36,607 matches
-
dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă. extraversiune cu tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă, părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. deschidere cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu părerea că stilul vestimentar influențează succesul social. agreabilitate cu dorința de a se face remarcat cu ajutorul vestimentației, tendința de a informa prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. conștiinciozitate cu frecvența cumpărăturilor, ascultarea părerii celorlalți În privința vestimentației, aprecierea hainelor de firmă, tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Din punct de vedere psihologic, aceste rezultate ce confirmă ipoteza nr. 1 sugerează următoarele aprecieri: un nivel mai crescut al instabilității emoționale se asociază cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de reînnoire a garderobei, precum și cu dorința de a fi remarcat atunci când poartă o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o haină nouă; extravertiții tendința doresc să-și informeze prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la cumpărături, țin seama de părerea celorlalți În privința vestimentației, dar aprecieză hainele de firmă și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine. Aceste date de cercetare sunt completate și Îmbogățite prin verificarea ipotezei nr. 2. Verificarea ipotezei 2: Am avansat ipoteza ca exista diferente
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mare dispuse se viziteze târguri și expoziții de vestimentație, manifestând atitudini și opinii pozitive față de acestea. Se Întâmpla sa primiti sfaturi de la alte persoane chiar si atunci când nu le solicitati? Adolescentele sunt semnificativ mai frecvent dispuse să accepte sfaturi și păreri privind vestimentația, chiar dacă nu le-au solicitat, ceea ce indică o mai mare deschidere și flexibilitate decât În cazul adolescenților, care țin În mai mare măsură să primească sfaturi doar atunci când le solicită. Preferati sa cumparati un produs mai scump, dar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tendințe. Obisnuiti sa va cumparati un anumit tip de haine doar pentru imagine? b. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a-și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Am adâncit studiul nostru privind atitudinile și opiniile adolescenților În manifestarea comportamentului de consum prin verificarea ipotezei nr. 4. Verificarea ipotezei nr. 4: Am presupus că, În calitate de consumatori, adolescenții sunt preocupați de noile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produsele comercializate de firmele celebre, dar și dorinței lor de a fi În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
independenței, Încrederii În sine, stimei de sine și al eficienței sociale, atunci copiii trebuie să fie Îndrumați cum să dezvolte afirmarea de sine și cum să decidă când este momentul potrivit de a o manifesta. Tot D. Fontana este de părere că dacă se induce copiilor sentimentul de vinovăție doar pentru faptul că doresc să se afirme (expresia "taci, că ești mic și prost"), atunci ei rămân cu sentimentul că nu au nici un drept la propriile puncte de vedere sau la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să se afirme (expresia "taci, că ești mic și prost"), atunci ei rămân cu sentimentul că nu au nici un drept la propriile puncte de vedere sau la propriul spațiu social. Astfel, se poate ajunge la inabilitatea de a susține propriile păreri sau chiar la inabilitatea de a avea o imagine pozitivă despre sine. Considerând asertivitatea socială ca una dintre cele mai importante variabile ale competenței sociale, următorul pas este identificarea condițiilor pe care le presupune și conturarea rolului asertivității În comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
al acestei lucrări. 3.3.3. Asertivitate-persuasiune, agresivitate manipulare Asertivitatea Înseamnă siguranță de sine, satisfacție de sine și presupune a veghea atât la Împlinirea intereselor proprii, cât și ale celorlalți. Înseamnă Încredere crescută În forțele proprii, susținerea și evaluarea propriilor păreri (J. Fleming 1998, 7). Aceleași idei se regăsesc sub forma a șapte mesaje principale ce rezumă asertivitatea la C. Cungi (1999, 1): Câștigarea respectului celorlalți Afirmarea drepturilor A nu căuta Întotdeauna acceptarea din partea celorlalți Păstrarea unei imagini pozitive despre sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la global, general Validarea interlocutorului recunoașterea importanței lui ca individ, indiferent de opiniile pe care le exprimă sau de sistemul său de valori. Congruența În comportamentele de comunicare. Asigurarea continuității În procesul de comunicare Asumarea răspunderii pentru afirmațiile făcute, pentru părerile, ideile exprimate Ascultare suportivă Cele opt reguli conturează o atitudine de considerație, respect și Înțelegere față de interlocutor, de dorința de a satisface nevoile sale psihosociale fundamentale, cum ar fi nevoia de Înțelegere, de apartenență, de prietenie, de protejare a imaginii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este sprijinul acordat În găsirea unei alternative. Propunerea unei alternative la solicitarea celuilalt este benefică atunci când situația ne impune să refuzăm, dar dorim să acordăm sprijinul În rezolvarea problemei solicitantului. La aceste tehnici se adaugă cele de exprimare pozitivă a părerilor, de stingere a conflictelor și de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii permit individului să se afirme pe sine prin câștigarea respectului și valorificarea potențialităților
