37,049 matches
-
un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată de colecțiile care alcătuiesc patrimoniul muzeal, categoriile și fluxul de public, interesele vizitatorilor și particularitățile comunității locale. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Monument istoric și de arhitectură construit în 1936 în stil neoclasic.
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
rezervat epocii lui Mihai Viteazul, ale cărui bătălii victorioase din 1595 (Putineiu, Stănești, Șerpătești, Călugăreni, Giurgiu) au adus faima acestor locuri în întreaga Europă.Tranziția de la perioada medievală la cea modernă (secolele XVII - XVIII) este redată prin imagini ale unor monumente din regiune (Comana, Mironești, Dobreni, Herești, Florești-Stoenești, Găiseni), prin stampe și hărți de epocă, arme, podoabe, monede și alte mărturii. Construirea României moderne este punctată de prezentarea unor evenimente cure au marcat destinul țării: Revoluția din 1848, Unirea Principatelor (1859
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
cele provenind de la Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Dumitru Berciu, Petre Ghelmez. Autor al lucrărilor: Cultul cabirilor în Dacia (1889) Lumi uitate (1900) Le Trophee d1 Adamclissi(1905) Cetatea Sarmizegetusa (1906) Columna Traiană (1910) Jurnal. 1893-1908(2005) Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Este sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din secolul al XIX-lea (1777 - 1778), iar în 1903 se mărește și se modernizează.
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
este un muzeu județean din Vladimir. Monument de arhitectură populară construit în secolul al XVIII-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter după o fotografie publicată la începutul secolului XX. Este casa în care s-
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
XX. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821 și unde sunt expuse copii de documente privind viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, piese de interior de epocă (obiecte de uz casnic), fotografii și cărți. Monument de arhitectură populară () construit în secolul al XIX-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu.
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
este un muzeu județean din Reghin, amplasat în Str. Vânătorilor nr. 51. Clădirea care adăpostește muzeul este monument istoric () și a fost construită în 1892. O vreme a fost folosită ca locuință și școală profesională. Muzeul a fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
în Str. Vânătorilor nr. 51. Clădirea care adăpostește muzeul este monument istoric () și a fost construită în 1892. O vreme a fost folosită ca locuință și școală profesională. Muzeul a fost înființat de Anton Badea, în dorința conservării și valorificării monumentelor de arhitectură, instalațiilor tehnice și obiectelor de artă populară. A fost restaurată în perioada 1989 - 1990. În 1970, Muzeul Etnografic Reghin devine muzeu județean, precizându-se aria lui de cercetare, arie ce depășește limitele județului Mureș și cuprinde zone etnografice
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Șirato, Stoenescu, Iser, Ressu). Secția de Istorie-Arheologie este compusă din nouă săli: Preistorie - vestigiile vieții materiale și spirituale din cultura Schela Cladovei, Civilizația geto-dacică, Războaiele daco-romane, Monumente antice romane (podul de la Drobeta din anii 103 - 105), Viața spirituală la Drobeta, Istorie medievală, Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
de un patrimoniu prețios și bogat, valoros din punct de vedere documentar. Expoziția de bază prezintă în primul rând aspecte ale civilizației rurale în Mehedinți și în zona Porțile de Fier. Alături este castrul roman Drobeta. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost construită în anul 1926.
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
Muzeul de Artă „Centrul Artistic Baia Mare” este un muzeu județean din Baia Mare, situat pe str. 1 Mai nr. 8. Clădirea muzeului, monument istoric sub , a fost construită în anul 1748 ca Oficiu al Salinelor din Imperiul Austriac. Expoziția permanentă intitulată «Centrul Artistic Baia Mare. Repere europene între tradiții și inovații» prezintă aproape 400 de lucrări realizate exclusiv de artiști care au lucrat și
Muzeul de Artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/331354_a_332683]
-
și opera scriitorului: familia din care descinde și de la care a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în gazetărie și principalele publicații la care a colaborat, momentul afirmării în teatru și proză. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul se află în casa familiei Dobrescu, monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Casa a fost restaurată în 1979 - 1980, după seismul din 1977.
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în gazetărie și principalele publicații la care a colaborat, momentul afirmării în teatru și proză. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul se află în casa familiei Dobrescu, monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Casa a fost restaurată în 1979 - 1980, după seismul din 1977.
