38,420 matches
-
care a fost respinsă plângerea autorului excepției cu privire la un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. 5 alin. 2 lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 . În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul legal criticat impune o restricție nejustificată accesului liber al persoanei la o activitate economică și la liberă inițiativă. Se ajunge la situația ca persoana juridică în cauză să nu mai poată dispune în mod liber de bunurile sale. Totodată, se apreciază că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222590_a_223919]
-
este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222590_a_223919]
-
din 3 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 11 iunie 2007, Curtea a constatat constituționalitatea textului supus controlului de constituționalitate prin raportare la argumente similare. Astfel, Curtea a statuat că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor juridice care efectuează plăți și încasări în numerar, fără privilegii și fără discriminări. Băncile, ca mijlocitori de plăți și încasări între agenți economici, nu se află în aceeași situație cu celelalte persoane juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222590_a_223919]
-
conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. Prevederile de lege criticate nu fac decât să dea expresie acestui text din Constituție, stabilind cadrul exercitării dreptului de proprietate în acord cu necesitatea stabilirii unei ordini în operațiunile financiare desfășurate de către persoanele juridice, a căror monitorizare facilitează evidența circulației monetare, între altele, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222590_a_223919]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213736_a_215065]
-
celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) , ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213736_a_215065]
-
nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și ale art. 24 privind dreptul la apărare, din Constituție . Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213736_a_215065]
-
lege criticate încalcă dispozițiile art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție și ale art. 24 privind dreptul la apărare, din Constituție . Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 1.053 din 9 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213736_a_215065]
-
cauzei, în deplină concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil. Referitor la susținerile autorului excepției privind încălcarea prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție , Curtea a reținut că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, dacă este îndeplinită condiția prevăzută de textul criticat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate, urmând ca instanța de judecată, în caz de condamnare, să stabilească pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susține că inculpatul este obligat să se declare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213736_a_215065]
-
este neîntemeiată. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224352_a_225681]
-
dispoziție de natură să îngrădească dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, de o instanță independentă, imparțială și instituită prin lege, ci instituie reguli procedurale referitoare la cererea privind suspendarea execuției vremelnice. Textul criticat constituie o normă de procedură, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193063_a_194392]
-
lege". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193063_a_194392]
-
la un proces echitabil, pentru că încheierea instanței prin care se dispune suspendarea este supusă recursului, astfel că partea interesată poate să își prezinte toate apărările și cererile cu privire la acest aspect în cursul soluționării recursului. De asemenea, Curtea reține că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu prevederile art. 126 și 129 din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. De altfel, prin Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193063_a_194392]
-
vedere, pe de-o parte, că din dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 reiese caracterul administrativ al răspunderii contravenționale și, pe de altă parte, că singura excepție admisă de la principiul neretroactivității legii este legea penală mai favorabilă, consideră că dispozițiile criticate sunt neconstituționale. Tribunalul Mureș opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este întemeiată, întrucât dispozițiile legale referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor nu sunt norme de drept penal în sistemul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat și punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât acestea instituie în materia contravențiilor o soluție similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile. Prevederea constituțională conform căreia "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile" trebuie interpretată, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
unor sancțiuni contravenționale care au fost desființate complet sau care au fost înlocuite prin noua lege". Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptei săvârșite și produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării în vigoare a actului normativ și, prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior rămân câștigate cauzei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
În cazul în care noul act normativ prevede o sancțiune mai gravă, contravenția săvârșită anterior va fi sancționată conform dispozițiilor actului normativ în vigoare la data săvârșirii acesteia." ... În susținerea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), care, în urma republicării Constituției României în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au următorul conținut: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
767 din 31 octombrie 2003. Astfel, conținutul art. 15 alin. (2) a fost completat în sensul că excepție de la principiul neretroactivității legii o constituie și legea contravențională mai favorabilă, alături de legea penală mai favorabilă. Pe de altă parte, dispozițiile legale criticate au mai făcut în numeroase cazuri obiectul controlului de constituționalitate, raportat la prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2), Curtea respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a acestora prin Decizia nr. 197 din 13 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155135_a_156464]
-
autorități sau instituții publice, întrucât în acest caz controlul își pierde caracterul ierarhic, contrar art. 132 alin. (1) din Constituție. În acest sens, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 317 din 13 aprilie 2006 . Totodată, se mai arată că hotărârea criticată prevede implicarea puterii legislative, prin comisia de anchetă, în activitatea puterii judecătorești, din care face parte și Ministerul Public, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Constituție. 3. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246635_a_247964]
-
al unei comune. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile art. 83 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 contravin textelor constituționale ale art. 16 și 37. În acest sens, se arată că dispozițiile criticate încalcă "dreptul cetățenilor români care ocupă funcția de secretar în instituțiile administrației publice locale de a fi aleși". Autorul excepției apreciază că dispoziția criticată, în condițiile în care "ia dreptul [secretarului comunei] de a fi membrul unui partid, trebuia să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]
-
2001 contravin textelor constituționale ale art. 16 și 37. În acest sens, se arată că dispozițiile criticate încalcă "dreptul cetățenilor români care ocupă funcția de secretar în instituțiile administrației publice locale de a fi aleși". Autorul excepției apreciază că dispoziția criticată, în condițiile în care "ia dreptul [secretarului comunei] de a fi membrul unui partid, trebuia să interzică și dreptul la vot, deoarece votul se exprimă cu privire la simpatia față de un partid", ceea ce contravine Constituției. Totodată se solicită Curții Constituționale să se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]
-
parte din partidele politice. În consecință, "întrucât secretarul comunei, orașului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este considerat, prin lege organică, funcționar public, potrivit prevederilor constituționale invocate, acesta nu poate face parte dintr-un partid politic". Totodată se apreciază că prevederile criticate nu încalcă nici dispozițiile constituționale ale art. 16. De altfel, se arată în punctul de vedere prezentat, art. 16 alin. (3) prevede că "funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care îndeplinesc condițiile constituționale". Cu privire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]
-
legea aplicabilă în speță" este exclusiv o problemă de aplicare a legii și nu poate face obiectul contenciosului constituțional. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În susținerea acestui punct de vedere se apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor care au calitatea de secretar al unității administrativ-teritoriale, "în egală măsură, fără discriminări pe considerente arbitrare". În acest sens, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 77 din 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]
-
de problemele politice". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168333_a_169662]