36,607 matches
-
rămâne nimic din el : rezultatul nu poate fi decât o anarhie generală sau, mai degrabă, o nivelare a tuturor valorilor. Istoria literaturii este redusă la o serie de fragmente fără legătură și, prin urmare, în ultimă instanță, incomprehensibile. 71 O părere mai moderată este aceea că există idealuri poetice opuse care sunt atât de deosebite, încât nu au nici un numitor comun : idealul clasic și idealul romantic, idealul lui Pope și idealul lui Wordsworth, poezia enunțării și poezia implicației. Ideea că "intenția" autorului
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
problemă poate fi încredințat folclorului, o importantă ramură de studiu, care se ocupă numai în parte de fapte estetice, deoarece studiază întreaga civilizație a unui "popor", costumele și obiceiurile, superstițiile și uneltele, precum și arta lui. Trebuie totuși să subscriem la părerea că studiul literaturii orale face parte integrantă din știința literară, deoarece nu poate fi separat de studiul operelor scrise și deoarece a existat și mai există încă o interacțiune continuă între literatura orală și scrisă. Fără a susține exagerările unor
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
teme literare de bază și avem nenumărate dovezi ale ascensiunii sociale a literaturii populare. Cu toate acestea, înglobarea în folclor a romanelor cavalerești și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în puterea de creație a poporului și în străvechimea artei populare, că baladele populare, basmele și legendele, așa cum le cunoaștem, sunt adesea de origine mai târzie, fiind producția unei clase superioare. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Dar Goethe și-a dat seama că acesta e un ideal foarte îndepărtat, că nici o națiune nu este dispusă să renunțe la individualitatea ei. Astăzi suntem poate chiar și mai departe de o astfel de stare de amalgamare si, după părerea noastră, nici nu putem măcar dori, în mod serios, ca deosebirile dintre literaturile naționale să fie anulate. Termenul de "literatură mondială" este adesea folosit într-un al treilea sens. El poate însemna marele tezaur al clasicilor, ea Homer, Dante, Cervantes
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
folosit în sensul de poetică sau de teorie și principii ale literaturii, iar în deceniile din urmă Paul Van Tieghem *10 a încercat să și-1 însușească pentru a denumi o noțiune specială, diferită de aceea de "literatură comparată". După părerea lui, "literatura generală" studiază acele mișcări și mode literare care depășesc granițele naționale, în timp ce "literatura comparată" studiază relațiile dintre două sau mai multe literaturi. Dar cum am putea stabili, de exemplu, dacă ossianismul este o problemă de literatură "generală" sau
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
diferite. Desigur, aceste izolări sunt, în parte, inevitabile, pentru simplul motiv Că majoritatea oamenilor nu trăiesc decât într-un singur mediu lingvistic ; dar nu e mai puțin adevărat că ele ana urmări grotești atunci când problemele literare sunt discutate numai în raport cu părerile exprimate în limba respectivă și numai în raport cu textele și documentele apărute în aceeași limbă. 83 Deși în anumite probleme de stil artistic, de metru și chiar de gen diferențele lingvistice dintre literaturile europene sunt importante, este clar că în multe
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
creează pe pânză efectul unui basorelief sau al unei gravuri, experiențele lui Fernand Khnopff vizând indiferențierea între desen și pictură, un aparent efect pointilist à la Paul Signac, heliogravura, procedeu utilizat și de Félicien Rops etc. Rodolphe Rapetti este de părere că această convergență între noutățile tehnice asociate destructurării sau ingnorării canonului academic și noua sensibilitate simbolistă, constituie o trăsătură a epocii. "Creația în afara normelor consacrate de tradiție reprezintă o trăsătură caracteristică sfârșitului de secol XIX și se confirmă în cazul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în chiar modalitatea pedepsei. Posibile femmes fatales, ele sunt prin excelență