38,651 matches
-
început din secolul al XVII-lea să desemneze domni fanarioți (adică greci creștini aflați sub control otoman și originari din cartierul Fanar al Istanbulului) atât în Moldova cât și în Țara Românească. Motivul esențial al acestei decizii politice externe a Porții Otomane era asigurarea că episoade precum politicile independente și pro-europene duse de Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu nu se vor mai repeta. În esență, această intervenție în treburile interne ale Țării Românești și Moldovei însemna o accentuare a controlului asupra
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
cavalerie Vladimir, clasa a III-a. Între timp, domnul Alexandru Șuțu, fiind bolnav, marii boieri au profitat de oportunitate și s-au întrunit în Comitetul de oblăduire, doriind să acționeze pentru înlăturarea regimului fanariot în loc să mai trimită petiții la Înalta Poartă. La 15/27 ianuarie 1821, Comitetul i-a încredințat lui Tudor Vladimirescu conducerea răscoalei. Tudor a părăsit Bucureștiul și s-a îndreptat spre Oltenia, pentru a aplica planurile boierilor și promisiunile eteriștilor cu care semnase un legământ. La 23 ianuarie
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
de la Golești, iar în noaptea din 27-28 mai, la Târgoviște, acuzat că a colaborat cu otomanii, a fost executat. După înfrângerea răscoalei din 1821 și lichidarea Eteriei, armatele ruse au rămas în Țările Române. Situația nu era pe placul Înaltei Porți și pentru a avea relații mai bune cu boierii pământeni și a menține autoritatea în Țările Române, a decis revenirea la domniile pământene. Pe tronul Munteniei și al Moldovei au urcat Grigore al IV-lea Ghica și Ioniță Sandu Sturdza
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
pașnic și petitionar. În martie 1848, Vasile Alecsandri a redactat " Petițiunea boierilor și notabililor moldoveni". Cu știrea domnului Mihail Sturdza, erau promovate idei moderate. Însă panicat de direcția revoluției, Sturdza a decis arestarea conducătorilor revoluției și trimiterea acestora la Înalta Poartă. Dar cumpărându-și evadarea, aceștia s-au refugiat în Transilvania. La Brașov a fost elaborat documentul "Printipile noastre pentru reformarea Patriei". Vasile Alecsandri a publicat broșură "În numele Moldovei, a omenirii și a lui Dumnezeu". Din Transilvania, capii revoluției s-au
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
alegeri prin intermediul unor adunări consultative ad-hoc , pentru fiecare principat ce se putea pronunță pentru organizarea viitoare. Pentru a-și coordona acțiunile, a fost creat un Comitet Central al Unirii. Domnii numiți prin intermediul Convenției de la Balta Liman și-au încheiat mandatul. Poartă a desemnat doi caimacani-locțiitori de domn, având sarcina de a pregăti alegerile. În octombrie 1857, la București și la Iași, s-au deschis cele două adunări ad-hoc, prin care numai marii boieri și clerul au participat la vot direct, în timp ce
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
cunoscut / La nuntă în Cana Galileii / Că Mesia s-a născut." Totodată, românii înainte de trecerea la ritul bizantin slavon, aveau Postul Crăciunului ca și occidentalii, cu pomenirea parusiei. De aceea multe cântece de stea sunt parusiace, de pildă "Sus la poarta raiului". Exemple de cântece de stea românești cu autor anonim: Exemple de cântece de stea românești cu autor cunoscut: Exemple de cântece de stea străine cu autor anonim: Exemple de cântece de stea străine cu autor cunoscut: Alte cântece de
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
lui Moș Crăciun. Numele „Moș Crăciun” în aceste cântece apare ca „Crăciunu’” sau „Doamne”, cu variantele „Lerui Doamne”, „Alerui Doamne”, „Ler”. Cele mai populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Orașul Circular" (المدينة المدورة), Bagdadul avea un diametru de 2 km și era împrejumit de ziduri duble și de un șanț de apărare, iar zona centrală dispunea de un al treilea zid, înalt de aproape 15 metri. Orașul avea patru porți de acces dinspre principalele regiuni ale imperiului: Khorasan, Siria, Basra și Kufa. În numai câțiva ani, orașul devine un important centru comercial și politic și câștigă un prestigiu neegalat în Evul Mediu decât de Constantinopol. În anul 830, califul al
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
masacrată. Invazia mongolă pune capăt Califatului abbasid. În anul 1401, Bagdadul este cucerit de Timur Lenk (Tamerlan). În 1534, armatele otomane ale sultanului Soliman I l-au trecut prin foc și sabie, iar o sută de ani mai târziu, la porțile sale s-au ivit din nou turcii. În perioada dintre invazia lui Timur Lenk și cucerirea definitivă de către otomani 1638, Bagdadul ajunge "capitala somnolentă a unei regiuni nesemnificative". După lupte crâncene cu trupele turcești și germane în timpul Primului Război Mondial, Irakul a
Bagdad () [Corola-website/Science/296843_a_298172]
-
data Paștelor); cel dogmatic (privind valabilitatea botezului administrat de eretici). Autoritatea unor astfel de rezoluții găseau o referință în textul din Matei 16,18-19: «Și eu îți zic: Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea și porțile infernului nu o vor birui. Ție-ți voi da cheile împărăției cerurilor și tot ce vei lega pe pământ va fi legat și-n cer și tot ce vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și-n cer». Acest text