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
Maria, în 1934, apoi a funcționat în localul Școlii nr. 1, iar din 1980 ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean; Sfatului popular raional și Tribunalului raional; Sfatului popular și apoi Consiliului popular municipal, Sindicatelor județene și municip
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
În perimetrul de peste 17 ha. au fost identificate și cercetate vestigii care de-a lungul timpului s-au concretizat în valoroase contribuții privind înțelegerea habitatului uman, situl arheologic de la Târgșoru Vechi fiind considerat în anul 1991 de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice “rezervație de interes public național”. Cercetările arheologice întreprinse pe malurile pârâului Leaota au scos la lumină urme de locuire ce definesc toate epocile istorice din paleoliticul superior și până în secol XIX p.Chr. Practic este locul
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
Importanța deosebită a acestui sit este conferită de potențialul arheologic unic: prezența unor așezări pre- și protoistorice, unele dintre acestea constituind descoperiri reprezentative pentru acestă zonă a Munteniei; termele și castrul sunt păstrate integral și fac parte din seria de monumente romane din secolul II p. Chr., situate în zona subcarpatică alături de castrele de la Drajna de Jos și Mălăești din județul Prahova și Voinești din județul Argeș; necropola din secolele III-IV p. Chr. este unul dintre cele mai importante situri pentru
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
acest tip accesibil unei cercetări integrale, nefiind suprapusă de construcții moderne; târgul medieval este, de asemenea, nederanjat de construcții moderne constituind un excelent potențial de comparație cu descoperirile realizate în Orașul de Floci (Giurgeni, județul Ialomița). Situl arheologic este declarat monument istoric, având .
Rezervația Arheologică „Târgșoru Vechi” () [Corola-website/Science/331362_a_332691]
-
diverse arme de foc, arme albe - din sec XVIII-XX; Colecția artă cuprinde lucrări de pictură, sculptură, grafică, icoane. Colecția memoriale include fondurile Petre Comarnescu, Leca Moraru, Ion Vicoveanu, Ion Negură, Nicolae Labiș; fondul carte veche, Biblioteca. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost refăcută complet în 1984.
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate în perioada interbelică de marele iubitor al țăranului român, fotograf al Curții Regale a României, Adolph Chevallier. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
nr. 1, Ploiești. din Ploiești, unic în rețeaua muzeală din România, înființat în anul 1963 de profesorul Nicolae Simache (1905-1972), ilustrează prin colecțiile sale evoluția mijloacelor de măsurare a timpului. Clădirea în care funcționează Muzeul Ceasului din 1971 este un monument de arhitectură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura și decorația originală, în stil romantic, inițialele primului proprietar regăsindu-se și azi, încadrate într-o splendidă
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
din Ploiești, instituție emblematică nu numai a orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea este monument de arhitectură în stil neogotic, de pe la 1910. A fost casă particulară a lui Luca Elefterescu, apoi casă particulară a lui Th. Masterson, iar după naționalizare sediul unor societăți științifice și culturale. Din 1973 este muzeu
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
numai a orașului și a județului nostru dar și a României, este un loc de inițiere în istoria fascinantă a orologeriei, de studiu pentru specialiști, de admirație pentru iubitorii de artă. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea este monument de arhitectură în stil neogotic, de pe la 1910. A fost casă particulară a lui Luca Elefterescu, apoi casă particulară a lui Th. Masterson, iar după naționalizare sediul unor societăți științifice și culturale. Din 1973 este muzeu.
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupații. Odată cu deschiderea sa, care a avut loc în data de 30 octombrie 2002, Muzeului de etnografie al Văii Teleajenului, face parte din familia marilor muzee de etnografie din țara. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul funcționează într-o anexă refăcută a clădirii „Școlii de misionare”, școală înființată de Nicolae Iorga în anul 1922.
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
anul 1953, prof. Nicolae Simache a înființat Muzeul “Hagi Prodan”. Mai recent (1985-2003), în spațiile ei a fost găzduită expoziția permanentă “Nichita Stănescu”. Casa a cunoscut mai multe etape de restaurare înainte de anul 1953 - an în care a fost declarată monument de arhitectură - cât și după aceea. Ultima operațiune de acest gen a fost premergătoare evenimentului de la 18 iunie 2005 - dată la care a avut loc (re)inaugurarea “Casei de Târgoveț”. Expoziția permanentă își propune să prezinte un interior de casă
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]