divinități infernale care pedepsesc crimele abominabile: paricidul, matricidul, infanticidul sau incestul. În contextul contenciosului simbolic cu substrat oedipian al tragediei grecești, spre exemplu Eumenidele lui Eschil, Schorske este de părere că apariția lor concomitent cu dispariția zeiței Atena contituie analogon-ul simbolic al întoarcerii refulatului. Prin aceasta, Klimt întoarce pe dos tema care trebuia să constituie liantul celor patru facultăți, "Victoria luminii asupra întunericului". Nu Adevărul, Dreptatea și Legea guvernează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități simboliste dezvoltate în contextul secesionist Münchenez. "Vermont s-a pus și el în pasul vremei și a pictat și el Salomei și subiecte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
coapsă, în timp ce Holofern, victimă paralizată de sațietatea sexuală, la picioarele ei, întruchipează deja pe cel învins. Surprinde expresia aproape extatică a lui Judith, al cărui frumos corp gol se asociază cruzimii și actului sângeros care urmează. Gudrun Körner este de părere că intriga politică și sensul patriotic al gestului lui Judith nu au fost complet eliminate din tablou, dar că ceea ce prevalează este tema decadentă a războiului dintre sexe365. Chiar dacă intriga politică nu a dispărut complet, cum susține Gudrun Körner, ea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din fundal și a nudității ca maximă transparență, muzica își face loc ca formă de sublimare estetică. Din cele patru cicluri simboliste ale pictorului Smigelschi, cel intitulat Quartetul este dedicat, așa cum și titlul o indică, muzicii. Virgil Vătășianu este de părere că pictorul a dorit să realizeze "un imn al primăverii sau al naturii și o preamărire a muzicii"393. Prima ipostaziere a temei, datând de dinainte de 1900, înfățișează un grup de șapte copii care compun nu un quartet, ci mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine un subterfugiu. "Fantezie la domnul Loghi nu se găsește și nici nu poate să fie. S-ar părea că Stück i-ar fi spus odinioară domniei sale că n-are desen, dar că are fantezie. Altfel pusă chestia, suntem de părerea lui Stück, și nici noi în fața unui vizitator plicticos n-am răspunde altfel. Noi căutăm talent, nu fantezie, nu poezie, nu armonie, nu parfumerie, la un pictor. Găsesc la domnul Kimon Loghi o hotărâre, un gen de hotărâre specială tuturor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și "Naturaliști", "Moderniști" și "Stiliști" precum și artiști lucrând în domenii foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tezeu, supravegheate de "o anima" virtual punitivă, întruchipată de figura Atenei înarmate până în dinți. În lectura pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturali reprezentați de cultură, subcultură și clasă socială; factori sociali care includ grupuri de referință, familia, roluri și statusuri; factori personali care se referă la vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul de viață, circumstanțele economice, personalitatea și părerea despre sine; factori psihologici desemnați prin motivație, percepție, Învățare, convingeri și atitudini. Și Wilhelmina Wosinska (op. cit., 339-370) propune o abordare bazată pe trei mari dimensiuni determinante ale comportamentului consumatorului: socială referindu-se la rolul procesului de socializare a consumatorului În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări și definiții. In psihologie, teoria atitudinilor Își are preistoria sa. După unii autorii, termenul a fost folosit pentru prima data În relație cu viața psihică a omului, În anul 1862 (apud Vrabie, 1994). După părerea lui H. English și A. English (1958), autorul care a folosit pentru prima dată termenul de „atitudine" a fost psihologul englez M. Calkins. Acesta Înțelegea prin atitudine un gen de relații fundamentale ale Eu-lui cu obiectele sau fenomenele din mediul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