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărător când Își pune la bătaie banii de buzunar, dar Îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi Își comunică preferințele, Își exprimă cererile și Își dă cu părerea În legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: În situația actuală, el alege, Își face cunoscute dorințele, Își dă avizul În problema cumpărăturilor, iar părinții țin cont de dorințele lui și-i transmit un stil de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Heliade se corupe, nici măcar În poezie, cu totul. Dimpotrivă, poetul face adesea apel la vorbirea populară, speculând efectele oralității În compuneri satirice, precum ... În „Păcală și Tândală”. (1854). Aceasta dovedește o dată În plus că tot ceea ce s-a Întâmplat cu părerile lui Heliade despre limbă nu au o explicație logică. Eminescu Îl vedea pe autorul Baladei În 1867 ca pe un reper fundamental: „Ca visul e cântarea... Astfel Îți e cântarea, bătrâne Heliade”. După tot ceea ce s-a Întâmplat mai apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie și oarecum particulară a lirismului din „Mezul iernei” este obiectivitatea. Absența eului liric e sugerată de verbele la persoana a treia. Mai curând putem vorbi de un caracter impersonal. Poetul pictează natura privind-o cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alungă autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă la Amara de Însuși
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de compunere, prefixoidele supra- , neo-, post- , transetc. Poate ar trebui să facem apel la cele spuse de scriitor În volumul din 1939, În eseul „Echilibrul Între antiteze”. Abordând subiectul legat de raportul dintre tradiționalism și modernism, G. Călinescu e de părere că un echilibru se poate realiza dacă nu se practică „un tradiționalism Îngust, nici modernism nesocotit. Cale cumpătată Între două extreme” Nici compromisul nu este Însă de preferat, pentru că el Înseamnă „lipsă de ințiativă artistică, banalitate, mediocritate!” „Sinteza deliberată”, spune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și la alții, el se consideră o victimă a nedreptăților sociale, iar față de Moromete nu putea să afișeze un alt sentiment. Moromete Îl Înțelege Întrucâtva pe Țugurlan și poartă cu el discuții. Din acel moment, neîndreptățitul la Împropietărire Își schimbă părerea și face chiar aprecieri pozitive la adresa acestuia, considerându-l „un țăran sănătos care avea copii sănătoși și care gândea inteligent.” Moromete, ca personaj literar, a devenit un punct de reper În peisajul criticii vremii. G. Călinescu, afirma despre Ilie Moromete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din care lipsesc podoabele stilistice. Dacă În plan familial Moromete trăiește, cum s-a văzut, Într-o permanentă stare de tensiune, conflictul cauzat de motivele relatate mai sus, dincolo de poartă Întreține relații foarte diverse. S-a văzut că are o părere proastă despre cei care aleargă după avere, iar discuția lui cu Bălosu este concludentă. Dar personajul acesta, țăran Într-o vreme de aparentă liniște, se confruntă cu o acută lipsă de bani și orice Încercare de a intra În posesia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
problemelor societății românești cu cele ale societăților europene, dat fiind faptul că România întregită trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei, „cu care va trebui să fie solidară”; spiritul larg de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice - s-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăia într-o nouă constelație social-politică a Europei, „cu care va trebui să fie solidară”; spiritul larg de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice - s-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de toleranță al dezbaterilor publice care să „găzduiască” toate părerile și toate tendințele sociale și politice - s-a făcut apel, deliberat, la reprezentanții părerilor celor mai deosebite pentru a da programului prelegerilor o cât mai mare elasticitate, deoarece, considera Gusti, „părerile opuse reprezintă gândirea în acțiune și procesul de elaborare adesea penibilă a adevărului”. Devenise limpede că finalitatea ISR nu era aceea de a furniza adevăruri dogmatice „bine etichetate”, gata numai de a fi clasate de public în chip comod „într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale membrilor pasivi. O variantă plauzibilă este cea teoretizată de Brady, Verba și Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a delega responsabilități, de a monitoriza punerea în practică a efortului comun
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]