36,905 matches
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al comunei Joseni (în partea nordică a satului Bucin și cea vestică a Borzontului); în imediata apropiere de drumul național DN13B, care leagă municipiul Gheorgheni de localitatea Praid. Zona a fost
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 265 hectare și include rezervația naturală de tip botanic - Piemontul Nyíres de la Borzont. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pășuni, și răriști de molidișuri) încadrată în bioregiunea alpină a sud-estului Munților Călimani
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
Calafat. Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 274 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, zone umede cu izvoare permanente, peșteri, goluri carstice, stâncării calcaroase și grohotișuri) încadrată în bioregiunea continentală a Hunedoarei, aflată la poalele Munților Metaliferi
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 13.373 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) încadrată în bioregiunea alpina a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din Europa Centrală și Europa de Est, care se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Azov și Marea Caspică. Arealul se întinde de la Rin spre răsărit până la Urali. În Suedia și Finlanda, numai la sud (Lacul Ladoga). În România se întâlnește în Dunăre și în toate bălțile ei până la mare; în cursurile inferioare ale râurilor Mureș, Olt, Tisa, Someș, Criș, Timiș. Este
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu lobul inferior mai lung ca cel superior. Înotătoarele pectoralele, culcate, se întind până dincolo de baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru, cu reflexe verzui; flancurile și abdomenul sunt albe-argintii, cu
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu lobul inferior mai lung ca cel superior. Înotătoarele pectoralele, culcate, se întind până dincolo de baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru, cu reflexe verzui; flancurile și abdomenul sunt albe-argintii, cu slabe reflexe gălbui sau roșcate. Înotătoarele neperechi sunt cenușii, cu marginile întunecate, iar cele perechi sunt gălbui, întunecate la capete. Se hrănește în
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
lui Traian nr. 143. Este adăpostit într-o clădire construită în 1898, reamenajată arhitectonic în perioada 1978 - 1981 și declarată monument de arhitectură. Colecțiile expoziției permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
trăiește subspecia gușterul vărgat dobrogean (Lacerta trilineata dobrogica) care este descris mai jos. În clasificările mai vechi specia "Lacerta trilineata" cuprindea 14 subspecii, care în prezent sunt incluse în 2 specii: "Lacerta trilineata" și "Lacerta media": Arealul gușterului vărgat se întinde pe litoralul Croației, în Bosnia-Herțegovina, Serbia, Muntenegru, la est în Bulgaria, sud-estul România, Albania, Macedonia, Grecia (inclusiv în Insulele Ionice și multe insulele din Marea Egee, inclusiv Creta, Lesbos și Rodos), precum și în vestul și centrul Turciei. A fost găsită în
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
sau albe-gălbui - 2 supraciliare, 2 suboculare și una vertebrală. Dungile au lățimea de 2-3 solzi. Dungile supraciliare încep de la primul scut supraocular, cele suboculare încep de la scutul subocular; ambele dungi se termină în regiunea membrelor posterioare. Dunga vertebrală, care se întinde de-a lungul coloanei vertebrale, începe la puii proaspăt eclozați de la scutul occipital, la exemplarele mai vârstnice la interval de 3-5 mm de la scutul occipital. Pileusul (partea superioară a capului) la pui și juvenili este brun uniform, laturile gâtului la
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
care caracterizează puii, adică pe un fond verde au cinci dungi deschise, mai mult sau mai puțin evidente. Femelele adulte au spatele vărgat de culoare verde sau brun, cu cinci dungi dorso-laterale deschise longitudinale, galbene-verzui - una mediană (dunga vertebrală) se întinde de-a lungul coloanei vertebrale și 4 linii laterale pe laturile corpului. Femelele mai bătrâne își pot pierde dungile dorso-laterale și au spatele verde, cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
("Canthus rostralis") este unghiul (sau muchia) format de fețele superioare și laterale ale botului la reptile și amfibieni, care se întinde de-a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La amfibieni cantusul rostral
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
a lungul unei linii de la vârful botului până la ochi. Acest unghi poate fi obtuz sau ascuțit și se prezintă uneori sub forma unei muchii mai mult sau mai puțin evidente, foarte ascuțite sau ușor rotunjite. La amfibieni cantusul rostral se întinde de la vârful botului până la colțul anterior al ochiului, iar la reptile de la vârful botului până la colțul anterior al muchiei supraorbitale (adică de la scutul rostral până la scutul supraocular).
Cantusul rostral () [Corola-website/Science/334077_a_335406]
-
este o arie de protecție specială avifaunistică înființată cu scopul de a proteja mai multe specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare . Aceasta se află în nord-estul Dobrogei de Nord, pe teritoriul județului Tulcea. Aria naturală se întinde pe o suprafață de 3.663 hectare în nordul județului Tulcea, pe teritoriile administrative ale comunelor Beștepe, Mahmudia, Nufăru și Valea Nucarilor și pe cel al municipiului Tulcea. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se întinde în extremitatea vestică a județului Buzău (aproape de limita de graniță cu județul Prahova), pe teritoriile administrative ale comunelor Breaza, Năeni și Pietroasele, în apropierea drumului județean DJ205 care leagă satul Greceanca de Văleanca-Vilănești. Zona a fost declarată sit de importanță
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 577 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (stâncării, grohotișuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, terenuri arabile, vii și livezi) aflată la interferența nord-estică a Câmpiei Române cu Dealul Istrița încadrată în bioregiunea continentală
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
Potrivit lui Roger Bilham, profesor de geologie de la Universitatea din Colorado Boulder, care studia istoria cutremurelor din regiune, zguduitul pământului a durat un minut sau două, iar falia a alunecat cu trei metri de-a lungul zonei de ruptură, care se întinde pe 120 km și trece pe sub Kathmandu. Cutremurul "a mutat întregul oraș spre sud cu trei metri", a spus dr. Bilham. Potrivit Centrului Seismologic Euro-Mediteranean, în primele trei ore de la șocul principal, 14 replici cu magnitudini mai mari de 5
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (SPA) situată în estul României, pe teritoriul județului Bacău. Aria naturală se întinde în sud-estul județului Bacău (până la limita de granița cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Ițești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seaca și pe cel
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
lucrările au fost lansate pentru o capelă similară cu Sainte-Chapelle de la Paris. Terminată doar sub domnia lui Henric al II-lea (1547-1559), a fost una dintre primele capodoperele ale stilului gotic flamboaiant. La începutul al secolul al XV-lea, se întindea pe mai mult de zece hectare; includea clădiri rezidențiale, religioase și militare, pe scurt toate elementele necesare pentru viața cotidiană a curții regale și administrarea regatului. În secolul al XVI-lea, după Fronda (1648-1653), o mișcare de revoltă a burgheziei
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
de arie naturală protejată pentru situl „Dumbrăveni” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 2.056 ha. și include rezervațiile naturale: Pădurea Dumbrăveni, Locul fosilifer Credința și Pereții calcaroși de la Petroșani. Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de 2.056 ha. și include rezervațiile naturale: Pădurea Dumbrăveni, Locul fosilifer Credința și Pereții calcaroși de la Petroșani. Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogei și se întinde pe o suprafață de 2.056 hectare). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, stepe) aflată în bazinul hidrografic al râului Urluia (în Podișul Dobrogei de Sud); ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.435 hectare și include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]