studieze aceste științe, definirea conceptului de atitudine a dat naștere, cum era și firesc, la numeroase controverse. Aproape fiecare psiholog atribuie o altă semnificație acestui concept, potrivit lomeniului de fapte În care operează. Există o multitudine de definiții pornind de la părerea Îxtremă că atitudinea este „o stare mintală” până la cealaltă extremă că atitudinea este „o acțiune fizică”. De exemplu, H. Pieron (2001) definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană). După acest
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acest autor, atitudinea :ste o structură pregătitoare orientată din punct de vedere perceptiv sau reacționai: de :xemplu, atitudinea de ascultare sau de pândă vizuală, de detentă motorie sau de start Într-o :ursă, de reacție verbală etc. Aceeași diversitate de păreri se contată și cu privire la natura, structura și numărul variabilor care stau la baza atitudinilor. Multitudinea definițiilor care au fost date conceptului de atitudine poate fi grupată În patru categorii: a) definiții care pun accentul pe componenta intelectuală. De exemplu, L.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tatăl plecat, 55.000 aveau doar mama plecată și 35.000 dintre ei aveau ambii părinți plecați. Studiul arată că efectele nocive ale plecării părinților la muncă sunt mai multe și mai mari decât cele pozitive. Autorii studiului sunt de părere că relația copilului cu părintele rămas acasă are de suferit În anumite cazuri, iar efectele ar putea fi similare cu cele ale pierderii unui părinte prin divorț, sau deces. Sociologul Alexandru Toth aprecia că analizele au relevat simptome de depresie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
interlocutor decât o privire mai mult sau mai puțin atentă. În timp copilul a Învățat preferințele mamei, valorile după care se conducea ea, gusturile sale, a Început să le discute, să le critice când nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile. Mama și a dat seama că lucrul greu de la Început (să-și ia copilul cu ea peste tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un sprjin real În seara lui lăsând mare parte din grija aprovizionării și cumpărăturilor. Nu mare mi-a fost uimirea când m-a Întrebat ce părere am față de intenția lui de a deschide un magazin cu produse destinate copiilor cu haine și jucării În care să funcționeze și un teatru de păpuși cu actori copii. Acum el are o afacere de succes, afirmă Ana În Încheiere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai adesea Însoțiți la cumpărături (85%) - persoanele care-i Însotesc sunt in mare parte prieteni, dar și părinți sau alte rude. Q12. Obișnuiți să vă stătuiți cu alte persoane În vederea alegerii unui produs? Q13. Cât de mult contează pentru dvs. părerea acestor persoane? De la persoanele care-i Însoțesc la cumpărături, adolescenții acceptă păreri și sfaturi și țin În mare măsură seama de aceste păreri (53% foarte mult). Q14. Se Întâmplă să primiți sfaturi de la alte persoane chiar și atunci când nu le
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mare parte prieteni, dar și părinți sau alte rude. Q12. Obișnuiți să vă stătuiți cu alte persoane În vederea alegerii unui produs? Q13. Cât de mult contează pentru dvs. părerea acestor persoane? De la persoanele care-i Însoțesc la cumpărături, adolescenții acceptă păreri și sfaturi și țin În mare măsură seama de aceste păreri (53% foarte mult). Q14. Se Întâmplă să primiți sfaturi de la alte persoane chiar și atunci când nu le solicitați? Se Întâmplă Însă ca adolescenții să primească sfaturi vestimentare nesolicitate (90
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să vă stătuiți cu alte persoane În vederea alegerii unui produs? Q13. Cât de mult contează pentru dvs. părerea acestor persoane? De la persoanele care-i Însoțesc la cumpărături, adolescenții acceptă păreri și sfaturi și țin În mare măsură seama de aceste păreri (53% foarte mult). Q14. Se Întâmplă să primiți sfaturi de la alte persoane chiar și atunci când nu le solicitați? Se Întâmplă Însă ca adolescenții să primească sfaturi vestimentare nesolicitate (90%), fapt pe care aceștia Îl remarcă și care Îi intrigă. Q18
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu frecvența cumpărăturilor, nevoia continuă de reînnoire a garderobei, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]