expuse, Curtea constată că dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
7) și art. 289 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt neconstituționale, încălcând prevederile art. 1 alin. (3) și (5), precum și ale art. 16 alin. (1) din Constituție. 6. Constatarea neconstituționalității soluției legislative consacrate de textele legale criticate, respectiv a instituirii posibilității recunoașterii calității de titular în învățământ a personalului didactic pensionat, determină ca examinarea condițiilor pe care aceleași texte le impun pentru dobândirea acestui statut (renunțarea la pensie, la care face referire critica de neconstituționalitate) să rămână
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255623_a_256952]
-
lit. h) din Ordonanță Guvernului nr. 73/1999 , fiind astfel încălcate prevederile imperative ale art. 12 din Legea nr. 47/1992 , republicata. Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că "omisiunea indicării normei constituționale căreia i-ar contraveni prevederea legală criticată echivalează cu nemotivarea excepției, sesizarea fiind astfel contrară dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 ". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141309_a_142638]
-
Legea nr. 47/1992 ". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141309_a_142638]
-
6 lit. j) din Ordonanță Guvernului nr. 7/2001 (ale cărei dispoziții au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002). În practică să jurisdicționala Curtea Constituțională a statuat în mod constant că atunci când după ridicarea excepției de neconstituționalitate dispoziția legală criticată a fost modificată sau preluată în noul act normativ excepția poate să fie examinată, daca textul legal, în noua să redactare, conserva reglementarea inițială. De aceea, Curtea urmează să soluționeze excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 lit. j) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141309_a_142638]