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km. Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km. este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia și Orientul Îndepartat, destinate Europei Centrale, își scurtează drumul cu 400
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
fost sistate în 1955 și reluate, după un nou proiect, în 1976. Canalul a fost inaugurat sâmbătă, 26 mai 1984, de către Nicolae Ceaușescu. S-au excavat 294 milioane m la canalul principal și alte 87 milioane m la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m de betoane. Canalului principal are o lungime de 64,4 km, o adâncime de
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
admis este de 5,5 m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari. Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
iulie 1942. Operațiunea Torța a fost condusă de Dwight Eisenhower. Scopul acestei operațiuni era acela de a câștiga controlul asupra Marocului (Morocco) și Algerului, prin debarcări simultane la Casablanca, Oran și Alger, urmată, mai apoi, de o debarcare la Bône, poarta către Tunisia. Operațiunea a fost lansată la 8 noiembrie 1942. Primul val al atacatorilor a fost aproape în întregime american, deoarece s-a considerat că francezii vor reacționa mai bine în fața americanilor decât în fața britanicilor. S-a sperat că forțele
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
mărturie până astăzi de acest fapt. Romanii au fost cei care au construit castrul de la Tibiscum care a fost descoperit de arheologi lângă satul apropiat Jupa, un castru care mai târziu a crescut devenind oraș. Tibiscum este considerat una dintre porțile creștinismului în Dacia. În timpul Evului Mediu, teritoriul a fost în continuu populat. Regiunea a intrat sub controlul Regatului Ungariei, iar mai târziu sub conducerea Principatului Transilvaniei și sub conducerea Imperiului Otoman. In anul 1738 Caransebesul este ars în intregime de
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]
-
orașe ale țării. Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite în limbaj colocvial, "terminale"), unul pentru plecări și altul pentru sosiri. În martie 2011 s-a extins corpul finger și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro. Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa. Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (1994-1998) ce cuprindea
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal albastru. Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită oficial și fără suportul de animale de stemă
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
de compromis a fost benefică românilor, care au scăpat de cucerire și de transformarea în pașalâc. Cauzele acestui compromis al otomanilor se află în vecinătatea Țărilor Române cu cele două mari puteri: Ungaria și Polonia. Disputa dintre puterile creștine și Poartă a asigurat statutul autonom al Țărilor Române. Din perspectiva maghiară, țările române se aflau între hotarele regatului, iar regele era obligat să recupereze ținuturile mărginașe ale egatului din mâna oricărui răzvrătit, să numească domnitori cărora să le confere însemnele puterii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1417, datorită tentativei, trupele otomane au ocupat Dobrogea și au intrat în Țara Românească. Mircea a fost obligat să accepte plata unui tribut anual de 3000 de piese de aur și a promit să-și trimită fiul ca ostatic la Poartă și să-l sprijine pe sultan în campaniile militare. Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat în ctitoria sa de la Cozia, într-un sarcofag de piatră, cioplit după model occidental. După moartea lui Mircea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Vlad Dracul într-o bătălie. În timpul campaniei, Vlad Țepeș a profitat de absența din țară a domnitorului și a ocupat pentru scurt timp tronul. După o copilărie petrecută pe meleaguri străine, în Ungaria și Transilvania, și aflat ca ostatic la Poarta Otomană, la doar 17 ani, cu ajutorul unui contigent de trupe împrumutate de pașa Mustafa Hassan, Vlad a încercat să preia tronul, răzbunandu-se pe unul din cei care se aflau în spatele morții tatălui și fratelui său mai vârstnic, Vladislav al II
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
1461, cererile otomane au devenit imperative. Între anii 1458-1459 a renunțat la plata tributului față de turci care se ridică la 10000 de galbeni anual. Transformarea ultimelor regiuni sârbești în 1459 și transformarea lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în august 1475. Sultanul se pregătea și el de război. Primul pas a fost organizarea unei expediții în Crimeea, ocupând orașul Caffa și sistemul de colonii genoveze din nordul Marii Negre și a supus Hanatul Tătar din Crimeea, devenit vasal al Porții. Moldova era prinsă între cleștele coaliției turco-mongole. Sultanul Mahomed al II-lea a decis să fie personal la comandă armatei invadatoare de 100 000 de ostași. Pe unde înaintau, soldații se confruntau cu puștiul și cu praful. La 26 iulie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]